Page 21 - 1960-08

DE H U APROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢIVAl |
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIOHAL
Anuí XII Nr. 1748
s&s&xuz&m&B
Cinste muncii
eroice a minerilor !
A intrat în tradiţia poporului
nostru ca în fiecare an să con­
sacre o zi pentru slăvirea mun­
cii pline de abnegaţie a acelora
care înfruntînd bezna adâncuri­
lor necunoscute scot la lumina
zilei comorile ascunse în mă­
runtaiele pămîntului.
Sărbătoarea Zilei minerului a
fost stabilită de partid şi gu­
vern pentru prima duminică
după 6 August — dată care
evocă unul din momentele glo­
rioase ale istoriei luptei clasei
muncitoare din ţara noastră îm­
potriva regimului de sîngeroasă
asuprire şi exploatare capitalis­
tă. Acesta este un semn al înal­
tei preţuiri pe care partidul, cla­ nerilor din Teliuc şi Ghelar care
sa muncitoare şi întregul popor
o aduc trecutului de luptă al tru a se construi palate pentru
minerilor, contribuţiei lor la capitalişti ; aşa arăta şi viaţa
lupta dusă de întregul popor în
frunte cu clasa muncitoare con­
dusă de partid pentru sfărîma-
rea cătuşelor asupririi capita­
liste. pentru libertate şi o viaţă
mai bună.
Eroica grevă a minerilor din acestea sînt faptele care se des­
Lupeni în care au fost ucişi mi­ prind din umbra trecutului în­
şeleşte 22 mineri — străpunşi de tunecos.
gloanţe şi de baionete sau zdro­ Puterea clasei muncitoare a
biţi cu paturile armelor — iar măturat această stare de lucruri
peste 200 au fost răniţi a con­
stituit o puternică manifestare
a împotrivirii minerilor faţă de
lipsa de drepturi şi faţă de con­
diţiile de muncă şi de viaţă in­
suportabile, a constituit o ma­
nifestare a împotrivirii crescîn-
de a proletariatului din ţara
noastră faţă de politica burghe­
ziei care voia să !ase din criza
economică generală pe spinarea
clasei muncitoare.
Cum era viaţa minerilor în
vremurile acelea ? Imaginea a-
cestui trecut nu prea îndepărtat
care se mai păstrează încă vie
în amintirile minerilor, o poar­
tă în memorie zeci şi zeci de
mineri care au rămas schilodiţi
de pe urmele gloanţelor şi ba­
ionetelor ; o poartă orfanii care
au rămas în urma exploziilor
şi accidentelor; o poartă miile
de mineri care în şiruri nesfîr-
şite, forţaţi de foame, de mize­
rie şi de teroare, azvîrliţi afară
din casele societăţii au fost si­
liţi să ia drumul pribegiei...
Pentru că, atunci cînd încercau
să-şi ridice glasul împotriva ce­
lor care le făceau viaţa insu­
portabilă erau reprimaţi cu săl­
băticie ; pentru că, în vremurile
acelea nu numai că nu se chel­
tuia nici un leu pentru protec­
ţia muncii minerilor dar nici nu
exista o asemenea expresie în
limbajul burgheziei ; pentru că,
atunci cînd nu erau mulţumiţi
de cîştigurile pe care le reali­
zau, capitaliştii închideau mine­
In memoria eroilor din 1929
Teri după-amiază., la Lupeni,
în faţa plăcii comemorative a
eroilor mineri căzuţi în lupte­
le greviste din 1929, a avut
Ioc o întrunire la care au par­
ticipat minerii de la E. M. Lu­
peni.
'r~ -
GHEORGHE MIGH1EV
şef de brigadă la sectorul II al
minei Petrila. In cursul lunii tre­ vestiţii al minei Uricani. Brigada
cute, împreună cu brigada sa, a
dat peste plan 183 tone cărbune.
