Page 27 - 1960-08

Nr. 1749
Pentru buna desfăşurare
a muncilor agricole de vară
In prezent secerişul cereale­
lor poate li considerat încheiat
în întreaga ţară, cu excepţia ra­
ioanelor din zonele submuntoa-
se, precum şi a unor suprafeţe
însumînd cîteva mii de hectare
în regiunile Cluj, Suceava, Sta-
lin şi în Regiunea Autonomă
Maghiară.
Mai anevoios s-au desfăşurat
lucrările de treieriş. in cursul
ultimei perioade s-a treierat re­
colta de grîu şi secară numai de
pe circa 435.000 ha., viteza zilni­
că nefiind îndeplinită decît în
proporţie de aproximativ 48 ia
sută faţă de capacitatea utilaju­
lui existent. Decalaj mare între
seceriş şi treieriş continuă să se
menţină mai ales în regiunile
Piteşti, Oradea şi Iaşi. In regi­
unea Autonomă Maghiară şi re­
giunile Cluj şi Staîin, practic se
poate socoti că treieratul cu ba­
tozele încă nu a început. Sub po­
sibilităţi s-a lucrat şi în regiunile
Suceava şi Hunedoara.
Cauza acestei situaţii este or­
ganizarea necorespunzătoare a
transportului snopiior pe arii şi
a executării treierlşului. In multe
comune din regiunile Ploeşti,
Galaţi, Craiova, Oradea, batoze­
le şi combinele lucrează cu in­
termitenţe, nefiind utilizate la
capacitatea maximă. Se impune
ca organele puterii locale de
stat să desfăşoare în toate ra­
ioanele, o largă activitate poli­
tică şi culturală de masă în spri­
jinul intensificării muncilor a-
gricole.
O lucrare de. o. deosebită im­
portanţă care contribuie la spo­
rirea recoltelor viitoare, este a-
rătura adîncă de vară. In săptă-
------- o t o -------
Pentru hrana
animalelor
Folosind în hrana animale­
lor furaje suculente şi de ca­
litate, lucrătorii de la G.A.S.
Sîritămăria-Orlea au reuşit să
obţină anul acesta producţii
care întrec cu mult pe cele
realizate în trecut. Iată un e-
xemplu edificator în această
privinţă. In primele 7 luni din
acest an, de pildă, ei au livrat
statului cu 94.600 litri lapte
mai mult decît în aceeaşi pe­
rioadă a anului 1959.
Pentru a asigura şi pe viitor
o creştere continuă a produc­
ţiei de lapte, lucrătorii de Ia
G.A.S. Sîntămăria au muncit cu
multă însufleţire pentru mări­
rea spaţiilor de însilozare în
vederea depozitării celor 1.812
tone nutreţ siloz pe care gos­
podăria îl are însămînţat.
Pînă în prezent, aici au şi fost
însilozate 140 tone mazăre şi tri­
foi, urmînd ca în scurt timp
să se însilozeze şi porumbul
siloz cultivat pe 68 ha,
F. PETRE
corespondent
RHODEZIA DE SUD
In anul 1948, la Londra, a
fos1 publicată cartea lui G.
Padmore, intitulată sugestiv
„Africa — cel de-al treilea im­
periu al Britaniei“, arătîndu-se
cu această ocazie intenţiile pu­
terilor colonialiste — în care
Anglia deţine un loc important
— cu privire la continentul a-
trican. După calculele imperia­
liştilor, exploatarea intensă a
forţei de muncă şi a imenselor
resurse naturale ale Aîricii tre­
buia să compenseze pierderile
suferite de colonialişti în Asia.
Recentele evenimente din Africa
demonstrează însă, că „socote­
lile de acasă nu se potrivesc cu
cele din iîrg“ şi, că împreună
cu celelalte „imperii coloniale“
şi „cel de-al treilea imperiu al
Britanici“, se destramă văzînd
cu ochii. Mişcarea de eliberare
naţională a popoarelor africane
a luat o amploare deosebit de
mare care a cuprins şi rămăşi­
ţele imperiului englez.
