Page 3 - 1960-08

Nf. 1743
Âcflvul fără de parfid -
ajutor prefios în muncă
Pentru îndeplinirea sarcinilor
ce stau în faţa organizaţiilor de
partid, un rol important îl are şi
activul tără de partid. Experien­
ţa a dovedit că activul iară de
partid este unul din mijloacele
importante în întărirea legătu­
rilor partidului cu masele. Orga­
nizaţiile de bază, avînd în jurul
lor un activ îără de partid pu­
ternic, pot acţiona cu mai multă
eficacitate pentru rezolvarea ce­
lor mai complexe probleme. Ele
au astfel posibilitatea să ia u-
nele măsuri, pe baza cunoaşterii
mai profunde a unei anumite si­
tuaţii, să mobilizeze întreg co­
lectivul de muncitori, ingineri
şi tehnicieni pentru traducerea
în viaţă a sarcinilor trasate de
Congresul al llî-îea al Partidu­
lui Muncitoresc Romîn.
Organizaţiile de partid din
Combinatul siderurgic Hune­
doara, au mobilizat în jurul lor
un larg activ fără de partid din
rîndul oamenilor muncii care a
dovedit întotdeauna dragoste fa­
ţă de partid, faţă de orînduirea
noastră socialistă. Aşa, de pildă,
organizaţia de partid de la la­
minorul biuming de 1.000 mm.,
are un activ fără de partid for­
mat din 26 muncitori, ingineri
şi tehnicieni care se bucură de
un mare prestigiu. Acest activ
fără de partid este instruit şl
consultat periodic pe diverse te­
me, are sarcini concrete şi a-
jută organizaţia de partid şi con­
ducerea secţiei în rezolvarea ce­
lor mai arzătoare probleme ale
procesului de producţie. In ca­
drul adunărilor generale de par­
tid deschise, au loc diferite ana­
lize pe teme economice sau de
producţie, legate direct i e teh­
nologia laminării, la care par­
ticipă şi tovarăşii din activul
Inovaţii în Valea Jiului
La cabinetele tehnice din ca-
drul exploatărilor miniere ale
Văii Jiului au fost depuse in
acest an 416 propuneri de ino­
vaţii!. din care 240 se aplică in
prezent în procesul de produc­
Şcoală nouă
Ţăranii întovărăşiţi din satul
Micăneşti, raionul Iha, au ho-
tărît încă de la începutul a-
cestui an ca prin muncă vo­
luntară să construiască o clă­
dire pentru şcoala de 4 ani. Lu­
crările de construcţii au început
în prima jum ătate a lunii mai.
In acest scop, pe locul construc­
ţiei, au fost transportaţi cu a-
telajele 8 m.c. lemne de esen­
ţă răşinoasă din parchetul Po-
găneşti şi 30 m.c. nisip adus
de la Alrnaş Sălişte, iar nume­
roşi cetăţeni au ajutat volun­
tar la lucrările de zidire. In
prezent clădirea se află ridica­
tă în roşu.
Participînd cu entuziasm la
muncile voluntare pentru con­
W ^w yyw vw vw vvv^vs
Industria metalurgică sovieti­
că dispune de bogate resurse
naturale. Uniunea Sovietică o-
cupă primul loc în lume îo pri­
vinţa rezervelor de minereu de
fier, mangan, cupru, plumb, ni­
chel, .volîram. Rezervele de mi­
nereu- de fier ale Uniunii So­
vietice reprezintă aproximativ
40 la sută, iar rezervele de man­
gan — aproape 90 la sută din
rezervele mondiale ale acestor
bogăţii naturale.
Unul din cei mai importanţi
indici ai dezvoltării unei ţări
sub aspect tehnico-economiG este
producţia de iontă şi oţel.
Dacă în 1913, Rusia produ­
cea de 2,5 ori mai puţină ton­
tă decît Anglia şi de 2 ori mai
puţin .decît Franţa, în prezent
U.R.S.S. produce cu mult mai
multă tontă decît aceste ţări îm­
preună. Uniunea Sovietică a o-
;upat temeinic primul loc în Eu­
ropa în ce priveşte producţia de
oţel şi se apropie tot mai mult
de primul loc în lume. In mo­
mentul de ţaţă U.R.S.S. pro­
duce aproape tot atîta oţel cît
produc Anglia, R. F. Germană
şi Franţa luate la un loc.
Conform prevederilor, pînă în
1965 producţia de tontă urmea­
ză să crească la 65—70 mili­
oane tone, producţia de oţel —
86—91 milioane tone, de lami­
nate — 65—70 milioane tone
anual.