Duminică 7 august 1960
le, aruncînd fără milă munci­
torii mineri în stradă, lăsîn-
du-i pradă foamei şi mizeriei
împreună cu familiile lor. Numai
în explozia care a avut loc în
mina Lupeni în anul 1922 au
fost ucişi 52 mineri; numai cu
ocazia masacrului din 1929 au
fost ucişi alţi 22 mineri în a-
ceeaşi localitate, iar peste 200
răniţi; numai cifra şomerilor
totali din Valea Jiului se ridica
în 1932 la 16.000...
Aşa arăta sub regimul capi­
talist viaţa minerilor din Valea
Jiului care scoteau din adîncuri
cărbunele pentru a încălzi pe
capitalişti ; aşa arăta viaţa mi­
scoteau din adîncuri fierul pen­
minerilor din Munţii Apuseni
care scoteau din adîncuri aurul
strălucitor pentru a umple pun­
gile fără fund ale capitaliştilor...
Aceasta este imaginea vieţii
minerilor sub regimul capitalist;
şl a schimbat complect faţa aşe­
zărilor miniere. Ea a pus la loc
de cinste pe miner şi munca lui.
In al 1G-Iea an de la elibera­
rea ţării de sub jugul fascist
minerii simt din plin fericirea
de a vedea împlinindu-se visul
de veacuri al clasei muncitoare
de a trăi într-o patrie liberă şi
independentă în care exploata­
rea omului de către om a fost
desfiinţată, în care întregul rod
al muncii este destinat celor ce
muncesc.
Ca urmare a politicii partidu­
lui de industrializare socialistă
a ţării, industria extractivă a
luat o puternică dezvoltare. Azi
nu numai că nu se închid mi­
nele, aruncîndu-se muncitorii mi­
neri în ghearele şomajului, dar
se deschid mereu noi şi noi căi
de acces către comorile din a-
dînc, vechile mine dezvoltîndu-
se odată cu cele noi.
Minele de cărbune şi de fier,
de aur şi de cupru au luat o
altă înfăţişare; altă înfăţişare
şi alt conţinut are astăzi şi
munca minerului. Mecanizarea
îşi face tot mai mult loc în a-
dîncuri înlocuind cele mai grele
operaţiuni din munca minerului.
La minele din Valea Jiului tă­
ierea cărbunelui este mecaniza­
tă în proporţie de 100 la sută ;
numărul transportoarelor cu ra-
clete este în prezent de 7 ori
mai mare decît în 1950, iar al
(Continuare în pag. IV-a)
Tov. V. Braşoveanu, preşedin­
tele comitetului sindicatului
E. M. Lupeni, evocînd luptele
glorioase ale minerilor, a vor­
bit despre viaţa de ieri şi de
astăzi din Valea Jiului.
Au fost apoi depuse nume­
roase coroane de flori.
IL1NA CORNEL
şef de brigadă la sectorul III in­
lui a realizat luna trecută o îna­
intare de 52 m.l.
L a sfîrşitul unei etap e
Fruntaşii Întrecerii
In cursul trimestrului II al a-
cestui an, în întrecerea socialis­
tă desfăşurată în cinstea celui
de-al IlI-lea Congres al parti­
dului şi a Zilei minerului, oame­
nii muncii din Valea Jiului au
obţinut realizări valoroase. Eco­
nomiile totale obţinute în acea­
stă perioadă se ridică la peste
-1.100.000 lei. Semnificativ este
faptul că iii trimestrul II, toate
exploatările miniere şi-au reali­
zat planul de producţie, iar pe
bazin s-a obţinut o productivi­
tate de 1,027 tone pe post, ceea
ce reprezintă o creştere cu 4,6
la sută faţă de realizările obţi­
nute in trimestrul I. Exploatări­
le miniere Uricani, Aninoasa şi
I.onea au realizat o productivi­
tate între 1,214 şi 1,038 tone pe
post.
