Page 23 - 1960-08

Nr. 1748
In vizită la c o l e c t i v i ş t i i
Cind am intrat în comună,
totul mi se părea pustiu. Nici
o mişcare. Abia in faţa sediului
gospodăriei agricole colective
„Mureşana“, am intilnit un
muncitor ceferist care se în­
torcea de la lucru.
— Noroc, tovarăşe! Unde-s
sătepii ?.
După ce răspunse la salut,
zise :
— Se vede că nu sînteţi de
prin partea locului. Sînt cu
toţii pe clmp, la arie, la cărat
snopi...
Am mulţumit pentru informa­
ţii şi am intrat în curtea gos­
podăriei. Curtea mare, curată,
cu clădiri şi grajduri arătoa­
se, mi-a furat privirile de la
primii paşi. La una din maga­
ziile colectivei am întîlnit pri­
mii oanemi. Tovarăşul Adam
Nicolae, magazionerul ne-a lă­
murit :
— Acestea-s o parte din roa­
dele muncii noastre din vara
acestui an. Am sortat griul pe
două categorii: grămada acea­
sta mare, este de calitatea l-a.
Vrem ca duminică să pornim
cu toate atelajele gospodăriei
spre baza de recepţie, pentru
a transporta cantitatea de
13.000 kg. grîu pe care am con­
tractat-o cu statul. Nu degea­
ba am terminat noi secerişul
primii în raion. Cele 70 ha. în-
sămînţate cu grîu, le-am sece­
rat numai manual, în 7 zile.
Din 25 iulie am început treie-
rişul.
Se treieră din plin
N-am zăbovit la magazie.
Ne-am îndreptat spre locul a-
riei. Ascunsă privirilor de un
colţ de sat, n-am putut desco­
peri aria decît după zgomotul
batozei şi a carelor ce se în­
dreptau într-acolo scîrţîind
greu sub povara snopilor.
Colectiviştii, organizaţi în
dona echipe la batoză şi una
la căratul snopilor, treierau din
plin. Erau mîndri că maşina
care le ajută acum la treieriş
e a lor. Au cumpărat-o încă
anul trecut împreună cu trac­
torul care o acţionează. I-a
costat 10.000 de lei, dar banii şi
i-au scos cu prisosinţă. Şi-apoi,
ăsta e primul treieriş la care
participă in oomun, uniţi în
marea familie a colectiviştilor.
Infrunte-s comuniştii
Aron Adam, a fost primul
care mi-a atras privirile.
— Daţi snopi! Cit mai mulţi!
Mai repede Vaierie ! striga el
de sus, de la coşul batozei, că­
tre Valeria David.
_ Apoi că nu m-oi lăsa mai
prejos decît Doina lui Adam,
nene Aroane — spuse zîmbind
codana, aruncînd snopii cu mai
multă forţă.
Pe comunistul Aron Adam îl
cunosc şi-l respectă toţi folte-
nii. Este cel mai activ membru
al gospodăriei. Pină acum, sin­
gur, a realizat 132 zile-muncă.
Este în întrecere cu echipa co­
munistului Ioan Adam a lui
A te n te deosebită faţă de
Ceea ce impresionează mai
mult atunci cînd vizitezi unită­
ţile de alimentaţie publică din
Hunedoara, este marea afluenţă
de cumpărători, abundenţa de
mărfuri, seriozitatea şi conştiin­
ciozitatea cu care majoritatea
lucrătorilor din unităţi deservesc
pe oamenii muncii. Trebuie scos
în evidenţă de asemenea că ma­
joritatea unităţilor sînt bine a-
provizionate cu alimente şi bău­
turi, că deservirea se face în
mod civilizat şi în condiţii i-
gienice. Comisiile de control ob­
ştesc, au adus un aport deosebit
ia înlăturarea unor deficienţe în
aprovizionare, deservire, respec­
tarea regulilor de igienă-etc.
Cu toate acestea, mai există, din
păcate, unele unităţi de alimen­
taţie publică, la care se manife­
stă anumite lipsuri.