In anii septenalului, investi­
ţiile în construcţia şi reconstruc­ seamnă că coeficientul de utili­
ţia de întreprinderi siderurgice
se vor cifra la circa 100 mili­
arde ruble. Aceste mijloace sînt
destinate sporirii capacităţii în­
treprinderilor în funcţiune, pre­
cum şi construirii de noi mari
uzine şi fabrici de înnobilare.
Numai în cursul anului 1959
au fost puse în funcţiune Irei
fără de partid. Ei vin la aceste
adunări cu importante propu­
neri, contribuind în felul acesta
în mod direct la sporirea pro­
ducţiei de laminate. Şi, pentru
ca munca să aibă rezultate bune,
iar activul fără de partid să-şi
îndeplinească sarcinile ce-i revin,
biroul organizaţiei de bază s-a o-
rientat în aşa fel încît a recru­
tat la învăţămîntul de partid pe
toţi tovarăşii din activul fără de
partid, în vederea ridicării cu­
noştinţelor lor politice şi atrage­
rii lor în rîndurile partidului.
Cu ajutorul activului fără de
partid, colectivul de aci a pornit
valoroasa iniţiativă de a se la­
mina în fiecare zi cel puţin 50
de tone oţel peste plan.
Pentru a da viaţă acestei ini­
ţiative, activul fără de partid a
fost instruit, în vederea orga­
nizării locurilor de muncă şi lua­
rea de măsuri tehnico-organiza-
torice. întrecerea socialistă între
schimburi a căpătat astfel un
caracter viu. Viteza de laminare
a crescut simţitor. Numărul to­
nelor de oţel laminat peste plan
a sporit şi el în fiecare zi. E-
xemplu grăitor îl constituie cele
aproape 2.270 tone oţel laminate
peste prevederile planului în pe­
rioada de Ia 1 la 28 iulie a. c.
Avînd în permanenţă ajutorul
activului fără de partid, organi­
zaţia de bază de la laminorul
biuming 1-000 mm., va putea
să rezolve în tot mai bune con-
diţiuni problemele cele mai im­
portante legate de tehnologia la­
minării, în vederea depăşirii pla­
nului de producţie şi a angaja­
mentelor luate în întrecerea so­
cialistă în cinstea zilei de 23
August
V. FÂNICĂ
ţie. inovaţiile aplicate aduc a-
nual economii în valoare de cir­
ca 1.500.000 lei. Cele mai bune
rezultate le-au înregistrat ca­
binetele tehnice de la minele
Lupeni, Petrila şi Aninoasa.
strucţia şcolii, întovărăşiţii din
Micăneşti au realizat economii
în valoare de aproape 8.000 lei.
Conştienţi de faptul că noua
şcoală contribuie la îmbunătă­
ţirea condiţiilor de învăţămînt
a copiilor, toţi cetăţenii au luat
parte la muncile voluntare, evi-
denţiindu-se in mod dbosebit
Aurel Adam, secretarul organi­
zaţiei de partid din sat, Ionică
Costea, Trandafir Petraşca, An­
drei Costea şi mulţi alţii. Un a-
port însemnat l-a adus şi comi­
sia de femei în frunte cu EJi-
sabeta Predina, Eleonora Cos­
tea, Marioara Petraşca şi altele.
VIRGIL OANÂ
secretarul Sfatului popular comunal
Alrnaş Sălişte
ddeimeqieă a Ol. m . s . s .
furnale, zece cuptoare Martin,
trei cuptoare electrice, două con-
vertizoare Bessemer, şapte la­
minoare, cinci baterii de cocs,
noi mine cu o capacitate anuală
totală de 23 milioane tone de
minereu.
Creşte necontenit nivelul teh­
nic al producţiei în toate ramu­
rile industriei siderurgice. Acest
lucru este oglindit în primul
rînd în mărirea dimensiunilor şi
capacităţii agregatelor, în per­
fecţionarea construcţiei lor, în
mecanizarea şi automatizarea
producţiei, în intensificarea pro­
ceselor tehnologice, în îmbună­
tăţirea pregătirii materiei prime
metalurgice.
Ridicarea nivelului tehnic al
producţiei şi îmbunătăţirea or­
ganizării muncii au asigurat
sporirea considerabilă a capaci­
tăţii agregatelor metalurgice. Si­
derurgia sovietică a realizat cel
mai buni indicatori de folosire
a utilajului metalurgic din lu­
me.
