Page 26 - 1960-08
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1749
tm.'arca
BONIFICAŢII ÉUn.salutdin O É îl
PENTRU CALITATE pentru minerii Văii Jiului ¦»/—' r-'i— —' n r ,
In cursul lunii iulie, minerii jorat economiile obţinute îri sei 22 iulie. Sirena uzinelor de ...Au trecut de atunci 15 zile. Drumeţind prin satele a- Renghet împreună cu pes YI. LENIN
de la Vulcan, Anincasa şi Petri- mestrul I cu încă 114.350 lei, tractoare „Ernst Thälman'h din Curajosul g'fup de turişti, pur parţinătoare comunei Geoa- te 70 de cetăţeni, au repa
la, desfăşurînd larg întrecerea obţinuţi în iulie, astfel că eco giu-băi, te poţi convinge DESPRE"
socialistă pentru îmbunătăţirea nomiile exploatării prin bonifi Oraşul Stalin, a anunţat sfîrşi- tător al mesajului metalurgişti- lesne că aici oamenii slnt rat 2.000 m.l. de drum preş-
calităţii cărbunelui brut, au reu caţii pentru calitate se ridică la tul schimbului I. Cu cîteva ore lor din Oraşul Stalin, a făcut buni gospodari. Odată cu T IN D E I
şit să reducă procentul admis de înainte însă, prin secţii s-a răs- :un traseu lung, sfrăbâiînd mun muncile din campania agri tind aproape 600 ore de
cenuşă şi umiditate. peste 1.350.000 Ici în primele 7 muncă voluntară. De aici au
Aşa de pildă, hărnicii mineri luni ale anului. pornit laolaltă spre locul un
din Vulcan, alegînd în abataj Realizări demne de remarcat pîndit vestea că după ora 15, va ţii prin punctele turistice Plaiul colă, oamenii muncesc în de se construieşte noul că
tot sterilul vizibil, au reuşit să
reducă procentul admis de ce au obţinut şi minerii din Petrila. avea loc o adunare festivă, în Foii, Piatra Craiului, munţii Fă mod voluntar la realizarea min cultural din localitate
nuşă la cărbunele cocsiîicabi 1 cu
0,5 Ia sută, la cel energetic cu Ei au redus cu 2,1 la sută umi cadrul căreia constructorii de găraş, frecătoareă Turnu Roşu, diferitelor lucrări de inte unde tot prin muncă volun
0,9 la sută, umiditatea cu 1 la res obştesc. Interesînău-te tară au mai transportat în
sută, iar granulaţia a tost îm ditatea admisă, iar granulaţia tractoare vor trimite, harnicilor masivele Lotrului şi Parângului. că 25 m.c. pietriş. Altădată,
mineri din Valea Jiului, un sa mai îndeaproape de mersul deputatul Graţian Murg a
bunătăţită cu 9,2 la sută. s-a îmbunătăţit cu 3,5 la sută, lut tovărăşesc cu prilejul „Zilei Duminică, grupul de turişti a acestor lucrări, ai să afli
fapt pentru care exploatarea a minerului“. La cîteva minute du ajuns la Lupeni. Sosirea a a- printre altele că ele sînt venit în faţa alegătorilor cu
Ca rezultat al îmbunătăţirii pă terminarea schimbului, în
primit bonificaţii în valoare to curtea uzinei s-au adunat peste vut loc' pe stadionul Minerul în coordonate numai de către propunerea ca împreună să1
calităţii cărbunelui, putem ară două mii de oameni. pauza meciului Minerul Lupeni- deputaţi.