Printre ţările „celui de-al trei­
lea imperiu al Britaniei“ se nu­
mără şi Rlîodezia de sud, care
face parte din Federaţia Rho-
dezia şi Nyasaland. Aşezată în
emisfera sudică a continentului
african, Federaţiâ se întinde pe
o suprafaţă de 5 ori mai mare
decît suprataţa Marii Britanii.
Rhodezia de nord opupă un te­
ritoriu de 389.000 km. p. Popu­
laţia Federaţiei este de circa
7.000.000 de locuitori din care
albi doar 3 la sută, iar a Rho-
deziei de sud de peste 2.370.000
locuitori, albii reprezentînd sub
10 la sută.
Numele Rhodeziei de sud ca
şi a celei de nord esle legat
de Cecil Rhodez, unul dintre cei
mai tipici 'reprezentanţi ai colo­
nialismului englez.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
'¦mogm m . w t i. iv '4 JM & a ase a w m 3 a aa siif/M Hc j a j m u r m v a r a s z h m i ^ i A X i A i / eii aM j ij ca a z !OZhTIXZSXXH
tiH PROGRAMUL BL
!lil i8
10 AUGUST 1960 „Gogol şi muzica rusă“ ; 20,30 Cîru
PROGRAMUL 1:5,10 Emisiunea pen­ tare Romîniei socialiste — itinerar
Recomandările urmă este slaba organizare a Comunista Matia Radu de la 8 SafilirSăSÎMf*! tru sate: Veşti de la corespondenţii volun­ liric prezentat de Ion B ra d ; 21,10
strîngeril paielor de pe cîmp. fabrica de ciorapi din Sebeş tari ; 6,30 Muzică uşoară ; 7,30 Sfa­ Anul Olimpic 1960 ; 22,00 Concert de
MinisPeruSui Agriculturii esie fruntaşă in producţie. Ea 10 AUGUST (960 tul medicului: Gura de struguri: 9,00 muzică populară romînească; 22,35
Experienţa unor numeroase u- îşi depăşeşte norma in medie cu Mari etntâreţi sovietici; 10,14 Tinerii Muzică din opere: 23,15 Concertul
mîna Care s-a scurs, această lu­ nităţi agricole de stat şi coo­ 10 la sută. DEVA: Cercul; Virsta dra­ noştri compozitori cîntă patria şi fru­ „Clar de lună“.
crare a fost efectuată pe încă peratiste arată că fiecare zi de museţile ei; 11,30 Formaţii dc muzică
285.000 ha., prevederile fiind în­ întîrziere a arăturilor poate con­ În clişeu: Tov. Maria Radu, gostei ; HUNEDOARA : Rătăci­ uşoară ; .13,05' Răsună cînfecul şi jo­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
deplinite în total în proporţie de tribui la diminuarea recoltelor lucrind la maşina de încheiat cul pe meleagurile patriei; 14,00 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
31 ia sută. Deşi în acest an au în anul care vine. Iată de ce este ciorapi de reton. rile dragostei; PETROŞANI: „Sinfcni o generaţie tînără“, ptogram 19,00; 20,00; 22,00 ; 23,52 (progra­
fost condiţii favorabile executării necesar să se ia toate măsurile de .cîntece comsomolistc; 15,44 Muzi­ mul 1) 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
arăturilor, realizările sînt totuşi pentru ca în timpul cel mai scurt La doi paşi de graniţă; Război că din opera „Rigolctto“ dc V erdi; 23,00 (programul II).