Dacă în 1928, coeficientul de
folosire a volumului util al fur­
nalelor era egal cu 1,86, în 1959
a reprezentat 0,77. Aceasta în­
zare a furnalelor s-a îmbunătă­
ţit de aproape 2,5 ori. Pentru
comparaţie trebuie subliniat că
în S.U.A. coeficientul de folosi­
re a volumului util al furnale­
lor reprezintă 0,9—1,0. Totodată
producţia medie zilnică de oţel
pe metru patrat de vatră a cup­
toarelor Martin a fost în S.U.A.
DRUMUL SOCIALISMULUI
—n Eam«^^J5u?z3apa55sg8a
PEISAJ HUNEDOREAN: de la furnale a plecat un nou
transport de fontă către oţelării.
© rg a iilz lu d © Ii m a l
bine m u n c a .
Pac parte din colectivul Ate­
lierelor centrale de reparaţii ale
întreprinderii de explorări mi­
niere „Ardealul“. Atelierele noa­
stre sînt profilate pe repararea
utilajelor necesare sondorilor.
Pentru a-i asigura pe aceştia
cu utilajele necesare, conduce­
rea atelierelor a întocmit un
plan de măsuri tehnico-organi-
zatorice, privind îmbunătăţirea
calităţii reparaţiilor, scurtarea
duratei de reparaţii şi obţinerea
de economii peste sarcina plani­
ficată, prin organizarea mai ju­
dicioasă a muncii, repartizarea
meseriaşilor ou un nivel profe­
sional mai scăzut sub suprave­
gherea meseriaşilor cu o pregă­
tire mai înalţă etc.
De asemenea, a fost antrena­
tă întreaga masă de muncitori
şi tehnicieni în întrecerea so­
cialistă avînd ca obiective : ob­
ţinerea de economii, scurtarea
duratei de reparaţii şi îmbună­
tăţirea calităţii reparaţiilor.
Rezultatele obţinute sînt din­
tre cele mai bune. Astfel, la
tractorul K.D. 35 a fost redusă
durata reparaţiei capitale cu
87 ore pe tractor, iar la moto­
compresorul T.N. 45 cu 140 ore
pe motocompresor. Prin scurta­
rea duratei de reparaţii la trac­
toarele U.T.O.S. şi K.D. 35 s-au
obţinut 2.692 lei economii pe
tractor.
vv'/v w v W iîv v v jv / '
de OLEG MIHAILOV
candidat în ştiinţe tehnice zent, în U.R.S.S. se elaborează
de 5,6 tone, în timp ce în
U.R.S.S. — 7,86 tone. Aceasta
dovedeşte că în producţia din
furnale şi oţelării, în U.R.S.S.
tehnica este mai bine folosită şi
se aplică o tehnologie mai înain­
tată.
Una din tendinţele progresiste
ale dezvoltării producţiei de fon­
tă şi oţel în U.R.S.S. o consituie
sporirea continuă a dimensiuni­
lor cuptoarelor metalurgice, ceea
ce permite nu numai să se ob­
ţină mai mult metal, să se re­
ducă preţul lui de cost, ci şi să
se- sporească considerabil capa­
citatea cuptoarelor şi producţia
de metal pe cap de muncitor. In
cursul septenalului, capacitatea
medie a unui furnal pus în func­
ţiune va creşte aproape de două
ori, a cuptoarelor Martin — de
peste două ori iar a Îaminoarelor
— de trei ori. Dacă în prezent,
cel mai mare furnal-din Anglia
are un volum de 1.850 m.c., în
S.U:A. — 1.810 m.c. şi în R. F.
G. — 1.524 m.c., în U.R.S.S.
în -anii septenalului se vor con­
strui furnale cu un volum de
2.000 şi 2.286 m.c., care ver fi
cele mai mari din lume.
Pînă în ultimul timp, cel mai
mare cuptor Martin din S.U.A.
avea o capacitate de 550 tone.
Nu de mult, un cuptor cu o ase­
menea capacitate a fost pus în
funcţiune la uzina siderurgică
EQC:
Datorită muncii depuse de că­
tre fiecare muncitor, tehnician
şi inginer din cadrul ateliere­
lor noastre, în primele 6 luni
ale acestui an am obţinut eco­
nomii în valoare de 252.000 lei.
Totodată calitatea reparaţiilor
s-a îmbunătăţit simţitor.
Printre meseriaşii care au de­
pus eforturi susţinute pentru
obţinerea de economii şi îmbu­
nătăţirea calităţii reparaţiilor
se numără mecanicii Simion
Moîdovan, Ioan Drăghici, Şte­
fan Meteşan şi Iosif Pop, pre­
cum şi strungarii Roman Kere-
keş şi Ioan Iosif.