Curăţenia — carte
V se explică de ce resposabilul bu­
de vizită
La restaurantul „Cerna“, ori­
ce consumator găseşte un bogat
sortiment de mîncăruri, gătite
de oameni pricepuţi. Ce folos
însă că în sală există multă
murdărie ? Situaţia este şi mai
rea la bucătărie, acolo unde se
prepară mîncarea. Aici, pereţii
sînt afumaţi iar bucătarii lucrea­
ză înconjuraţi de tot felul de
resturi menajere. Pînă nu de
mult, responsabilul restaurantu­
lui justifica murdăria din local
şi bucătărie pe motivul că în
curînd, restaurantul va suferi o
modificare şi că totul se va re­
zolva cu bine. Acum a lăsat la
o parte această scuză, spunînd
că săptămîna viitoare va lua
măsuri de zugrăvire a pereţilor,
de spălat duşumeaua, de procu­
rat scrumiere, de schimbare a
' pe pereţi etc. De
ţa angajamente şi-a
Foit
Ion. Şi nu vrea să se lase mai
prejos decît tovarăşul său de
muncă, mai ales că are în e-
chipă şi pe Victoria Lazăr, cea
mai harnică dintre femei, care
nu a lipsit la nici una din mun­
cile gospodăriei.
Brigadierul
— Ce zici Viorele, cam cît
scoatem ? — se adresă un co­
lectivist, brigadierului Laişi.
— Păi, după cum am con­
statat pină în prezent, cu toa­
te calamităţile şi timpul ne­
favorabil de care a avut parte
recolta, vom scoate mai mult de
1.400 kg. de pe fiecare hectar
— răspunde brigadierul.
Activ peste tot, de la arie la
cîmp, de aici la grădină ori la
magazie, candidatul de partid
Viorel Laişi, urmăreşte îndea­
proape munca din toate sec­
toarele, întărind cu oameni pe
cele în care se simte mai mult.
nevoia.
— Mai aveţi mult de treie­
rat ? — i-am întrebat.
— Pină acum am terminat
recolta de pe 25 ha.
Un îngrijitor bătrîn
§i un „tineret‘ pe cinste
înainte de-a pleca spre ga­
ră, am intrat din nou în curtea
gospodăriei, îndreptîndu-mă
spre grajdurile unde era adă­
postit tineretul bovin. Aici,
Ioan David, tocmai făcea toa­
leta la unul din tăuraşi.
— Frumoşi viţei aveţi, tova­
răşe David.
— Da, sînt frumoşi, şi-mi
plac. Cei 21 de viţeluşi pe ca-
re-i am în primire, îi supra­
veghez şi-i îngrijesc ca pe o-
chii din cap. Ce păcat însă că
majoritatea sînt numai tăuraşi.
Dar mie îmi plac şi aşa. O să
crească nişte bourani de toa­
tă frumuseţea, pe care o să
luăm bani faini de la contract.
Să nu credeţi însă că stăm rău
cu viţeluşele. Dimpotrivă. Şi-
avem şi 32 vaci de lapte, din
care 4 am cumpărat de curînd,
din fondurile proprii. Acum dăm
bătălia pentru a asigura con­
diţiile de depozitare a hranei
necesară perioadei de stabula-
ţie. Pină acum s-au şi săpat
toate gropile pentru cele 50 va­
goane de furaje ce le vom în-
siloza.
Planuri de viitor
Colectiviştii din comuna Foit
îşi fac planuri de viitor. Vor
în primul rînd să predea sta­
tului întreaga cantitate de 13.000
kg. grîu contractată, să termine
treierişul, să însilozeze furaje­
le, să-şi mărească şeptelul. Au
planificat, de asemenea, ca du­
pă terminarea muncilor agri­
cole de vară, să înceapă con­
struirea unui saivan pentru oi
şi o remiză pentru atelaje.
Toate aceste planuri se rea­
lizează sub ochii lor.
A. DAVID
mai luat responsabilul restau
rantului amintit dar nu a rezol­
vat nimic. Este cazul ca această
problemă să fie rezolvată cît mai
repede.
Situaţie asemănătoare există
şi la bufetele „Expres“ şi „Ar­
dealul“.
La chioşcul nr. 8 (responsa-
sabilă Ecaterina Pop), aflat în
apropierea combinatului siderur­
gic întâlnim alt inconvenient.
Aici are mare trecere siropul.
Şi nu s-ar putea spune că acest
chioşc este lipsit de sirop şi de
apă minerală. Consumatorii sînt
nevoiţi totuşi să aştepte mult
pînă a fi serviţi, pentru că în
tot chioşcul nu există decît un
singur pahar. Oare şi aceasta
trebuie să constituie o proble­
mă ?
