Page 22 - 1960-08
P. 22
m .s DR\JMUl SOCIALISMULUI Nr. 1748
9 Abatajul a fost salvat
NU V 1 Y A rir 1 A 1 ' ' n n n r ' r r-l/T
V Stropi de sudoare ameste a fost stăvilită. Abatajul a ^
caţi cu praf de rocă curgeau fost salvat.
La poarta casei noi a minerului prezent în contul anului 19G6, despre de lucru... Ajunsese să bată zilnic ^
Haidu Iuliu din Pelrila, Erou a! Mun cei peste 100 de tineri cărora le-a des drumul pînă Ia Petroşani, unde se an pe feţele minerilor, un — Ştiţi vot ce ar fi in- -j
cii Socialiste, se opriră doi pionieri, tăinuit tainele mineritului... Uneori gajase la un antreprenor constructor.
îmbrăcaţi în haine de sărbătoare: ie-a zugrăvit felul cum şi-a petrecut Pleca în zorii zilei de acasă şi se în schimb întreg, fără odihnă, semnat această surpare, da- -j
concediile în ţară sau străinătate, grija torcea seara tîrziu, frînt de oboseală... echipa de mineri condusă de că nu am fi oprit-o ?! i-a j
— Intră tu intri... partidului şi guvernului nostru faţă
— Ba tu... de viaţa minerilor pe care el a sim Apoi, după patru ani, a intrat în comunistul Aurel Ropan de întrebat şeful echipei pe ]
Minerul care tocmai pregătea ple ţit-o din plin, fie că a fost trimis la mină. Şapte ani a lucrat ca vagonetar, la mina Ghelar a ţinut ortaci.
carea întregii familii într-o excursie, odihnă pe malul însorit al Mării Ne nouă ca ajutor miner şi abia după i
era in fundul curţii şi verifica cele gre, în Cehoslovacia sau în R. P. 23 August 1944 a izbutit să primească piept muntelui, straturilor „Desigur că ştim“ — au 1
patru biciclete — a sa, a soţiei şi ale Ungară, pe malurile frumosului lac diploma de miner, deşi munca aceasta grele de piatră gata să se răspuns în gindul lor cei 6 1
celor doi fii. Tirguiala celor doi copii Balaton... prăvălească.
răzbătu pînă la el. Cu un zîmbet în o făcea de peste 15 ani. Pe cînd azi, mineri din echipă¦
florit în colţul buzelor, el îşi îndrumă Copiii din Petrila, l-au ascultat în N-am să uit niciodată ho- De fapt nici Ropan nu
paşii spre ei. Copiii încremeniră după totdeauna cu drag, şî păstrează o cal iată, numai el a calificat, în cîţiva tărirea şi covingerea, bărbă pretindea un răspuns pre- J
gard. dă amintire povestirilor sale,1 socotin- ani doar, peste 100 de mineri, din ţia şi priceperea cu care a cis, şcolăresc, la această în- j
— Ei, ce-i, şoimuleţilor ? du-1 ca pe un părinte al lor.- Nu în- care cei mai mulţi au devenit vestiţi, muncit atunci tovarăşul Ro trebare. El ştia că fiecare j
Pionierii porniră a se înghionti. Pînă tîmplâtor îi spune ei pe numele mic, ca bunăoară tînărul Mihai Ştefan, care pan, spunea deunăzi utemis- dintre cei 6 ortaci sînt con- ]
la urmă, cel mai năîtuţ prinse g la s: Gyula-baci, cu dragoste şi emoţie, ca lucrează în -contul aceluiaşi an ca şi tul Martin Alexandru.
— Apoi... Gyula-baci, conducerea unui om ce se bucură de respectul Cînd s-au auzit primele pî- ştienţi de prejudiciile care 7
taberei orăşeneşti ne-a delegat să vă lor deplin. el.