nesatisfăcătoare. să se realizeze integral sarcinile 1)6,?5 Vorbeşte ?Moscova !; 17,30 fn
prevăzute în această vară. şi pace ; SEBEŞ : Ultima noapte slujba patriei; 18,30 Reportaj: Pe PENTRU 24 ORE
In regiunile din sud ş'l vest unrtele unei scrisori; 19,25 ,,In ritm
unde în urma terminării recol­ Concomitent trebuie să se in­ pe Titanic ; ALBA IULlA : In ­ de tango“, muzică uşoară rominească; Vreme călduroasă cu cerul variabil
tatului păioaseior s-a eliberat tensifice acţiunea de fertilizare 20,45 Muzică din operete de compozi­ mai mult senin noaptea. Vînt slab din
un număr important de tractoare a solului, prin încorporarea unor tori din ţări prietene'; 21,15 Jurnalul sectorul vestic. Temperatura variabilă ;
nu numai că nu s-a folosit schim­ cantităţi cît mai mari de îngră­ satelor; 22,30 Muzică uşoară. va oscila ziua între 24 şi 29 grade, iar
bul II, potrivit indicaţiilor Mini­ şăminte chimice şi organice. PROGRAMUL II : 14,07 Fantezii noaptea între 9 şi 16 grade.
sterului Agriculturii, dar nu s-a de muzică uşoară ; 15,00 Suita 1 în
utilizat nici întreaga capacitate Tot în cursul ultimei săptă- do major pentru orchestră de George PENTRU URMĂTOARELE
de Îuoru în timpul zilei. Graficul mîni au început recoltatul sfeclei Enescu : ' 16,50 Curs de limba rusă ; S ZILE
zilnic nu s-a respectat. Din a- de zahăr şi campania de însilo- 17,20 Versuri ale poeţilor noştri în­
ceastă cauză, în regiunile Con­ zare a porumbului. In legătură chinate ,,Zilei eliberării“ ; 17,50 Răs­ Vreme călduroasă cu cerul schimbă*
stanţa şi Galaţi s-au făcut ară­ cu recoltatul sfeclei Ministerul pundem ascultătorilor ; 18,25 „Salu­ tor.
turi adînci cu 10 la sută mai pu­ Agriculturii recomandă unităţi­ tul ; cravatelor roşii“, cîntece pionie­
ţin decît în regiunile Bucureşti lor agricole de stat şi coopera­ reşti ; 1.9,30 .Montajul rauzical-literar Oferte de serviciu
şi Craiova, unde au existat a- tiste să facă această lucrare pe
celeaş'i condiţii de muncă. In si­ suprafeţele cu culturile avansate LABORATORUL DE ME-_ ţ întreprinderea de uti­
tuaţia asemănătoare se află re­ în vegetaţie, unde plantele ating la} şi transport
giunea Timişoara faţă de regi­ o greutate şi un procent de za­ 't 'r o l o g ie . DEVA, STR. din Llvezeni,
unea Oradea. hăr corespunzător.
LENIN, NR. 27, TELE- raionul Petroşani, reg
In ce priveşte gospodăriile a- In ce priveşte porumbul pen­ Hunedoara
gricole de stat acestea au reali­ tru siloz trebuie să se controle­ FON 419 primeşte cereri
ze permanent lanurile, în vederea angajează un număr de
zat în total doar 28 la sută din stabilirii celui mai potrivit timp \ însoţite de. autobiografie, 10 conductori auto pen­
pentru recoltare. Considerînd ^ copie de pe certificatul tru a lucra pe şantierele
sarcini. Una din cauzele care a terminate lucrările pregătitoare, Ş de studii, copie de pe cer- de construcţii din Valea
în săptămîna care urmează în ¦ tificatui de naştere pen­ Jiului, Brad, Cugir, Călan,
determinat această rămînere în regiunile sudice trebuie să se ii tru înscriere la ŞCOALA
înceapă masiv recoltările şi îrt- ^ TEHNICĂ DE METROLO­ Deva.
silozarea porumbului. trigă şi iubire ; Odată în viaţă; Doritorii se vor adresa
GIE DIN BUCUREŞTI. la Staţia din Deva a între­
-•vat*»««. Condiţiile ie admitere prinderii, Str. Horianr.il.
Salarizarea în acord, iar
pot fi consultate la sediul cazarea asigurată la lo­
laboratorahti.
cul de muncă.