Frig id ere c a re nu
funcţionează
Pentru ca alimentele să
fie păstrate în cele mai bune
condiţii, unităţile de alimentaţie
publică din Hunedoara sînt în­
zestrate cu frigidere. Curios însă
că dintre unităţile vizitate, nu­
mai la bufetul „Expres“ frigide­
rul funcţionează. La bufetul
„Ardealul“, comisia de control
obştesc a sesizat faptul că frigi­
derul este defect, dar nu s-a
luat nici o măsură iar la beră­
ria restaurantului „Gorvinul“,
frigiderul a funcţionat... astă
iarnă. Drept urmare, alimentele
sînt păstrate în condiţii neigie­
nice.
La unele din unităţile amin­
tite, din această cauză, alimen­
tele nu pot fi expuse în vitrină,
iar la altele, cum este bufetul
„Ardealul“ şi restaurantul „Ger-
na“, vitrinele sînt aproape goa­
le. Conducerea T.A.P.L. Hune­
doara, are datoria să rezolve a-
Indemînare şi o
înaltă calificare —
iată motivele pen­
tru care tov. Sil­
viu Pavílete de la
fabrica „Ardelea­
na“ din Alba lu-
lia, îşi depăşeşte
norma în medie cu
30-40 la sută.
In clişeu: Silviu
Paulete tucrînd la
maşina de cusut
rame.
cr
VEDETA
Au început pregătirile pen­
tru noul campionat de fo t­
bal. înapoiaţi din concediu
jucătorii au reluat antrena­
mentele. Dar nu toţi. Vedete­
le cu aere de „A“ colindă
din colectiv în colectiv, a-
dulmecînd... ciolanul...
De obicei, o astfel de ve­
detă, în preajma începerii
campionatului, stă la uşa
serviciului de cadre sau prin
faţa întreprinderii, discutând
cu cine n-are de lucru, des­
pre ultimele evenimente
sportive. Dacă se întîmplă
să treacă prin apropiere un
cetăţean mai elegant, vedeta
se interesează deîndatâ; ci-
ne-i şeful ?“. Şi, cum cetă­
ţeanul nu-i nici director, nici
responsabil cu cadrele, dis­
cuţia continuă. Vedeta, după
ce face aluzie la încadrarea
sa — de care fireşte nu-i
mulţumit — evocă împreju­
rările vitrege... care l-au a-
dus la Certej, Ghelar, Pe-
treşti sau în altă localitate
mai măruntă, în loc să fi a-
juns cel puţin in Capitală...
Iar dacă îşi dă seama că nu
e rost să „ciupească“ ceva
atunci se gînăeşte c-ar fi
cazul să schimbe colectivul.
Aşa a procedat şi Nonu
Avrigeanu. Pentru a-l putea
aprecia la justa lui valoare...
fotbalistică vom reproduce
cîteva fragmente din scri­
soarea adresată de el unui
prieten al său din Certej.
„Am auzit — scrie el — că
aveţi echipă de fotbal şi că
intenţionaţi să angajaţi ciţi-
va jucători. Trebuie să ştii
că sînt într-o mare criză
financiară şi dacă nu-i gă­
sesc rezolvarea aici, o să în-
consumatori
ceastă problemă în cel mai scurt
timp, astfel ca cetăţenii să, con­
sume cu încredere alimentele u-
nităţilor respective.
Sugestii şi r e c l a m a ţ i i
nerezolvate
S-a constatat practic că majo­
ritatea observaţiilor făcute în
condicile de sugestii şi reclama­
ţii sînt juste. Rezolvate, ele ar
duce fără îndoială la o mai bu­
nă funcţionare a unităţilor, iar
consumatorii ar fi pe deplin mul­
ţumiţi. Nu se poate spune că
peste tot există nepăsare faţă de
rezolvarea deficienţelor semna­
late de către oamenii muncii în
condicile de sugestii şi reclama­
ţii. Totuşi, sînt unii responsabili N. Gribaciov; 21,15 Emisiune pentru
de unităţi care privesc această
problemă cu superficialitate şi
chiar cu nepăsare. Numai aşa
fetului „Ardealul“, în . condica
căruia există multe observaţii,
nu a trimis nimic spre rezolvare
conducerii T.A.P.L. încă din a-
nul 1958.