Cele mai frumoase realizări
au fost obţinute de colectivul
E. M. Vulcan. La această ex­
ploatare s-au obţinut economii
în cursul trimestrului II în va­
loare de peste 940.000 lei, pla­
nul de producţie a fost depă­
şit cu 3,7 la sută, productivita­
tea muncii cu 6,1 la sută, iar
planul de deschideri cu 2 la
sută. Pe baza acestor rezultate,
colectivul minei Vulcan a fost
distins de către Consiliul local
al sindicatelor din Petroşani şi
de către conducerea G.G.V.J. cu
„Drapelul de exploatare frunta­
şă pe bazin“. Pe locul II s-a
clasat colectivul minei Uricani.
In cursul trimestrului II, co­
lectivele preparaţiilor uzinelor
şi şantierelor din cadrul G.G.V.J.,
antrenate în întrecerea socialis­
tă pentru obţinerea distincţiei de
uzină fruntaşă, cele mai bune
realizări le-a obţinut colectivul
şantierului de prelabricate din
Petroşani, care a reuşit să re­
NIGOLAE HURDEA
şef de brigadă la I. M. Barza. miner la sectorul 1 al I. M. Lonea.
Echipa lui obţine lună de lună In luna aceasta el, a realizat o
depăşiri de plan de
productivitate pe post de 6,16 tone,
5—10 la sută. în loc de 4,4 tone cît avea planificat. iesc, ce fac in timpul liber,
Toate forţele pentru terminarea
4 pagini 20 bani
socialiste In Valea Jiului
• Mina Vulcan a primit
drapelul roşu de exploata­
re fruntaşă pe bazin • Ate­
lierele de prefabricate din
Petroşani: drapelul roşu de
uzină fruntaşă pe bazin
• Sectorul II Vulcan: „Cas­
ca de aur a tehnicianului“
• Brigada minerului Ale­ 2.000 tone cărbune cocsificabil
xandru Muszta, fruntaşă pe şi să realizeze economii în
bazin.
ducă preţul de cost planificat cu
8,75 la sută, să depăşească pla- j
nul producţiei marfă cu 1,3 la
sută şi să îmbunătăţească ca­
litatea producţiei. Pe locul II al
întrecerii s-a clasat colectivul
Uzinei de reparat utilaj minier
Petroşani.
Cele mai frumoase realizări
oMinute în întrecerea pentru ti­
tlul de „sector fruntaş“, însoţită
de distincţia „Casca de aur a
tehnicianului“, le-a dobîndit sec­
torul II Vulcan. Colectivul a-
oestui sector a redus preţul de
cost cu 12,6 la sută, a depăşit
randamentul planificat cu 6,9 la
sută, a depăşit planul de ex­
tracţie a. cărbunelui coosificabil
cu 2,7 la sută, iar planul de
pregătiri l-a realizat în propor­
ţie de 123,7 la sută.
întrecerea dintre brigăzi a
fost cîştigată de brigada comu­
nistului Alexandru Muszta din
sectorul II al minei Lupeni, care
a depăşit planul de producţie cu
68,6 la sută, iar productivitatea
muncii cu 69,8 la sută.
Odată cu primirea drapelului
de exploatare fruntaşă pe ba­
zin, tov. losif Gotot, şeful ex­
ploatării miniere Vulcan, s-a an­
gajat, în numele colectivului, să
IOAN NIGULIŢĂ
MINERULUI treierişului şi executarea
vV W W VW AAA
fnmin^rî de ordine
şi medalii
• Ieri după-amiază, în
oraşul Petroşani, a avut
loc festivitatea inminărll
de ordine şi medalii unor
fruntaşi in producţie din
cadrul unităţilor Combi-
natului carbonifer Valea
Jiului.
Cu această ocazie, tov.
Gheorghe Şulea, pre­
şedintele Comitetului exe­
cutiv al Sfatului popular
raional Petroşani, a in-
$ minat celor decoraţi ăts-
( tincţiile acordate. Au fost
{ decoraţi cu Ordinul Mun­
ţi d i clasa l-a doi mineri,
L cu Ordinul 'Muncii clasa
<; a Il-a, 2 mineri, cu Ordi-
L nul Muncii clasa a III-a
< 41 de mineri iar cu Me-
ţ dalia Muncii, 146 de mi-
t neri.