tală de 49.526 lei. participe la repararea dru —o—
ta că îri primele zile ale acestei Muncitorii, tehnicienii' şi ingi In cuvîntul său, tov. Ioa-n
Kiss, din partea comitetului sin Corvinui Hunedoara. Grupul de Cetăţenii din satul Bozeş mului în serpentină ce duce Rodnică acfivitafe
luni, E. M. Vulcan a primit de nerii de la toate exploatările mi dicatului uzinei de tractoare, a
niere din Valea Jiului, în cin arătat că din iniţiativa Consi turişti a înmînat mesajul de sa au transportat zilele trecute spre staţiunea balneară. Oa culturală
la preparaţia Petrila bonificaţii stea zilei de 23 August, au ho- liului regional U.C.F.S. şi a lut. In mesaj se spune: „Cu 15 rn.c. piatră pentru lucră menii au răspuns toţi ca u-
Comitetului regional U. T. M. rile de canalizare la staţiu nul şi numai într-o singură îri ultima vreme, activitatea
pentru calitate în valoare de tărît să lupte cu eforturi sporite Stalin, s-a organizat trimiterea' prilejul Zilei minerului şi a ce nea Geoagiu-băi. Tot ei, au zi, au transportat şi împrăş culturală din comiina Sîrbi, ra
unui salut minerilor din Valea. lei de-a 31 aniversări a eroice tiat pe acest drum 35 m.c. ionul lila, cunoaşte o vie ani
1/3.458 lei, iar de la preparaţia pentru îmbunătăţirea continuă a Jiului, sub formă de ştafetă. S-a lor lupte muncitoreşti din Lu tencuit prin muncă volun pietriş. maţie. Elevii veniţi in vacanţa
calităţii cărbunelui pe care îl dat apoi citire mesajului şta tară 13 m.p. la noul cămin de vară împreună cu cadrele
Lupeni boniîicafii de 35.371 lei. fetei. peni, în numele muncitorilor cultural din localitate. Şi, nu didactice au mobilizat mai
extrag, pentru obţinerea de cît Acestea sînt numai cîteva mulţi tineri din comună in ve
Minerii din Aninoasa au ma Sarcina de a purta acest sa metalurgişti din Oraşul Stalin, c poţi vorbi despre aceste rea din faptele care demonstrea derea pregătirii unor programe
mai multe economii. lut şi-au luat-o un grup de tu transmitem un fierbinte salut l lizări fără să aminteşti nu ză că deputaţii din comuna artistice. Pînă în prezent, ei au
rişti, 7 muncitori de la uzinele tuturor minerilor din Valea Jiu l mele deputaţilor Savu Stoica, prezentat 4 spectacole in satul
,.Ernst Thälmann“, „Steagul ro lui, detaşament de nădejde al l Graţian ’Murg, Iosif Paştiu şi Geoagiu-băi slnt întotdeau Sîrbi şl un spectacol în satul
eroicei noastre clase muncitoa l alteie. Ei au fost întotdeau na acolo unde cer interesele Valea Lungă.
şu“, „Metrom“, „Rulmentul“,
re“. In continuare în mesaj se l na animatorii acestor munci ¦obşteşti ale comunei. Fapte In cadrul programelor pre
„Uzina 2“ şi „loan Fonaghi", în arată hotărîreă' metalurgişti lor le lor sînt convingătoare şl zentate pînă acum, şi-au adus
frunte cu comunistul loan Vlă- de a munci cu tot elanul pentru L patriotice. De asemenea, în au făcut ca ei să capete aportul echipa de teatru, echi
traducerea în viaţă a măreţelor r satul Renghet, se constru stima şt încrederea tuturor pa de dansuri, formaţia corală
im i dăreanu, muncitor la uzinele de sarcini trasate de Congresul al l ieşte un cămin cultural. Şi alegătorilor. şi soliştii vocali.
IlI-lea al partidului. i aici deputaţii Savu Stoica,
tractoare din Oraşul Stalin. L Daviă Romulus, Gheorghe N. PIPER
M ăsuri pentru îm b unătăţirea Ştafeta turistică din Oraşul Í I. MANEA
condiţiilor de m u n c ă Stalin a fost primită cu un en Í Imbre şi toţi ceilalţi, au fost
1 prezenţi. La propunerea lor, i'—I • -J *__/ u i/ u *—J y— J u J u J v
L la această lucrare s-au folo
De curînd, la I. M. Barza a pentru lichidarea lipsurilor ce L sit pe scară largă materiale
avut loc o şedinţă la care au L din resurse proprii, ceea ce
participat mineri fruntaşi, maiş mai există. Astfel, s-a propus tuziasm deosebit. L a du'S la realizarea unei eco
tri, tehnicieni şi ingineri, pentru
a se analiza felul cum s-a a- să se facă trimestrial instructa Í nomii de 32.000 lei. In ve
chitat de .sarcini comisia de re l
vizie obştească. Din referatul jul muncitorilor privind normele La clubul sindicatelor derea bunei reuşite a cam
de tehnica securităţii muncii, l paniei agricole de vară, s-a
prezentat, cît şi din cuvîntul u- confecţionarea unor răngi, spe In întîmpinarea ,,Zilei minerului-, lele trecute, în sala clubului a fost l pus problema reparării dru
ciale pentru executarea coptură- clubul orăşenesc al sindicatelor din prezentată o seară de basm pe tema
nor vorbitori, au reieşit pe lin Deva, împreună cu biblioteca regional „Făt-Frumos cu părul de aur", la care Í murilor din comună şi din
rii de la distanţă, respectarea lă, au organizat în aceste zile mal au participat copiii minerilor şi ai hotar. Această sarcină şi-au
gă numeroase realizări şi unele întocmai a normelor de consum celorlalţi salariaţi de la întreprinde i asumat-o tot deputaţii. Ast
L
deficienţe. de exploziv, electrificarea' tuturor
L
Cu prilejul acestei şedinţe, galeriilor principale etc. l fel, numai într-o singură zi,
C. DiWIŢĂ L deputaţii din raza satului In cinstea Zilei minerului
s-au propus o seamă de măsuri multe acţiuni de masă cu cartea. Zi5 rea minieră din Deva.