rugăm a veni să ne vorbiţi... Haidu Iuliu fu smuls deodată din rîiturit primele semne ale pot fi aduse printr-o sur- 7
— Despre ce ? — Cine a fost ? I — îf întrebă soţia deblocării şi bolovanii au în
— Păi... ştiţi... de Ziua minerului... pe bărbat, în timp ce el se întorcea gîndurile sale, de vocile nerăbdătoare pare nu numai minei lor, 1
— Bine, am să vin 1 Cînd ? alene de Ia poartă. ceput să cadă din boltă cu
— Sîmbăţă după-amiază, la ora 6... alor săi : zgomot, cei mai tineri din dar şi furnaliştilor de la Hu- I
Şi-i întinse o invitaţie desenată de — Nişte pionieri; m-au chemat să — Gyula, ce faci ? echipă s-au speriat la înce
mînă, cu steaguri şi flori, în care era le vorbesc iar. — Tată, nu mai plecăm ? put. Nu mai fuseseră nici nedoara, patriei întregi, .j
chemat în mijiocul ceior mici. Bicicletele erau pregătite deja, cu
Pionierii sînt vechi prieteni ai lui Şi-i întinse femeii invitaţia pionie odată în apropierea unei de Multe tone de minereu de I
Gyula-baci. De multe ori a mers între rilor, scrisă. îngrijit, copilăreşte... pachetele de mîncare şi băutură legate blocări. Şeful echipei ştia
ei. Le-a vorbit despre viaţa lui, despre de port-bagaje. fier ar fi compromis planul -j
călătoriile sale în U.R.S.S., în Don- Discuţiile celor doi soţi fură curmate însă ce are de făcut, care e
bas şi Kuzbas, în delegaţiile din care de apariţia în pragul uşii a copiilor Minerul rîse încet: de producţie, intîrzlind să
a făcut parte ca reprezentant al mine lor — Ştefan, strungar la atelierul r— Invitaţia pionierilor de azi m-a datoria unui comunist in a-
rilor romîni... Le-a vorbit de multe ori minei şi Elisabeta, viitoarea profe tulburat... Mă gîndeam ce să le vor semenea împrejurări. ajungă la furnalele hunedo- -j
despre prietenii pe care şi i-a făcut soară, cum îi place să şi-o prezinte besc... Am găsit... O să le povestesc
în întreaga lume şi cărora le scrie prietenilor... chiar despre viaţa mea cînd eram de rene. j
des, cum sînt minerii sovietici Şerbi- vîrşta ior, despre traiul copiilor mi
„Viitoarea profesoară“ . Acesta e vi nerilor din timpul regimului burghe- — Munca de miner nu se j
sul fetiţei lor, un vis pe deplin rea zo-moşieresc, cînd la modă era cîn-
lizabil, pe care în trecut niciodată n-ar tecul: învaţă într-un an, nici in j
Ii crezut că l-ar fi putut dori copiilor
„Ieşi burete din pămînt, doi, nici în trei, spun? ude- 1
Te-aşteaptă-un miner flămînd..."
— Martine, Miclea, pre sea tov. Ropan. Ea se inva- 1
IR1M1E STRAUŢ
gătiţi jugurile, tropanele! ţă în permanenţă, continuu,
Ungureanu — uneltele! — pentru că ai de-a face cu na
le-a strigat Ropan. tura şi ea te poate înşela.
îmbărbătaţi de el, tinerii Cu aceeaşi dragoste şl
au început armarea. răbdare, cu aceeaşi pricepe
_ Grăbiţi-vă ! le spunea re el a destăinuit din boga
Ropan ortacilor. Fiţi cu o- tele lui cunoştinţe şi celor-
chii în patru şi fixaţi bine lalţi tineri din echipă, ciim -j
:s©= sînt Ioan Miclea. Dumitru -j
jugurile şi tropanele.