C Asemenea adunări fes-
} tive au avut loc in toate *
Ş centrele miniere ale re- y
> giunii noastre. La I. M. ?
y Teliuc, au fost luminate
> Ordinul Muncii clasa a
\ II-a la im număr de ?
$ mineri, iar Medalia Mun-
L cil, la 14 mineri.
ţ Spectacole > Arâturi de v a ră
i *La Ateneul popular s
) „Gheorghe Gheorghiu- <
} Dej" din Gurabarza, or- <
< chestra de muzică popu- ¦>
ţ Iară a ansamblului „Cio-
t ctrlia“ al M.A.I. din Bucu-
"ş reşti dirijată de Victor
y Predescu, a prezentat ieri
\ un frumos program artis-
? tic la care şi-au dat con- L
f cursul soliştii vocali Au- >
relia Fâtu Răduţu, Ion >
Cristoreanu, Maria Pău- >
nescu, Nicolae Stănilă şl 2
alţii. >
Spectacolul s-a bucurat j
de un succes deosebit. >
^ /'S A A / V W W W
realizeze pînă ia sfîrşitul anului năra Brighite Pî-
economii în valoare de 700.000
lei, să îmbunătăţească calitatea
cărbunelui extras cu 1 la sută
şi să realizeze zilnic o produc­
tivitate de peste 1 tonă pe post.
Golectivul sectorului 11 de !a
aceeaşi exploatare s-a angajat
ca de acum şi pînă la sfîrşitul
anului să extragă peste plan
cursul acestui an în valoare de
150.000 lei.
I. GUDASZ
IN FRUNTEA BRIGĂZII A VENIT
-----UN COMUNIST...-
Fronţaiul de pe stratul ii>
intrase intr-o zonă
dificilă. Adîncul capricios şi
necunoscut părea că vrea să
pună le încercare puterea şi
răbdarea tinerilor din briga­
dă, neindeajuns de iniţiaţi şi
căliţi în ale mineritului. Din
loc in loc, de-a lungul celor
peste 15 m., stratul de front
era întretăiat de intercalaţii
groase de steril, in care sfre- la vreo 60 la sută, ca şi in tiguri de 90-95 lei pe şut. Le-a
delul scrişnea amarnic, iar lunile care trecuseră.
picul se dovedea neputincios.
Galeriile vechi, cu miros de
mucegai, ale fostei mine în­
chise de capitalişti cu peste
un sfert de veac în urmă
se iveau şi ele pe neaştepta­
te, cină în coperiş, cînd în cul-
suş, stîrnind mai aprig răz­
vrătirea muntelui.
Tinerilor din brigadă li se
cam tăiase pofta de lucru iar
lucrul fără poftă-i lucru fără
spor. Şi la mină... lucrul fără
spor aduce plată mică.
Unii dintre ei se şi obişnuise­
ră cu munca aceasta în ritm
de melc şi cu ciştigul de 35-
40 lei pe şut.
Era într-o după-amiază, pe teţi doar brigadă de tineret Parcă între noi nu s-ar fi gă­
IP1la sfirşitul lui septembrie. Bă­
ieţii tocmai puşcaseră şi, re­
traşi Intr-o galerie mai lătu­
ralnică din apropiere, aştep­
tau să se risipească fumul din
abataj. Pinâ atunci... unii în­
fulecau alene din boţurile de
pită şi slană pe clnd alţii se
hîrjoneau. De aceea au ră­
mas aproape surprinşi cînd
printre ei şi-a făcut apariţia
un om, care după obişnuitul:
„bun noroc, băieţi/“ a înfipt cîr-
ligul lămpii intr-un stilp şi s-a
aşezat minereşte pe un butuc
găsit la întimplare. Era un to­
varăş de la comitetul de par­
tid.