corespondent A - i ' — ' '—/«— f >— ! y—>\—I U u J U uJ » J u J u J u J i.
mmLmh „c i c u i «ö Im f a l e ® ?fain i
Sîmbăta şi duminică, în mul- pele Jiul Petroşani şi Minerul
Sursă importantă & venituri Filmul cehoslovac „Cercul“ re te din localităţile Văii Jiului, ti- Vulcan. întrecerile au fost ur-
dă drama unei femei, Care a- nerii sportivi s-au întrecut în ca- mărite cu viu interes de un nu-
La gospodăria agricolă colec rie a constituit-o grădina de le junsâ în pragul bătrîneţii, se drul unor competiţii organizate măr record de spectatori,
tivă din SilvaşUl de Jos, raionul gume şi zarzavaturi. Numai în simte părăsită de întreaga fa
Haţeg, s-au. împărţit de curînd zilele de 6 şi 7 august, de pil milie. Copiii se preocupă fiecare cu prilejul Zilei minerului. Pe TIR ; p e poligonul Jiul din Pe-
colectiviştilor avansuri băneşti de treburile lui, iar soţul o în stadioane, poligoane de tir, şi
în valoare de 26.000 lei, s-a dă, camionul gospodăriei colec şeală. arene de popice, tinerii din Va troşani, s--aii desfăşurat cu prile
cumpărat un camion, iar alte tive a transportat peste 4.500 lea Jiului,- din regiunea Hune jul Zilei minerului îfitreceri ta
sume dé bani au fost folosite kg. castraveţi, care au fost va Intr-o zi însă, conflictul iz doara şi din alte regiuni ale ţă tir — armă liber şi pistol vite
pentru Construirea celui de-al lorificaţi pe piaţa oraşului Pe bucneşte şi familia se desparte. rii, şi-au disputat întîietatea. ză. La întreceri au participat
doilea grajd. troşani şi în alte centre munci Soţul, rămas singur, suferă mult Iată cîteva aspecte din cadrul trăgători din regiunea Cluj, ra
toreşti din regiunea noastră. din cauza lipsei căldurii cămi acestor întreceri. ionul Sebeş şi echipele Jiul Pe
O sursă importantă de veni nului familial. Cînd îşi dă sea troşani şi Parîngul Lonea. Tră
turi băneşti la această gospodă- F. PETRESCU ma de acest lucru şj vrea să re POPICE : Timp de două zile gătorii din Cluj au obţinut vic
facă unitatea familiei distruse (sîmbătă şi duminică), la Petro toria în această întrecere, tota-
corespondent din cauza egoismului său, el şani s-a desfăşurat întrecerile lizînd 3.344 puncte. Pe locul 2
are de rezolvat două probleme de popice din cadrul „Gupei Mi s-a clasificat echipa Jiul Petro
Ansamblul „Ciocîrlia u foarte grele î aceea de a obţine nerul“. La1întreceri au partici şani. In cadrul concursului, tră-
pat echipele de popicari de la gătoarea Maria Hlopeţchi (Jiul)
la Gurabarza iertarea soţiei, care nu va mai IN CLIŞEU : Scena din fi'mu! „Cercul“. Fabrica de zahăr Tg. Mureş, Di- a totalizat la proba armă libe
namo Săsar, Chimistul Baia Ma ră 3x30 focuri poziţia în picioa
(Dunăre din pct(>. l-a) în intensitate. De fapt slnt mul accepta niciodată rolul unei ser Filmul rulează la cinematograful „Filimon Sîrbu“ din ora re, Minerul Lupeni, Minerul re 252 puncte obţinînd aslfel ca
te realizările demne de viaţa şul Deva. Vulcan, Jiul Petroşani şi Con lificarea pentru categoria La.