Oamenii din echipă lu Ungureanu, şi alţii. )
U n miner serie o scrisoare..,
crau cu însufleţire. Surparea LAL ROMULUS')
h
J ,___t i___I <___h —J< ___I <___> «-----I '—l '-----l ’—11—/u—^ WJ «—/ i—/ vL
Pleoapele îi clipesc des. Mîna mente are de toate, pentru că... novici din Donbas, Erou ai Muncii So lor. Ce-a fost copilăria lui Haidu Iu
îi tremură cum nu i-a tremurat
niciodată pînă acum. Degetele Bătfînul miner îşi încleştează cialiste, sau Evdochin T. Rubanţev din liu ? Ga într-un film îi trecură prin
butucănoase nu sînt obişnuite pumnul sirius cînd îşi aminteşte
parcă să siringă tocul. Nu-1 as ce-a fost. în trecut, rob — cum oraşul Goriovka; despre prietenia ce-i faţă imagini de mult uitate... Tatăl
cultă. I se pare mai greu să scrie în scrisoare — la societa
scrie decît să mînuiască cioca tea „Mica“, şi mai scrie despre P ă t r u n d e t o t m a i m u lt tefemlea n o u ăleagă de vestitul recordman la înain i-a murit cînd'el începuse abia să pri
nul de abataj ori perforatorul. „fistău", „troc“, despre uneltele
primitive cu care lucra în trecut, tări rapide din Coreea, Peak Gen Guk, ceapă viaţa, mama lui, spălătoreasă î n e x p l o a t ă r i l e carbonifere
Aurel Guga înmoaie neîndemî- d.espre umilinţele şi înjurăturile pe care l-a cunoscut la sesiunea Consi pe la „domni“, abia putea să le ago
naţie tocul în călimară şi apoi pe care trebuia să le îndure liului Mondial al Păcii de la Helsin nisească de un coltuc de pîine... Şi
îi scutură de scame invizibile. din partea hocmanilor oamenii
După ce scrie cîte un cuvînt gîn- patronilor. Intorcîndu-se apoi ki, împreună cu alţi mineri din Belgia, erau trei copiii... Pentru a nu muri Oamenii muncii din ţara noastră, VICTOR GÎRIOABĂ sificabil, va trebui să crească în anul
rlurile i se învălmăşesc. îşi aş iar la viaţa lui din ultimul an, Franţa, Germania, Gliile. Pionierilor de foame, foţi trei, încă de mici au conduşi şi îndrumaţi de partid, au ob 1965, faţă de 1959, cu 42 la sută la
teaptă cuminţi rîndul să fie aş el scrie : le-a vorbit de asemenea de atîtea ori trebuit să-şi caute de lucru... El, Iuliu, ţinut în acest an succese deosebite în inginer şei la Combinatul carbonifer mină Lupeni, cu 85 la sută la mina
ternute pe hîrtie apoi i se lim şi despre tovarăşii săi de muncă, des a trebuit să înceapă să muncească dezvoltarea producţiei, creşterea pro Valea” Jiului Vulcan şi cu 38 la sută Ia minţi U-
pezesc. E greu să ţină tocul în „Nu pot uita că mi-a fost dat pre felul cum a ajuns să lucreze în la 12 ani. Şi în Petrila nti-şi găsise ductivităţii muncii, reducerea preţului ricani. Dezvoltarea producţiei de căr
mină după ce în aceeaşi mînă să învăţ din carte tainele mine de cost şi îmbunătăţirea calităţii pro rent, în comparaţie cu aceeaşi perioadă bune coCsilicabil la nivelul arătat, ne
a ţinut vreme de 31 de ani u- ritului numai acum la bătrîneţe, Cifre şi fapte duselor. Directivele Congresului al a anului trecut, lungimea' galeriilor cesită creşterea vitezelor de înaintare
neltele minereşti. Tot atîta de pentru că înainte, cu toate că ill-lea al P.M.R. au fost primite cu susţinute modern a crescut .de 2,3 ori, la lucrările de deschidere şi pregătiră
greu i se pare să cuprindă în m-am căznit destul să trec pra însufleţire de colectivele de muncitori, producţia extrasă din abatajele cu sus de aproximativ două ori faţă de rea
2—3 pagini o viaţă de om. Şi gul unei şcoli, cel puţin profe tehnicieni, ingineri şi funcţionari de ţinere metalică de 5,5 ori, iar volu lizările obţinute pînă în prezent. Pen
ce viaţă ? sionale, n-am reuşit“.