Noul venit s-a interesat de
la ciţiva, de unde sînt şi de
cină lucrează la mină, iar pe
a lţii. i*a întrebat unde locu­
dacă mai trec pe la club, dacă
umblă pe la şcoala de califi­
care etc. Apoi, căutînd să le
prindă pe rină privirile intre
ale sale, i-a întrebat pe ne­
aşteptate : „Ce părere aveţi
arăturilor adinei de vară
Fru ntaşi pe raion
Executarea în epoca optimă a tu­
turor lucrărilor agricole din campania
de vară a constituit pentru colecti­
viştii din satul Mesentea, raionul Al­
ba, principala lor preocupare. Mobi-
lizînd toate forţele de care dispun,
ei au reuşit să recolteze într-un timp
scurt grîul de pe întreaga suprafaţă
pe care a fost cultivat şi să încea­
pă, în urmă cu cîteva zile, treieri-
şul. Şi această lucrare a fost termi­
nată în întregime- Producţia de grîu
obţinută depăşeşte 1.800 kg. la hec­
tar.
Membrii acestei tinere gospodărit
colective s-au preocupat nu numai
de strîngerea recoltei din acest an
ci şi;de asigurarea unei producţii spo­
rite de cereale în viitorul an. In a-
A u term in ai treserişu!
Timpul prielnic de lucru din ulti­
mele zile a fost folosit din plin de că­
tre colectiviştii din satul Bacea şi de
întovărăşiţi!- din satele Uleş şi Guieş,
raionul lila. Avînd strins din vreme
grîul la arie, ei au treierat zilnic cîte mintite mai sus, au transportat la ba­
8-10.000 kg. grîu. In felul acesta, pînă
• După ce au terminat cu seceratul
celor 93 ha. cultivate cu păioase, co­
lectiviştii din satul Ruşi, raionul Ha­
ţeg, au Început efectuarea arături­
lor adînci de vară. Intr-o singură zi,
cele două tractoare ale S.M.T. Orăş-
tic au arat pe terenurile gospodăriei
colective o suprafaţă de 10 ha. In şi colectiviştii din satul Fărcădln.
Lucrînd la maşi­
na de cusut, în
secţia croi a fabri­
cii „Simion Bărnu-
ţiu" din Sebeş, tl-
clişan, obţine re­
zultate frumoase în
muncă. Ea îşi de­
păşeşte norma în
medie cu 8 la sut3-
In clişeu : Bri­
ghite Piclişan !u-
crînd la maşina de
cusut.
de rezultatul muncii voastre,
mâi copii ?“.
Băieţii s-au cam fisticii.
Ciţiva au lăsat capul in jos.
alţii au prins pe neaşteptate
semne de hărnicie, dină
fuga să vadă dacă nu cumva
s-a împrăştiat fumul din ort
„Rezultatul“ ce li se cerea
nu era de natură să le facă
cinste. Cu planul erau abia pe
_ Merge cam slab, măi fe-
ciori, a răspuns noul venit în lo-
cui lor, primind veste că se
codesc Alerge slab Ar trebui
să căutaţi cauza. Aveţi unele
greutăţi, dar se spune că nu vă
prea împăcaţi nici cu disciplina,
v-aţi gindit serios la asta?...
:ii!i
Din carnetul
REPORTERULUI
Vom cliibzui şi noi cum să vă
ajutăm... Da’ in felul acesta nu
se mai poate continua... Sin-
seşte cîteva zile, Ungă
maistrul care făcea
apelul schimbului de diminea­
ţă aştepta un bărbat îndesat
la trup, cu obrazul brăzdat de
cîteva cute, care făceau ca pri-
virea-i vulturească să-i pară
şi mai energică. Dacă cineva
s-ar fi uitat atent la părul re­
tezat scurt care îi scăpa de
sub casca lăsată uşorpespa
te, ia zîmbetul abia perceptibil
gata să-i înflorească în colţu.
gurii, ghiceai uşor că toate a-
cestea trădează o fire deschi-
să de miner.