SIMERIA : Reîntoarcerea; O-
RĂCORITOARELE RĂŞTIE : Despre prietenul meu;
Secolul al X X -le a ; HAŢEG:
Oameni sau majuri’; BRAD : ANUNŢ
Mizerabilii; LONEA: H 8; Şcoala profesională de uce nici Gurabarza,, raionul Brad. \
iregiunea Hunedoara, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că\
7 august 1960. Pe poarta fa­ prospectul ce a însoţit maşinile TEIUŞ : iziumu : ZLATNA : Con­ pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici in anul I. pe /
baza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii d
te, s-a oprit şi ea. Utemistele tele de Monte Crlsto ; ILIA : între 7-14 septembrie a.c.
Dorica Prejban şi Ileana Lazăr,
bricii de marmeladă din Haţeg, noi sosite în fabrică. care se ocupau cu dirijatul şi a- Singe alb ; APOLDUL DE SUS: Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner,
şezatul sticlelor în lăzi, împre­ Durata de şcolarizare este de trei ani. In tot acest tim p .)
a intrat un grup de fete gălăgioa­ Utemista Saltiţa Ştefani s-a ună cu maistra Irrna Rill, şi-au Azi pentru ultima oară. ucenicii beneficiază de întreţin ere, îmbrăcăminte, rechizite •
îndreptat privirile în aceeaşi par­ şcolare'şi cazare în mod grat uit.
se. Peste cîteva minute, în sălile aşezat în faţa complicatei maşini te. Directorul, inginerul şei, me­ 'gOTXKC'.Maii.unufj ra -«J rjrCT M'ji^-uar.cpg» Pentru examenul de admi tere se primesc elevi absolvenţi
canicul şi toţi cei de faţă aştep­ a 7 clase elementare, în vîrstă de 15-18 ani, care sînt obli-'
de cazane unde. se fierbe siropul, şi, odată cu apăsarea pe butonul tau să audă verdictul pe care a- P a r H c i p a f i săpfă- gaţi să prezinte următoarele a cte :
în sala unde se spală sticlele, în de un roşu aprins, suportul cu vea să-l dea proba calităţii. Re­ . _¦ Certificat de naştere (c opie legalizată)
noua secţie de preparat răcori­ cele 8 sticle, care se încarcă zultatul analizei făcute la lichi­ m în a l ia c o n c u r s u l J — Certificat de studii (în original)
toare, şi peste tot unde le-am dintr-odată, a prins să ie. învîr- dul răcoritor a fost exprimat în — Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau,
întîlnit, era să nu le mai recu­ tească. întregul dispozitiv s-a numai trei cuvinte: „Bun pen­ PROHDEXPRES policlinică, in care să se speci fice rezultatul analizei slngelui
nosc : în halate albe, cu părul declanşat şi cantităţi calculate tru consumat”. tragerea are loc şi radioscopiei pulmonare.
ascuns sub bonetele de acelaşi de apă carbogazoasă şi sirop se — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a 1
alb imaculat, ele se apucară de - Examenul a reuşit. Doriţi în fiecare "părinţilor sau susţinătorului legal.
treabă. revărsau cu presiune în s'tîcle. cumva să cunoaşteţi gustul şi â- miercuri. . Vizita medicală se va face la sediul şcolii in zilele d e 1
roma noii răcoritoare, produsă ? 5-6 septembrie.
Muncitoarele oare amestecau Va merge oare ? Vor putea Mergeţi la ştrand ori la stadion, Examenul de admitere con stă în următoarele probe ;
pe peronul gării sau în pieţe şi — Limba romînă — scris şi oral.
siropul de smeură pus la fiert, face faţă cerinţelor ? Vor reuşi pe străzi şi cumpăraţi o sticlă. — Matematică — scris şi oral.