* inspirate din lupta partidului;
Conducerea T.A.P.L. trebuie
să analizeze cu mai multă răs­
pundere cele sesizate în condi:
cile de sugestii şi reclamaţii şi
să ia măsuri de rezolvare a de­
ficienţelor semnalate. De aseme­
nea, celelalte lipsuri semnalate
trebuie să fie analizate cu aten­
ţie şi înlăturate cît mai- repede.
In ultimul timp, comisiile de
control obştesc au vizitat mai
puţin unităţile de alimentaţie
publică. Pentru a rezolva şi a-
cele deficienţe care încă mai e-
xistă, comisiile de control ob­
ştesc trebuie să treacă mai des
prin unităţi, iar conducerea
T.A.P.T. să rezolve grabnic cele
sesizate. , gat sortiment de produse industriale şi alimentare.
V. ALBU
DRV MV L SOCIALISMULUI
cerc la voi. Pe aici n-am ni-
nimerit-o. Şi dacă nu-mi re­
zolvă chestia cu încadrarea
— am numai 1.100 lei — am
plecat la voi. Bineînţeles,
numai în cazul unor condiţii
mai avantajoase, pe oare
le-aş găsi acolo“.
P.S.„Scuză-mi scrisul in gra­
bă. Este tirziu, vin de la
restaurant, sînt puţin ameţit.
E tirziu, trebuie să mă culc“.
Nonu.
Iată ce-i răspund, prin m ij­
locirea ziarului, tovarăşii din
Certej.
„De scrisoarea dumitale,
tovarăşe Nonu are cunoştin­
ţă întregul nostru lot de ju ­
cători. Băieţii noştri ştiu a-
cum că eşti un vinător de
posturi şi salarii barosane pe
care să le toci în chefuri.
Echipa noastră nu are ne­
voie de cheflii şi de pierde-
vară! La drept vorbind, la
noi sint salarii şi mai mari
de 1.100 lei. Plătim chiar pes­
te 1.500 lei. Totul depinde
de calificarea jucătorului (nu
la fotbal). Ţăranu, portarul
echipei noastre, de pildă, ciş-
tigă frumos. Ştii unde lu­
crează ? In mină. Cu toate
insistenţele noastre de a-i da
o muncă mai uşoară, a re­
fuzat categoric să-şi pără­
sească locul de muncă. E
mulţumit de serviciu şi de
salariu, iar suporterii echi­
pei sînt mulţumiţi de com­
portarea lui Ţăranu pe te­
renul de sport.
In cazul că te vei înca­
dra în mod cinstit in cim-
pul muncii, află că la noi vei
fi ferit de „crize“ şi te vei
bucura de simpatia tuturora,
mai ales dacă vei da uitării
şi chefurile.
Chestia cu încadrarea o a-
ranjăm noi. Rămine să a-
ranjezi dumneata chestia cu
m unca!“. •
CORNEL GHEORGHIU
suporter al echipei de fotbal
din Certej
m PROGRAMUL S E
Dliions
8 AUGUST 1960
PROGRAMUL I : 6,45 Melodii popu­
lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicu­
lui : Tratamentul hidromineral in bo­
lile de piele; 8,00 Muzică populară so­
vietică ; 9,30 „Tinereţea ne e dragă“.
Emisiune realizată cu concursul tine­
rilor mineri din Valea Jiului; 11,03
Teatru la microfon: „Ne vom aduce
aminte“ ' de Alexandr Galici; 12,35
Muzică de estradă; 13,30 Cîntece de
muncă; 14,00 Concert de prînz; 15,50
Note de lector; 16,32 Muzică uşoa­
ră ; 17,30 Vreau să ştiu ; 18,30 Carnet
de reporter; 20,20 Noapte bună, co­
pii : „Poveste din pădure", versuri de
s a te ; 22,30 Ciclul- „Vechi maeştri ai beşte acad. prof. Al. G raur,
muzicii italiene“. Emisiunea a V l-a ;
2.3,15 Concertul „Noapte bună1’.
PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
populară romînească din Ardeal; 15,00
„Buchet de melodii“ program de mu­
zică uşoară ; 16,15 Gîntece studen-
8 şi 9 AUGUST 1960
DEVA: Cercul; Vîrsta dra­
gostei ; HUNEDOARA: Rătăci­
rile dragostei; PETROŞANI:
La doi paşi de graniţă; Război
şi pace ; SEBEŞ : ultima noapte
pe Titanic; ALBA IULIA : in ­
trigă şi iubire ; Odată în viaţă;
SIMERIA : Reîntoarcerea ; O-
r ă ş t ie : Despre prietenul meu;
Secolul al X X -le a ; HAŢEG :
Oameni sau m ajuri; BRAD :
Mizerabilii; LONEA : H 8 ;
TEIUŞ : Mumu ; ZLATNA : Con­
tele de Monte Cristo; ILIA :
Sînge alb ; APOLDUL DE SUS:
Azi pentru ultima oară.
T IE ILIEG R \
Luptele din Algeria
CAIRO (Agerpres). — La
Cairo a fost dat publicităţii co­
municatul înaltului comanda­
ment al armatei de eliberare na­
ţională a Algeriei cu privire la
luptele care au avut loc în Al­
geria în perioada 27—29 iulie.
Trupele algeriene, se spune în
comunicat, au efectuat operaţiuni
de ofensivă împotriva a 17 pozi­
ţii franceze şi au luat parte la
alte 17 lupte îndîrjiie cu trupele
duşmane. Detaşamentele alge­
riene de partizani au efectuat
26 de atacuri prin surprindere
în locurile în care erau concen­
trate trupe franceze şi detaşa­
mente ale poliţiei franceze.
-o—
Revanşarzii
vest-germani nu se
astîmpără
PARIS (Agerpres). — Re­
vanşarzii vest-germani îşi ridică
tot mai mult capul. La o săptă-
mînă după întâlnirea dintre ge­
neralul De Gaulle şi cancelarul
vest-german Adenauer, guver­
nul de la Bonn a început să di­
fuzeze la Paris o broşură edi­
tată sub conducerea criminalului
de război hitlerist Oberlander,
în care sînt emise pretenţii la
restabilirea frontierelor celui
de-al treilea Reich, sub forma
în care au existat în timpul lui
Hitler.
Ziarul ,,1‘Humanite" sublinia­
ză că această broşură a fost e-
ditată de Ministerul vest-ger­
man pentru problemele persoa­
nelor strămutate, în timp ce a-
cest-a era condus de Oberlander.
De răspândirea acestei propa­
gande se ocupă direct alt crimi­
nal de război hitlerist — Glob-
ke, astăzi unul din cei mai a-
propiaţi colaboratori ai lui Ade­
nauer.
—o—
Se mişcă şi Ruanda
Urundi...
BRUXELLES (Agerpres). -
Agenţia France Presse, citînd a-
genţia belgiană de ştiri Belga,
transmite că în Ruanda Urundi,
teritoriu sub mandatul Belgiei,
situat în apropierea Congou-lui,
situaţia politică a devenit din
nou încordată. Potrivit agenţiei,
activitatea partidelor politice
care se pronunţă pentru inde­
pendenţă creşte din zi în zi.
Conducătorii politici reproşează
guvernului local, aflat sub in­
fluenţa autorităţilor belgiene,
lipsa sa de hotărîre politică, ce-
rînd organizarea în cel mai scurt
timp a alegerilor comunale'.
După cum transmite agenţia,
populaţia europeană din Ruan­
da Urundi se pregăteşte în pre­
zent să părăsească acest terito­
riu. Baza de la Dar Es Salam
este plină de belgieni care do­
resc să se înapoieze în patrie.
ţeşti. 16,30 Vorbeşte Moscova; 17,50
„In pas cu ştiinţa“. Experienţa cerce­
tărilor biologice pentru sporirea re­
zervelor industriale; 19,00 Din anto­
logia poeziei noastre contemporane;
9 AUGUST 1960
PROGRAMUL 1: 5,40 „Rodul hol
delor bogate“, program de cîntece
7,15 Cîntece patriotice ; 8,00 Din pre
sa de astăzi; 9,30 Roza vînturilor;
10,35 Lieduri în interpretarea sopranei
Elisabeta Neculce-Gartiş şi a basului
Traian Popcscu; 12,30 In faţa hărţii:
Paraguay; 13,05 Divertisment muzical;
15,10 Concert popular; 16,15 Vorbeşte
Moscova 1; 18,30 Limba noastră. Vor­
PROGRAMUL 11; Concertul nr. 3
pentru pian şi orchestră de Dimitri
Kabalevski; 15,25 Muzică populară ro-
minească; 16,15 Muzică uşoară de
compozitori din R. P. Albania; 17,30
Sfatul medicului: Plantele medicinale;
18,05 Lucrări de tineri compozitori
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
7,00: 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra­
mul I), 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
23,00 (programul II).