— Faceţi cunoştinţă cu noul
vost’ şef de brigadă! spuse
maistrul tinerilor veniţi să-şi
ia mărcile. Poate aţi auzit de
el. E tovarăşul Bordea... Bor­
dea Emanoil... Să-i daţi as­
cultare !
fijk juris în abataj, noul
şef de brigadă, mi­
nerul comunist Emanoil Bor.-
dea s-a gindit că nu e rău
î*' V»--Ai’ / / l.
cest scop, de îndată ce terenurile au
fost eliberate, au executat, cu trac­
toarele S.M.T., arături adînci de va­
ră pe mari suprafeţe şi au însă->
mînţat în mirişti, pe 3 ha. porumb fu­
rajer. In prezent, munca tractoris­
tului care deserveşte gospodăria este
organizată în două schimburi, fapt ce
asigură executarea în întregime a a-
răturilor adînci, pe întreaga supra­
faţă planificată, în cel mult două
zile.
Demn de remarcat este şi faptul că
din primele cantităţi de grîu care
au rezultat de la batoză, colecti­
viştii şi-au achitat în întregime obli­
gaţiile ce le-au avut către S.M-'T. şi
contractul încheiat cu statul (5.000 kg.
grîu).
în ziua de 3 august, treierişul a fost
terminat.
Imediat ce au treierat, atît colecti­
viştii cit şi întovărăşiţii din satele a-
za de recepţie cantitatea de grîu con­
tractată cu statu l: colectiviştii din Ba­
cea 15.000 kg., iar întovărăşiţii din
Uleş şi Guieş peste 10.000 kg.
aceste zile se continuă cu intensitate
munca.
Paralel cu aceasta, atelajele gos­
podăriei au fost mobilizate la tran­
sportul griului Ia arie în vederea
treierişului.
Rezultate asemănătoare au obţinut
să smulgă citeva minute pen-
tru a sta de vorbă cu ti­
nerii săi tovarăşi de muncă,
pe care nu-i cunoştea încă.
Le-a spus că vine din alt sec­
tor — de la 4 — că a con­
dus acolo tot o brigadă de ti­
neret, care lucrează într-un
abataj frontal asemănător şi-
şi depăşeşte sarcinile de plan
in fiecare lună, realizlnă clş-
vorbit apoi despre felul în
care ef ^ e organizată munca
*,n f°s^a lui brigadă, despre
clanul cu care muncesc tîne-
rii de acolo.
— Sînt sigur că vom reu-
şi cit de curînd să muncim
şi aici la fel, şi... să clştigăm
la fe l! — a încheiat noul bri­
gadier, apăsînd pe ultimele
cuvinte.
Bordea observase că vreo
ciţiva dintre tineri îl asculta­
seră cu atenţie. Prinsese inso
şi amănuntul că alţi ciţiva.
îşi dădeau coate, vrînd par­
că să spună: „Ce tot face pe
deşteptul, ăsta, de la patru,
care nici nu ştie ce putem ?
sit unul din brigadă să ne fie
şe f!“'
Bordea s-a făcut că nuii
vede insă pe aceştia.
— Cine ştie să muncească,
să se pună pe muncă... Cine
nu ştie, va fi ajutat să înveţe;
oricum trebuie să muncim mai
bine şi mai cu spor decît pînă
acum!
Tinerii au înţeles că noul
şef de brigadă se deosebeşte
de ce^ dinaintea lui. El nu aă-
rnitea tînăăleala, pretinzind ca
fiecare să fie prezent la lo-
cuZ s^u de muncă, să execu-
te conştiincios sarcinile ce-i
revin. Unora li se părea chiar
că-i cicălitor, auzindu-l m e­
reu că insistă: ba că armă­
tura să fie făcută „aşa cum
sună monografia", ba că ga­
leria, suitorii, toate căile de
acces „să fie In permanenţă
M. CRISTESCU
(Continuare in pag. 2-a)