o Anul acesta, minerii din exploa mai mult decît în 1956. De asemenea, la toate exploatările miniere ale Văii mul producţiei încărcat pe’ cale me tru. realizarea acestor viteze, pe lîngă
Dar cui scrie oare baci Guga? Şi cîte altele nu ar mai fi vrut tările Văii Jiului au primit în folo pentru prevederi sociale s-a cheltuit Jiului, care au depus o muncă plină canică a crescut de 1,4 ori. •• o mai bună organizare şi calificare a
Cauţi cu ochii plicul de pe masa să le povestească ortacilor, baci sinţă încă 374 apartamente, construi suma de 2.407.986 lei, faţă de 792.000 de avînt pentru realizarea sarcinilor brigăzilor de mineri, un aport deose
acoperită cu cipcă. Are o adre Guga ! Dar parcă le poţi scrie te din fonduri de investiţii. Gu aces lei cheltuiţi cu cinci ani în urină. planificate la toţi indicii. Extinderea susţinerii metalice şi cu bit va trebui să-l aducă mecanizarea
să pe el. Cea a ortacilor de pînă pe toate ? Gei cu care a' lucrat tea, numărul apartamentelor realiza bolţari de beton a dus, în aceeaşi pe de 100 la sută a operaţiei de încărcare
ieri de la secţia Valea Morii a o viaţă vor înţelege totul şi din te în ultimii cinci ani în acest bazin • Institutul de mine din Petroşani Rezultatele acestei munci sînt viu rioadă, la o scădere a consumului spe în galerii şi puţuri, introducerea lu
întreprinderii miniere Barza. Bă- puţinul scris. Vor înţelege mai a- carbonifer, se ridică !a aproape 3.100. a dat anul acesta industriei miniere oglindite prin realizarea unor economii cific de lemn de mină de 1,8 m.c. pe crului cu combinele Ia unele lucrări
trînul miner a ieşit, la pensie, les că nu i-a uitat, că e tot ală a cincea promoţie de ingineri. Cei la preţul de cost în valoare de mia de tone de cărbune extras, iar de pregătire, .utilizarea maşinilor de fo
a piecat din mijlocul lor, dar nu turi de ei, de strădania lor de • In primele şapte luni ale aces aproape 100 de noi ingineri minieri 3.720.000 Iei, prin creşterea productivi prin raţionalizarea consumului de aer rat suitori, asigurarea unei presiuni a
i-a uitat. Acum le vorbeşte prin a da ţării cît mai mult minereu, tui an, peste 2.500 salariaţi din ca au trecut să valorifice'în'practică cu tăţii muncii pe bazin în ultimele 5 comprimat şi introducerea unor uti aerului comprimat de minimum 4 atmos
scris. de calitate cît mai bună. drul exploatărilor miniere din Valea noştinţele dobîndite în anii de învă luni la peste 1 tonă de cărbune pe post, laje mai economice,' s-a obţinut o re fere, introducerea metodelor de cupla
Jiului şi-au petrecut concediul de o- ţătură, să întărească rînduriie cadrelor prin îmbunătăţirea calităţii producţiei ducere a consumului de energie de rea prafului pe cale umedă etc.
Cită căldură cuprinde fiecare Bătrînul miner împătureşte dihnă în staţiuni balneo-ctimatenice. De tehnice miniere. brute şi prin depăşirea ritmică a pla 3,2 kwh pe tonă.
slovă, fiecare cuvînt din sorisoa-' scrisoarea şi-o pune în plic. Se asemenea mai bine de 1.000 de copii nului de producţie de către toate mi Pentru îmbunătăţirea muncii în aba
re. Vorbind ortacilor pensionarul grăbeşte s-c trimită ortacilor ai minerilor şi-au petrecut o parte din o Pentru copiii minerilor din Va nele. In mod deosebit s-au evidenţiat In scopul introducerii şi extinderii taje, va trebui ca la toate straturile
Aurel Guga le împărtăşeşte mul pentru ca ea să ajungă la ei de vacanţa de vară în taberele din re lea Jiului au fost înfiinţate în ultimii colectivele minelor Aninoasa, Lupeni, pe scară mai largă a cuceririlor teh unde condiţiile permit, să tie extinSe
Ziua minerului. Parcă-i vede giune şi de pe litoralul Mării Negre. ani 10 noi şcoli elementare, o şcoală Petrila şi Vulcan şi colectivele celor nicii noi, în cursul acestui an se ex abatajele frontale armate metalic. De
ţumirea ce o datorează partidu deschizînd plicul, trecîndu-1 din In cursul lunii august alţi 1.000 de profesională la Lupeni, o şcoală me două preparaţii, care au obţinut im perimentează maşini noi de încărcat, asemenea, este necesar ca la abata
mineri ai Văii Jiului vor pleca să-şi die la Lonea şi altele. In prezent, în portante succese în creşterea recupe combine şi perforatoare rotative pne jele unde transportul pe front se face
lui şi guvernului, pentru viaţa mînă în mînă. Parcă-i aude zi- petreacă concediul de odihnă în sta Valea Jiului există apioape 100 de rării globale şi a recuperării cărbune umatice. La mina Lupeni, unde dega cu benzi cu raclete, să se rezolve pro
ţiuni balneo-climaterice. şcoli de toate gradele care sînt frec lui special pentru cocs, cît şi în îm jările de gaz metan pun pro blema mutării acestor transporloare
fericită şi lipsită de griji ce i-a cînd cu vocea sugrumată de e- ventate de peste 15.000 elevi şi stu bunătăţirea calităţii producţiei.' bleme deosebite, se va pune în funcţie, prin introducerea grinzilor în consolă.