Prezentatorul îl anunţă pe nouă a minerilor din Gurabar- vitoare modeste pe care-1 avuse structorul minier Petroşani. Rezultate bune au obţinui şi
cunoscutul solist Ion Cristorea- sa. care trebuie aplaudate. Le concurenţii Boşna Nicolae si
nu. Sala răspunde cu aplauze. aplaudă de astă dată orches se în trecut, şi de a recîştiga în Gupa a revenit echipei de po minerul Mihai Bucinschi de la
„Busuioace nu te-ai coace“, şi tra ridicată in picioare şi so pice din Tg. Mureş care a tota Lonea.
„Dulce-i gura pe furat“ — U liştii. crederea copiilor, pe care o pier lizat 4.462 popice doborîte. Pe
s-au părut minerilor prea pu locurile 2 şi 3 s-au clasat echi- FOTBAL': Şi în această zi, a-
ţin. In sală şi pe scenă se dez Pe scenă urcă o fetiţă îmbră duse prin comportarea sa faţă
lănţuie entuziasmul, tinereţea, cată într-o rochiţă roşie. Are de mama lor.
cintecul. braţele încărcate că flori. Le
dăruieşte membrilor orchestrei, tracţia principală a constituit-o
Cîntă la vioară pentru m i soliştilor. Obrajii îi ard. Doi
neri, Fiorea Cioacă. Cineva face trandafiri i-au îmbujorat fa Hrana furnalelor este asigurata partidele de fotbal desfăşurate
o remarcă. „Uite, pe piept U ţa. Pe amândoi îi sărută artis în localităţile Văii Jiului. La
străluceşte o decoraţie“. tul emerit Victor Preăescu, di Lupeni, Corvinui Hunedoara a
rijorul orchestrei. Oamenii a-
Oamenii aplaudă îndelung. II plauăă minute în şir gestul fi Localitatea Teliuc este în că in vagonete cu excavatoa nei schimbări mari, in frun cred că slnt peste 3.000 de tone- obţinut o frumoasă victorie în
aplaudă pe vioristul decorat şi resc. conjurată de dealuri mari, ale faţa formaţiei Minerul cu sco
totodată pe ortacii lor .care cu căror creste slnt acoperite de rele. Da, chiar aşa, cu ex tea întrecerii pentru realiza Praful s-a risipit. Minerii rul 3— 1 (0—1). Pe stadionul
cîteva ore înainte au primit Pe scenă urcă un miner. Toţi arbori înalţi. In zilele liniştite, s-au apucat de lucru. Sorta 'din Petrila, Minerul din locali
distincţii, semn al înaltei pre îl cunosc. Este minerul fruntaş cavatoarele. Poate tocmai de rea acestui plan înainte de tate â întrecut formaţia de ca
ţuiri de care se bucură astăzii loan Fărău. „Cîtitecul ne înfru ascultind atent, poţi auzi ve rea minereului nu este un tegoria B. Drubeta Tr. Severin
munca de miner. Se aplaudă, museţează viaţa“ — spune el nind de undeva din pîntecul aceea, cei ce lucrează la sec termen, au fost şi ?int comu lucru uşor. De aici pleacă nu cu scorul de 8-0 (2-0). Jiul Pe
după ce aduce mulţumiri or acestor dealuri, zgomote înfun mai minereu de calitate bună. troşani, jucînd în compania for
şi pentru cei 238 mineri deco chestrei. izbucneşte un nou ro torul l nu prea seamănă a niştii. Cu entuziasmul şi dra Lunar, minerii de aici extrag maţiei Minerul ' ulcan, a cîşti-
pot de aplauze. Florile primi date. Sint ciocanele de aba gat întîlnirea cu scorul de 4-1.