, să stăpînească maşinile şi. să La Hunedoara său la Deva, la
fetele ce spălau cu atenţie sticle­ dea lucru de. calitate’ Pe feţele Sebeş ori la Alba Tulia, la Oră- > o. c. u \
le, laborantul care cîntărea şi tuturor celor din jur citeam o ştie. Petroşani sau Brad şi pre­
caloula cu precizie cantitatea de curiozitate amestecată cu nerăb­ tutindeni unde va ti solicitată, \ produse I n d u s t r i a l e ?
sirop şi acid necesare, mecanicul darea. Arătătoarele manometre- priviţi eticheta de pe sticlă şi
şef care nu se depărta de aparate !or oscilau sub puterea presiu­ dacă sub menţiunea „Fabricat
la Haţeg“ veţi citi data de 7 au­
şi urmărea cu privirile manome- nii, iar pe cadranul ce înregistra gust 1960, să ştifi că aţi avut
trele ale căror cadrane indicau viteza maşinii de încărcat, ară­ ocazia să gustaţi din „prima ţ în te rra io ila ia D ev a i
presiunea din recipientele de tătorul trecea de la cifră la ci­ şarjă“ a răcoritoarelor haţegane. > Cu sediul central în stra- i Mmm Raională a Cooperativelor de Consum
amestec, prezenţa directorului fră : 700... 900... 1.000... 1.300
şi a inginerulu’ şef, vorbeau de şi chiar 1.400 de sticle încărcate PETRE FĂRCASIU l da dr. Petru Groza nr. 24, < HAŢEG, REGIUNEA HUNEDOARA
telefon nr. 324 ; 325. ? desface prin magazinele sale
din oraş şi raion
la sine despre evenimentul pe într-o oră. > Anunţă importante redu- <
- PRODUSE INDUSTRIALE — ŢESĂTURI DE MĂTASE,
care-1 trăia fabrica. Se da în fo­ In sală s-a făcut linişte. Săl- * ceri de preţuri Ia : <; BUMBAC Ş l iN — IMPRIMEURI — STOFE — ÎNCALŢĂ-
MINTE — CONFECŢII Şl GALANTERIE — ARTICOLE E-
losinţă secţia de preparat răco­ tiţa Ştefoni n-a mai introdus sti­ l ® Motociclete „Jawa" de <; LECTRICE RADIO MAŞINI DE CUSUT — BICICLE­
TE SI MOTOCICLETE ETC. In magazinele de produse ali-
ritoare. cle la umplut, candidata de par­ 125, 175, 250 şi 350 cm.c., S mentare se găsesc tot felul de produse alimentare, dulciuri şi
produse zaharoase.
Maşinile erau noi, procesul de tid Dorina Petca care lucra la „Panonia“ de 250 cm.c., <, MAŞINI Şi UNELTE AGRICOLE, PIESE DE SCHIMB — CU
PRETURI REDUSE
fabricaţie se cunoştea doar din maşina de capsat sticlele umplu­ „MZ“-uri de 250 cm.c., VIZITAŢI RESTAURANTELE Ş l BUFETELE DIN RAIONUL
HAŢEG !
ŞOO⪠PROFESIONALI SILVICA CÍMPENl]
„Simson“ 250 cm.c, ţ
® încălţăminte cu talpă $
de cauciuc, microporos pen- \
tru femei şi bărbaţi.
* Stilouri, ceasuri de mî-
C. Rhodez întemeietorul Trecînd însă peste voinţa po­ de cărbuni, peste 200 milioane nă, de buzunar şi deştep­
tone azbest, peste 1.000 milioa­
faimoasei companii engleze din poarelor acestor colonii, impe­ ne tone minereu de fier. Şi cu tătoare.
toate acestea, populaţia africa­
Africa de sud denumită ,,Bri- rialiştii englezi le-au reunit, de­ nă se zbate într-o mizerie de ne- ° Pikupuri, răcitoare, as­
descris. In Rhodezia de sud
tish South Africa Gompany“, terminaţi fiind de lipsa mîinii de băştinaşii sînt obligaţi să tră­ piratoare, articole foto,
iască în rezervaţii extrem de a-
companie care se bucura de pro­ lucru ieftine în mine şi, în a- glomerate. F.j şuieră din cauza articole de parfumerie şi
condiţiilor de viaţă nesănătoase galanterie.