® Peste 500 mineri din Valea Jiu denţi- Menţinerea transportoarelor lingă Iront
fost hărăzită la bătrîneţe, pentru m oţie: „F. tot lingă noi baci lui şi-au construit pînă acum case La obţinerea acestor succese au con experimental, o staţie de drenare. ya rezolva în mare măsură şi proble
proprii din împrumuturile acordate de • In primul semestru al acestui an, tribuit în mare măsură întărirea dis ma încărcării mecanice. Prima expe
pensia lunară de 1.175 lei, pentru Guga, aşa cum a fost ani de-a stat. în exploatările miniere din Valea Jiu ciplinei, ridicarea calificării muncitori Un aport însemnat în promovarea rimentare de acest fel se va efectua
lui au fost investiţi pentru lucrări de lor, o mai bună coordonare a proce la mina Vulcan încă în cursul acestui
faptul că una din fetele lui poate rîndul“. ® An de an se alocă tot mai mul protecţia muncii aproape 7.920.000 Iei. sului de producţie şi introducerea pe progresului tehnic îl aduc inovaţiile
te fonduri pentru asigurarea bunei a- Valoarea totală a investiţiilor alocate scară largă a tehnicii noi. In Valea
învăţa la o şcoală din Ora După o corespondenţă a tov. sistenţe sanitare a oamenilor muncii numai anul acesta pentru protecţia propuse de oamenii muncii, a căror
din Valea .Jiului. In anul trecut s-au muncii în exploatările carbonifere ale Jiului, în prima jumătate a anului cu-
dea, pentru că în cămara de ali DRAGOM1R MURGQCI cheltuit pentru acţiunile sanitare ţării se ridică la peste 29 milioane lei. eficacitate economică este reprezentată
20.378.000 lei, cu peste 6 milioane lei
de cele aproape 1,5 milioane lei eco
nomii realizate* în primele 6 luni ale
acestui an. Numărul inovaţiilor apli
c?#t fruntea: brigăzii a m nlt an eomunt&i.. cate a crescut, în aceeaşi perioadă, faţă an. De asemenea, se va studia şi va
de perioada corespunzătoare a anului trebui să fie rezolvată introducerea
trecut, cu 50 la sută. Este îmbucură pe scară mai largă a combi
(Urmare din pag. l-a) Să se frămînte singur... tre mineri au aruncat căştile grăbim... Eu zic să mai facem tor de asemenea faptul că inovatorii nelor şi havezelor. Toate aceste
Cei care discutau aşa — în aer. o ultimă încercare. In afară măsuri vor trebui să ducă Ia creşte
puse la punct“, ba că locul de meteahna asta, Moise e bă — Ei bine, dacă voi nu-i se preocupă mai intens de mecaniza rea vitezelor de avansare în 1985, cu
de muncă „să fie tot timpul Traian Danciu, Ioan Crâini- A trecut şi a doua lună. Rea iat bun. Iar brigada e de- mai acordaţi încredere, îmi a~ rea muncilor grele şi de reducerea 60 la sută faţă de anul î 959.