mmkxuQmLomBj
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoate cu cerul va­
riabil mai mult noros. Spre sfîrşitul
zilei vor cădea ploi temporare sub for­
mă de averse. Temperatura staţionară
ziua va fi cuprin.-ţ între 24 şi 30 gra­
de, iar noaptea intre 11 şi 16 grade.
Vînt potrivit cu intensificări din sec­
torul sud şi sud-vest.
Pag. 3
MlSE IE
Izbucnirea unei revoluţii în Iran
este iminentă, anunţă ziarul
italian „Gente“
TEHERAN (Agerpres). — versarii influenţi ai şahului ţin
După cum transmite agenţia în secret planurile lor dar rebe­
France Presse, corespondentul liunea poate izbucni în orice
special al săptămînalului „Gen- clipă. Corespondentul scrie c,ă
te“ din Milano scrie că primej­ şahul a fost nevoit să ia măsuri
dia izbucnirii unei revoluţii în
Iran este atît de mare îneît şa­ de precauţie temîndu-se să nu
hul este gata să plece în orice aibă soarta regelui Feisal al Ira­
moment spre Elveţia. Corespon­ kului care a fost ucis în timpul
dentul arată că la aerodromul revoluţiei din iulie 1958.
secret din Iran se află în per­
manenţă gata de zbor o esca­ Corespondentul săptămînalului
drilă de avioane încărcate cu a-
verea personală a şahului. Ad- arată că şahul a transferat în
băncile elveţiene aproximativ
10.000.000 dolari.
C io c n ire înfre sfudenfi şi pol if ie
la M exico C ify
MEXICO CITY (Agerpres). cipat circa 6.000 de studenţi.
— După cum transmite agenţia Pentru a împrăştia demonstra­
Reuter, în seara zilei de 4 au­ ţia, poliţia a făcut uz de bombe
gust la Mexico' City a avut loc
o demonstraţie studenţească îm­ lacrimogene, bastoane şl săbii.
potriva arestării unui grup de In urma ciocnirii s-îngeroase.
profesori care au declarat recent care a durat aproape o oră, au
grevă revendicînd sporirea sala­ fost răniţi 100 de studenţi, din­
riilor. La demonstraţie au parti­
tre care oîţiva foarte grav,
Siiuafia poljiica din Republica
Dominicană esie confuză
CIUDAD TRUJILLO (Ager- şef al delegaţiei Republicii Do­
preş). — Reîerindu-se la ulti­ minicane la O.N.U.“, este o per­
mele evenimente care au avut dea de fum menită să sporească
loc în Republica Dominicană, confuzia, deja creată, prin de­
corespondenţii agenţiilor occi­ misia fratelui său din funcţia
dentale de presă relevă că si­ de preşedinte al Republicii, în
tuaţia politică din această ţară ajunul reuniunii miniştrilor A-
este neclară. La 3 august, după facerilor Externe ai O.S.A. Ob­
demisia dictatorului Hectar Tru­ servatorii din Washington —
jillo din funcţia de preşedinte al relevă agenţia — nu ascund po­
ţării, noul preşedinte, Enrique sibilitatea ca schimbările, din­
Balaguer, a demis pe alţi 2 mem­ tre care unele au avut un ca-
bri ai familiei Trujillo, Jose Gar­ carler senzaţional, să îi fost fă­
d a Trujillo şi Luis Ruiz Trujillo cute în mod voluntar înaintea
din funcţiile de ministru de Răz­ conferinţei O.S.A. de la San Jo­
se de la care Trujillo nu are ni­
boi şi respectiv ministru al Pre­ mic bun de aşteptat“. „ Pe de
altă parte — arată agenţia —
sei. In după-amiaza zilei de 4 în cercurile competenţe din Was­
hington nu se ascunde posibili­
august la Giudad Trujillo s-a a- tatea ca adversarii politici ai lui
nunţat o nouă schimbare. Ra- Trujillo să se poată organiza
fael Trujillo, care conducea tre­ pentru a împiedica o reîntoarce­
burile ţării din „umbră“, a fost re eventuală a „omului de fier“,
numit reprezentantul Republicii prin instituirea unui guvern cu
Dominicane pe lîngă Organiza­ adevărat democratic.