raţi cu Ordinul muncii, pentru te de orchestră sînt dăruite au taj ce sfarmă puterea de fier mineri deşi sînt mulţi care gostea de muncă care-i ca peste sarcinile de plan în m e
ditoriului. Nimic nu-i mai des a stîncilor. Acolo, în valea die cu 1.000 tone. Şi pentru
cei 885 mineri decoraţi* cu Me lucrează la mină de peste 15 racterizează, comuniştii au
parte pe artişti de mineri. aceea, este exploatarea minie că tot sîntem la cifre, mal
dalia Muncii în cadrul Trustu ră de fier Teliuc. De aici se ani. La drept vorbind, minerii realizat lucruri deosebite. Ne trebuie să amintim cîteva. Din
Spectacolul se încheie. Ziua extrage minereul de fier sau cele 20.000 tone minereu de,
lui aurului Brad intre anii 1952- „pîinea furnalelor“, cum spv.n din acest sector nici nu folo este greu să amintim aici pe
minerului însă, abia începe să fier cît s-au angajat să ex
1959. minerii. sesc uneltele obişnuite de ex toţi cei ce s-au distins în a- tragă peste sarcinile de plan
Cîntă Maria Păunescu şi Mi fie sărbătorită.
La Teliuc am ajuns într-o tracţie a minereului. Ei au ceastă întrecere, pentru că ei
nai Stanică. Entuziasmul creşte
dimineaţă de iulie. Dealurile chiar pe coama, dealului mon- sînt mulţi. Cu multă admira
ce înconjoară centrul minier tale nişte foreze, care fac ţie se vorbeşte despre cei din
în deal cîteva — b —ţ ; :;
mai erau acoperite de ceaţa u- sectorul I. U-
găuri. în care,
şoară a dimineţii. De la Hune nii spun, în în acest an, minerii din Te MINERUL DEVA —
liuc, au extras pină acum mai
doara am părăsit şoseaua la se introduce Din carnetuî glumă desigur, DACIA ORĂŞTIE
tă, însoţită de apele tulburi explozivul. Se REPORTERULUI că minerilor mult de 11.500 tone. Sînt cifre 9 —2 f4 — Oi
ale rîului Cerna pentru a ur puşcă şi atunci din acest sec care fac cinste oricărui co
mări mersul Un al funicula- lectiv.
rului ce transportă minereul din deal se tor nu le este
de la Teliuc. Feste deal, dru rupe o bucată masivă de m i greu să fie fruntaşi pentru că Acolo, la Teliuc, numărul Duminică, la Deva, echipa din
fruntaşilor este în creştere
mul nu este alit de comod, nereu. Dar să nu anticipăm. lucrează la înălţime, sectorul localitate Minerul' a întîlnit for
:Sl în schimb îţi oferă privelişti Mai intîi facem, cunoştinţă amintit este cel de la suprafaţă, proporţională cu producţia.
care pot incinta pe oricare împreună cu şeful sectorului, Alături de numele unor m i maţia Dacia Orăştie, într-un
í! !N C ÎUK II fc! ®. cu gazdele noastre. Tînărul in Alexandru Molea, pornim să-i neri care de ani de zile sînt meci amical organizat în cins
îndrăgostit de natură. Tot giner Nicolae Jurcoane, direc urmărim. Lucru mai mult au mereu fruntaşi, au apărut nu- 1
SÓ30006000Ó0OOOOO0ÓOG00OOOC0CCOSOOC. drumul ne-au însoţit stîlpii torul întreprinderii, ne con atunci cină se fac puşcările. me noi cum ar fi Grigore 'Go- ( tea Zilei minerului. Deşi de-a-
metalici ce poartă pe umerii duce prin toate sectoarele Ciliva dintre ei se urcă pe logan, Comoş Culcear, Gaşpar ) bîa la al doilea meci de veri
arâtindu-ne tot ce ne-ar in coama dealului şi pv.n în func ficare înaintea începerii campio
Fs e c ra n u l c i n e m a t o g r a f ului lor largi cablurile groase, me teresa. In fiecare sector, fie ţiune forezele. Cină acestea Florincaş. Experienţa unora, ’ natului regional de fotbal, Mi
reu in mişcare, ale funicula- la subteran, fie la suprafaţă, au dat găurile conform pro combinată cu entuziasmul şi \ nerul Deva s-a comportat foar
„FI L I M Q N S1RBU“ — D e v a , f i l m u l s t i c : am întîlnit noul. Locul, roa gramului, se introduce explo îndrăzneala celor ţineri, au ]
rului. belor şi, tîrnăcoapelor, unelte zivul şi urmează puşcarea. O dus exploatarea la succese te bine, desfăşurînd un joc de
înainte de a cobori spre le de odinioară ale minerilor, asemenea explozie merită să nebănuit de mari. Dacă la a-
vezi. Artificierii au început să ceasta adăugăm faptul că mi calitate cu faze multe de poar
mină am mai privit o clipă l-au luat azi vagonetele, cio strige aşa cum numai ei ştiu. tă şi tot atît de multe goluri.