tecţia regală şi avea scopul ex­ celaşi timp, pentru combinarea şi a lipsei de apă. Sînt toarte
răspîndite avitaminoza, pelagra Vizitaţi magazinele noa­
ploatării minelor de aur — reu­ cărbunelui sud-rhodezian cu cu­ şi variola.
stre din Deva, Cugir şi Al­
şeşte să „încheie un tratat“ cu prul din Rhodezia de nord. Un Dar vîntul de libertate care ba lulia care vă stau la
bate în Africa a cuprins şi po­ dispoziţie cu un bogat sor­
conducătorii tribului matambele motiv nemărturisit al federaliză­ poarele Federaţiei, care se ridi­
că împotriva discriminării rasia­
(băştinaşii regiunii ce poartă rii a fost voinţa Angliei ca Rho­ le, împotriva exploatării colo­ timent de mărfuri.
niale. Delaşamentul conducător
azi numele de dezia de sud să este clasa muncitoare care a de­ R eg iu n ea C lu j . sfr&d® I z v o r n r. 1, î e l e î o n 218 i
Rhodezia de sud). i.. nu fie îngloba­ venit o torţă însemnată. In 1953
s-a realizat unificarea sindicate­
Poporul matam­ D ocum entar tă în Uniunea lor, formînclu-se congresul sin­ Inststutu! LL. M
bele — care tace sud-africană, ce­ dicatelor africane. Muncitorii a- de Construcţii —
iricani, populaţia africană, au
parte din grupul liilliiiilli'"" ea ce doreau început să se organizeze, să In anul... şcolar 1960—61, şcoala primeşte elevi pentru
popoarelor ban- rasiştii extre­ luple împotriva rînduielilor co­
lonialiste. Bucureşti
thu din Africa australă, se ridi­ mişti din ambele colonii. Afri­ specialităţiîe pădurari. şi tnaşi nişti utilaj forestier, cu durata
Recentele tulburări care au a-
că la luptă împotriva „civiliza­ canii' sînt azi mai porniţi îm­ vut loc la Salisbury — capitala face cunoscut că pentru' a- < de şcolarizare de 2 ani.
Rhodeziei de sud — ca urmare
torilor“ europeni. In 1893, apoi potriva federaţiei ca în 1953. a arestării şi deferirii justiţiei nul I 1960-1961, dispune de t Primirea în şcoală se face din regiunile Cluj, Hunedoara î
celor 3 conducători ai Partidu­
în 1896 împreună cu poporul Gei 6 membri africani (care nu lui naţional democrat din Rho­ un număr mult sporit de Io- i şi Oradea, prin examen de admitere, în limita locurilor pla- j
dezia de sud, sub acuzaţia că
maşona, el luptă eroic pentru au tost însă aleşi de africani) „au încălcat legea cu privire la curi faţă de anii precedenţi. < niticate, în ordinea mediilor obţinute la examen şi în baza vi- j
organizaţii declarate în afara le­
a-şi menţine independenţa îm­ din Adunarea federală, compusă gii“, demonstrează că nici bas­ In cele patru facultăţi a- <; zitei medicale. (
toanele de cauciuc, nici gazele
potriva englezilor, dar sînt bi­ din 35 membri s-au dovedit a fi ¦> le institutului, candidaţii S Candidaţii trebuie să aibă vîrsta de 16— 18 ani pentru \
ruiţi de aceştia din urmă. Ma- aşa după cum era de aşteptat lacrimogene nu pot opri vîntul
tambeland-Ul devine astfel o co­ doar nişte manechine. Ei nu au > pot deveni ingineri cons- <1; maşinişti utilaj forestier, iar la pădurari, să aibă serviciul mi- j
de libertate ce bate peste Africa.