ţia Naţiunilor Unite. Orice s-ar întîmplă — trans­
Intr-o telegramă transmisă mite France Presse în încheiere
din Washington de coresponden­ — cercurile latino-americane r\-
tul agenţiei France Presse se mîn vigilente în ce priveşte evo­
subliniază că observatorii din luţia situaţiei din Republica Do-
capitala S.U.A. consideră că „nu­ minicană1 raiaasEnastscemaasrsa
mirea dictatorului dominican
Rafael Trujillo ca „ambasador,
ANUNŢ Oferte de serviciu
A.R.L.U.S. organizează un întreprinderea de uti­
tren al prieteniei. între 29 laj şi transport
septembrie şi 14 octombrie din Livezeni,
a.c., pe ruta Bucureşti-Kiev-
Leningrad-Moscova. Costul raionul Petroşani, reg
unei călătorii este de lei Hunedoara
1.850, plus 105,20 lei contra
valoarea a 160 ruble, bani angajează un număr de
de schimb, 10 conductori auto pen­
tru a lucra pe şantierele
înscrierile se fac la Consi­ de construcţii din Valea
liul regional A.R.L.U.S. Deva, Jiului, Brad, Cugir, Călan,
pină in ziua de 13 august
inclusiv. Deva.
Doritorii se vor adresa,
la Staţia din Deva a între­
prinderii, str. Horianr.il.
Salarizarea in acord, iar
cazarea asigurată la lo­
cul de muncă.
ANUNŢ
In cadrul Centrului şcolar agricol pendinte de Staţiunea
experimentală viticolă Miniş, Iu ncţionează în anul şcolar 1960-!
1961 o şcoală profesională care pregăteşte muncitori calificaţi şi
o şcoală tehnică de maiştri. \
înscrierile se iac pînă la data de 3 septembrie pentru,
şcoala proiesională şi pînă Ia 29 august pentru şcoala tehnică
de maiştri.
La şcoala profesională se pot înscrie absolvenţii a 7 clase
elementare, care au 14— 17 ani împliniţi, cu recomandare de la
o unitate agricolă.
La şcoala tehnică de maiştri, se pot jnscrie absolvenţi ai
‘şcolilor profesionale sau ai altor şcoli echivalente cu şcoala pro ;
, lesiónala, cu stagiul militar satisfăcut şi numai în vîrstă dej
>35 ani, recomandaţi de întreprinderile agricole de stat, şl care'
,au 3 ani vechime în cîrnpul muncii. (
Examenele de admitere se vor desfăşura între 1—14 sep <
lembrie 1960. (
Informaţii suplimentare se primesc zilnic de Ia secretaria- ţ
jtul Centrului şcolar agricol Miniş.
f—'r-'r-'r-' i—'i—*/
UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR OF CONSU/V
strada dr. Petru Groza nr. 8 — Deva, telefon 210-84-207
anunţă importante teduceri de preţuri Ia :
• încălţăminte cu talpă de cauciuc, monolit, microporos
pentru bărbaţi, femei şi copii.
® Motociclete Jawa, Panonia, MZ şi Simson de 125-175
250-350 cm.c.
® Ceasornice de mînă, de buzunar şi deşteptătoare, stilo
uri, pikupuri, răciloare, aspiratoare de praî, articole foto, parfu
merie şi articole de galanterie.
Aceste articole se găsesc în permanenţă la toate magazi
nde cooperativelor de consum din raioanele Orăştie, Sebeş
Alba Iulia, Brad, Ilia, Haţeg.
Vizitaţi cu încredere magazinele cooperativelor de consun
din regiunea Hunedoara, unde veţi găsi în permanenţă un bo
/ I >\ I urJ j \ 1 . .: I t l I — I t V —/<— ] u / uJ u / u /u J vJ uJ uJ i _ / i_ J l ! f UJ V I\ I