în ordine“, fiecare sculă „să cescu, Bela Anăraş şi alţii — lizările ca şi cîştigul au mai acum destul de tare...
fie îngrijită şi pusă la locul nu şi-au dat seama că vor săltat cu ceva. sum eu răspunderea pentru consumului specific de lemn, contri Munca creatoare şi însulleţită a mi
ei“... bele lor vor ajunge prea re Cel care vorbise era chiar nerilor, sub conducerea partidului, a-
pede la urechile şefului de bri Danciu, cel care la început se Emanoil Bordea, responsabi el. Trebuie să avem încredere jutorul pe care ni-1 acordă Uniunea
După cîteva zile, cînd chib- gadă, care nimerise peste ei lul brigăzii. Sovietică şi relaţiile de colaborare cu
zuise cam cît cărbune poate tocmai cină trăncăneau: I-a 'speriase-de noul stil de muncă, în o m ! Ce părere aveţi ? buind în acest fel la realizarea sarci ţările prietene, ne dau garanţia că mun
da abatajul într-o lună, în lăsat să pălăvrăgească apoi începuse să dea tircoale brigă Ortacii care-l luaseră in — Hm! nilor ce decurg din hotărîrile celui ca minorului se va uşura mult şi că
cazul cînd brigada ar munci le-a retezat-o : zii. îşi recunoştea vina. Foş primire cu atîta asprime pe toate sarcinile trasate de cel de-al
„minereşte“, adică cu trage tii ortaci l-au reprimit între vinovat au rămas oarecum. M. trecut o jum ătate de de-al Ill-lea Congres al partidului. Ill-lea Congres al P.M.R. vor fi în
re de inimă şi cu cap, Bor- — Desigur, e mai comod să ei. Nu fără să-i tragă o spă- surprinşi. Cum., tocmai to an de la întîmplarea deplinite şi depăşite înainte de termen.
dea şi-a adunat din nou orta îndrugi verzi şi uscate pe în lătură bună. In lunile care au varăşul Bordea, care este cel aceasta. Nu ştiu dacă Bordea Directivele Congresului prevăd însă
cii la un mic s fa t: tuneric, decît să te frămînţi, urmat, Danciu a devenit ţi mai neînduplecat duşman al
pentru a ieşi din greutăţi! Cit nui dintre cei mai harnici şi indisciplinei să ia apărarea a trebuit să-şi mai bată capul pentru minerii din Valea Jiului sarcini
— Care a fost producţia despre bătutul cimpilor, o să mai buni mineri din brigadă. unui... indisciplinat ?
medie în abatajul nostru pe vedem pînă la urmă... Voi deo prea mult cu Moise. Am aflat importante şi în ceea ce priveşte asi
ultimele luni ? — a întrebat camdată să recuperaţi pînă la Spiritul sănătos care a de Ei n- aveau de unde să cu însă zilele trecute că acesta s-a gurarea siderurgiei cu tot mai mult
el, ca şi- cînd n-ar fi cunoscut sfîrşitul schimbului timpul i- venit lege în brigadă, a aju noască gîndurile perindate în cărbune special pentru cocs. In acest
producţia de pînă atunci a r'osit cu vorbăria fără rost. tat şi pe alţi tineri să se dez momentul acela prin mintea făcut un băiat bun sub toate
brigăzii. bare de anumite năravuri. responsabilului brigăzii, li re
Nu mai aveau ce zice... Au Moise Pişoc îşi cîştigase prin veneau in minte imagini vechi, aspectele, că nu de mult a
— Păi... 30-40 de tone pe trecut la lucru... muncă şi prin întreaga sa din tinereţea lui... Căsuţa m i
schimb.... comportare o reputaţie des zeră din colonie... Zilele mo- fost primit în rîndul candi sens, producţia brută de cărbune coc-
Hlele se scurgeau. Cei tul de bună. Această reputa horîte în care bătrîna sa ma
— Ce-ar fi dacă ne-am pro mai mulţi dintre or ţie era umbrită însă de fa p mă aşternea m.asa o singură daţilor de partid.