$ tructori în specialitatea ) iitar satisfăcut şi vîrsta pînă la 30 ani. I
„Gel de-al treilea imperiu al
lonie a companiei lui Rhodez, nici măcar dreptul de a lua < construcţii civile, industria- ţ Actele pe baza cărora se face înscrierea la examen sînt ; (
primind oficial numele de Rho­ masa împreună cu colegii lor Britaniei“ îşi trăieşte ultimele
dezia de sud. Teritoriul compa­ la clubul din Salisbury. > le şi agricole, ingineri spe- ) — Cererea candidatului,
zile şi nu-i departe ziua cînd
L cialişti în instalaţii termi- ) — Certificatul de naştere (copie legalizată de şcoală),
acest imperiu va îi de domeniul
niei a fost răscumpărat de gu­ Americanii „urmăresc cu inte­ ^ ce, ventilaţii, instalaţii sa- — Certificatul de absolvi rea. a 7 cls. elementare în ori­
trecutului.
vernul britanic în 1923 intrînd res“ evenimentele din Africa, nitare, instalaţii electrice şi } ginal,
A. BÂRBĂNTEANU
în componenţa imperiului. Rho­ aşa după cum declara William de automatizare a procese- j -a- Certificatul de sănătate cu rezultatul recent al analizei
deziei de sud i se acordă un re­ H. Ball, un fabricant trimis de lor industriale, alimentări ^ sîngelui şi a radioscopiei pulmonare,
gim de „autoadministrare“, dar preşedintele Eisenhower în a- şi instalaţii inferioare de ) • Declaraţia tip din care să rezulte starea materială a
numai populaţia albă avea drep­ ceastă parte a lumii, Şi au de gaze, ingineri specialişti în < candidatului (a părinţilor sau a susţinătorului legal),
tul să. aleagă un parlament. c e ! Americanii au ajuns să construcţii şi instalaţii hi- ? — Autobiografia părintelui.
La 1 august 1953, colonia controleze cea mai mare parte drotehnice, ingineri în spe- Actele se pot trimite şi prin poştă, recomandat, pe adresa .
Rhodezia de sud împreună cu cialitatea construcţii fero- < şcolii. Înscrierile se fac pînă la data de 5 sept. iar examenul i
Rhodezia de nord şi Nyasa au
fost înglobate într-o federaţie cu a producţiei de crom. Zăcămin­ viare, drumuri şi poduri, \ începe la 10 sept. a. c. Se dă examen scris şi oral la: lim bai
statut de dominion în cadrul tele sînt evaluate la peste
200.000.000 tone, definind locul geodezie şi fotogrametrie şi . romînă şi matematici. Pe timpul examenului se asigură gra­
ingineri mecanici în sp e-) tuit cazarea.
Commonwealthului britanic, dîn- 3 în lumea capitalistă. Geea ce cialitatea maşini şi utilaje '> PENTRU PĂDURARI, actele se vor depune la Ocolul sil­
pentru construcţii şi indus- > vic ceLmai apropiat, care le vor trimite însoţite de recoman­
du-i-se denumirea de Federaţia î; mai „interesează“ pe ameri­ tria materialelor de cons- ) dare,
Rhodezia şi Nyasaland. Africa­ cani sînt rezervele de litiu pe trucţii. > La intrarea în şcoală, elevii semnează un angajament
nii din Rhodezia de nord şi
Nyasa au fost împotriva fede­ care îl folosesc în industria de Informaţii suplimentare se \ prin care se obligă ca în conformitate cu prevederile hotărî-
ralizării deoarece se temeau de avioane.
extinderea accentuatei discrimi­ dau Ia Secţiunea de învă- > riî nr. 91/955 şl H.C.M. 14341 1956, după absolvirea şcolii, vor
Natura a tost darnică cu Rho­
ţămînt şl cultură a Sîatu- , lucra 3 ani la locul de muncă unde vor îi repartizaţi.
1 lui popular orăşenesc Deva in timpul şcolarizării, elevii primesc gratuit masă, caza­
şi la şcolile medii din oraş.
nări rasiale care domneşte in dezia de sud. Subsolul ei con­ re, echipament şi rechizite.
Rhodezia de sud. ţine peste 6.000 milioane tone W V W 'v 'V s A V W V V V N 'V * x / V N / v O