& PftÚ Ó O C TtS la panorama splendidă ce se canele de abataj, excavatoa Strigătul de „arde“ se aude na a fost înzestrată cu utila Dacia Orăştie a jucat frumos în
A sr& m ovLw rele. In explicaţiile primite, je noi, moderne, atunci nu se cîmp (exceptînd unele durităţi),
întindea în faţa noastră: prelung, văile îl iau, îl am dar nu a fructificat fazele de gol.
\ee:â t tt mina. Pe mai mulţi kilome apărea ca un leit motiv cu plifică, ducinău-l hăt departe. va mai mira nimeni cind vom Scorul de 9-2 (4-0) ilustrează in
vintele nou şi vechi. De pil- Ascunşi într-o baracă, pri spune că harnicii mineri din mare parie comportarea celor
tri, şerpuieşte calea ferată. ră, vechiul şi noul funtcular, veam cu emoţie la acest spec două echipe pe teren.
Liniile înguste se întretaie. vechea şi noua staţie de sor- tacol original. Mai Intîi s-a vă Teliuc realizează producţia a-
Locomotivele par mici. Iţi t.âre. La Teliuc s-au montat nului 1938 in numai 22 de Primul gol se înscrie în min.
şi instalaţii de care minerul zut o flacără urmată de o îm zile. Comparaţia ne scuteşte 13 la o învălmăşeală în fala
dai seama de puterea lor Ioachim Modîlcă, care lu puşcătură înfundată şl in ace de orice comentarii. porţii: 1-0 pentru Minerul. Au
crează acoli de peste 15 ani, eaşi fracţiune de secundă, din mai înscris Delios (min. 20, 44,
privind ce -uşor trag după ele nici n-a visat. Aşa este sta Ne-am oprit o clipă in faţa 73), Belea (min. 31), Nistor
ţia de medii-ăense, care s-a muntele înalt s-a desprins o silozurilor încăpătoare. De aici (min. 55, 79) Şuşlariuc (min.
şirul lung de vagonete încăr bucată imensă, prăvălinău-se poţi urmări pentru puţin timp 72) şi Lasca (min. 84) pentru
cate cu minereu de fier, ro construit recent. cu zgomot. In cîteva. minute, drumul pe care-l ia minereul Minerul Deva, Contor (min.
dul muncii entuziaste a mine am ieşit din adăpostul nostru, spre prelucrare. Funicularul, 71) şi Niţu (min. 78) pentru
Aşadar, noul, cu forţa sa ca apropiindu-ne de locul cu pri aşa după cum am văzut mai Dacia Orâşlie.
rilor. Pentru a-l extrage, mi- racteristică, a pătruns şi s-'a înainte, transportă minereul
statornicii la mina Teliuc mai cina. spre furnalele Hunedoarei, iar I. SIMION
nevii din Teliuc dau o aprigă repede decît s-a. crezut. Mina PH. cioranu
.bătălie cu dealurile. Unii lu vagonetele pornesc pe linia
arată acum, cu transformă — Bună puşcătură, spuse un _corespondenţi
crează jos, in subteran, stră- îngustă, cale lungă, spre Că-
pungină muntele cu perfora
rile prin care a trecut, de miner plin de admiraţie. Cam lan. Hrana zilnică a furnale
toarele şi puşcînd bucăţi ma parcă ar fi nouă. Aceste
sive din muntele roşcat în ca schimbări au incejmt odată cu la cît s-o fi rupt tovarăşe in lor de la Hunedoara şi Călan
> re se desluşesc uşor bulgării chemarea furnaliştilor de a .11 giner ? — întrebă cineva de
de fier. In acelaşi timp, alţi se trimite minereu mai mult lingă noi. este asigurată! Acesta este
mineri dau bătălia la supra marele merit al minerilor din \
faţă. Aici minereul se încar
şi mai biin. S-a întocmit un — E mult mai bună ca cea Teliuc. s
plan care avea să aducă' mi- de săptămina trecută. Acum
MIRGEA NEAGU