pune ca pînă la sfîrşitul lunii tul că în prima zi după sala dată... Serile in care tatăl, negru
să ajungem la vreo 80 ele to taci se aşternuseră de-acum riu se împotmolea fie la „pier de cărbune şi cu haina toată Secretarul comitetului de
ne pe schimb ? Oare avi reuşi serios pe treabă. începuseră de şut“, fie la „pierde tren“, petecită venea de la mină is partid al minei Vulcan mi-a
să facem treabă ? să aibă încredere in brigadier. două bufete din apropiere. tovit... Nopţile de aşteptare vorbit, fără ascunsă mindrie,
Doar cîţiva au încercat să dea înfrigurată cînd întirzia pînă
Şi le-a demonstrat pe înde bir cu fugiţii. Apoi au fost con — De ce n-ai venit ieri ia spre dimineaţă... Acesta era despre munca tinerilor din a-
lete cum ar trebui să mun vinşi că-i mai cinstit să ră- lucru, tovarăşe Pişoc ? semn că o să vină cu oa ceastă brigadă, despre faptul
cească pentru a-şi putea res mină. sele zdrobite de la poliţie... că ei nu se mai sperie de
pecta cuvîntul în cazul cînd — Tovarăşe Bordea, mi-e Apoi zilele de pribegie care au greutăţi. De la începutul anu- ,
şi l-ar da. Organizaţia U.T.M. pornise ruşine să spun, dar trebuie să urmat după închiderea minei
şi ea să-şi facă simţită pre fiu sincer... M-am îmbătat... unde lucra tatăl său, anii slu lui, in ciuda condiţiilor gre- ţ
Cuvîntul hotărîtor nu era zenţa în sinul brigăzii. Cîteva găriţi de el, copil încă, pe la le care mai persistă pe strat /
cazuri de indisciplină au fost îmi pare rău... chiaburi, care nu-l slăbeau din — chiar acum trec prin două '
spus însă. analizate. Pentru abateri re _ Ce ziceţi, tovarăşi ?
petate de la disciplină şi pen bătăi şi din „pui de bolşevic“ galerii vechi! — ei şi-au în
O parte din tineri chiar din tru atitudinea sa demobiliza — Să-l iertăm de data a- şi in sfîrşit... eliberarea, în
tre cei de nădejde se mai co toare, Danciu a fost transfe ceasta... Să-i dăm posibilita toarcerea. în Valea Jiului, an deplinit şi depăşit sarcinile,
rat în altă brigadă. De acum te să dovedească prin fapte gajarea la aceeaşi mină în
deau : în brigadă se pălăvrăgea mai că regretă... care pe timpuri s-a chinuit lună de lună, dină o însem
_E greu... intercalaţiile... ¦puţin şi se muncea mai cu chiar tatăl său... Cîte întîm- nată cantitate de cărbune pes
spor. Cină insă după vreo două plări, cîte schimbări care l-au
Presiunea... luni Moise s-a împotmolit din făcut om ! Şi acum ?! te plan.
Alţii _ cei care la început A trecut prima lună de m un nou la... „pierde şut“, făcînd
că. Bilanţul realizărilor a în o nemotivată, tinerii l-auluat — Oare nu sintem noi în Povestinău-mi toate acestea,
îşi dăduseră coate — tăceau trecut aşteptările tinerilor. a doua zi în primire, înainte stare să schimbăm un om ca secretarul comitetului de par
acum chitic. Mai tîrziu doar Planul fusese realizat şi chiar ca el să aibă timp să des tid m-a întrebat cu un zîm
au început să şuşotească prin depăşit. Cîştigul mediu s-a Moise ? — reluă el mai mult bet care îi sclipea uşor in pri
ungherele mai întunecate ale ridicat dintr-odată la 82 lei chidă gura. vire:
abatajului. pe şut. De bucurie, cîţiva din- ca pentru sine.
— N-avem loc în brigadă — Se cunoaşte că în fru n
— Ce credeţi de cele 80 de pentru „blau-meşteri“... Cau- tea brigăzii a venit un comu
tone pe schimb ale lui Bor- nist ?
dea ? tă-ţi de treabă în altă parte!—
Nu i-am răspuns îndată. Mă JnP; :S1i;
— Bate cimpii... — Măi băieţi, hai să nu ne gindeam in altă parte. Oare
— Să-l lăsăm să-i bată! nu tocmai omul din faţa mea
era tovarăşul de la comitetul
de partid care cu un an în
urmă trecuse in schimbul H
pe la tinerii din brigadă şi
discutase cu ei în timp ce aş
teptau să se risipească fumul Echipa condusă de Trofin Poenaru lucrează Ia orizontul
după puşcăturâ ?,! 60, mina Deva. In schimbul d e onoare, în cinstea Zilei mi
nerului, ea a dat peste plan cu 122 la sută mai mult minereu.