In urma recentelor hotărlri
ale partidului şi guvernului, co­
lectivul nostru s-a angajat să
depună eforturi susţinute pen­
tru realizarea şi depăşirea pla­
nului de reparaţii şi să obţină
cit mai multe economii peste
sarcina planificată.
Astfel, noi sprijinim din plin
sondorii întreprinderii de ex­
plorări miniere pentru ea a-
ceştia să deschidă noi drumuri
spre zăcăminte, în vederea a-
provizionării furnalelor cu tot
mai multă materie primă.
GHEORGHE FAUR
maistru la Atelierele centrale de reparaţii lume de turnare continuă a oţe­
din Alba lulia
induitria
din Alcev (Consiliul economiei
naţionale Luganskoe). In pre­
proiecte de cuptoare Martin cu
o capacitate de 600—800 tone.
Una din metodele eficiente de
intensificare a procesului tehno­
logic de elaborare a fontei în
furnale este folosirea presiunii
ridicate a gazelor la gura de a-
limentare* a furnalului. Aceasta
măreşte capacitatea cuptoarelor
şi reduce consumul de cocs. U-
niunea Sovietică ocupă primul
loc în lume în ce priveşte apli­
carea acestei metode înaintate
de elaborare a fontei.
La elaborarea oţelului în cup­
toarele Martin are o mare în­
semnătate folosirea oxigenului
gazos atît la intensificarea flă­
cării, cît şi pentru oxidarea ne­
mijlocită a băii lichide. Experi­
enţa acumulată de metalurgiştii
sovietici arată că prin îmbogă­
ţirea aerului de ardere cu oxigen
în proporţie de 25—30 la sută
capacitatea cuptoarelor Martin
creşte cu 15—20 la sută, iar
consumul specific de combustibil
se reduce cu 10—15 la sută.
Folosirea oxigenului în cup­
toarele electrice cu arc contribuie
la sporirea capacităţii lor cu
circa 10 la sută şi la micşora­
rea consumului de energie elec­
trică cu 10 —15 la sută.
Rezultate deosebit de bune ‘dă
folosirea oxigenului în conver-
tizoare, obţinîndu-se un oţel de
aceeaşi calitate ca şi cel elabo­
rat în cuptoare Martin.
m PROGRAMUL B E
3 AUGUST 1960
PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea
pentru sate: veşti de pe ogoare; Gră­
besc ritmul executării arăturilor adinei
de vară ; 6,10 Muzică distractivă ; 7,30
Sfatul medicului.: Îngrijirea pielii;
8.00 Din presa de astăzi; 9,05 Mu­
zică uşoară; 10,40 Muzică corală ro-
mînească; 12,00 Lectură din „Scrieri
în proză“ — voi. V de Geo Bogza ;
13,05 Concert de prînz; 15,35 Concert
de muzică uşoară ; 16,15 Vorbeşte Mos­
cova! 17,30 In slujba patriei; 18,40
„Prietene drag“ — muzică uşoară ;
19,40 Mici formaţii sovietice de muzi­
că uşoară ; 20,20 Noapte bună, copii:
„Fata din soc“, basm de Anderscn;
21,15 Jurnalul satelor; 21,45 „Noaptea-n ( Anunţ \
larg“, muzică uşoară.; 23,15 Sclec-
ţiuni din operete.
PROGRAMUL II : 14,07 Trecutul de
luptă al poporului nostru în creaţia
corală; 15,30 Din muzica popoarelor;
16,50 Curs de limba rusă; 17,00
„Construind socialismul, întărim pa­
cea“ program de cîntece; 17,30 Sfa­
tul medicului: Îngrijirea pielii; 18,05
Prietena noastră, cartea: „Măria Sa
Ţara" — de I. Ignătescu ; 19,00 Con­
cert de muzică populară romînească ;
20.00 Muzică uşoară de Vasiie Vese-
lovski şi Noru Demetriad; 20,30 Cîn-
tare Romîniei socialiste — itinerar li­
ric de Traian Coşovei; 21,20 Lupta
poporului pentru libertate oglindită în
creaţia compozitorilor noştri; 22,30 Mo­
ment poetic; Din lirica albaneză con­
temporană ; 23,15 Sextetul în sol
major de Brahms.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 20,00; 22,00 ; 23,52 (progra­
mul 1) 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
23.00 (programul II).
3 AUGUST 1960
DEVA: In pragul vieţii; Le­
gea m ării; HUNEDOARA : Răz­
boi şi pace ; PETROŞANI: Cîn-
tec de leagăn; Coţofana hoaţă;
SEBEŞ : o slujbă inportantă ;
ALBA IULIA : Pe jos spre rai;
Undele eterne ; SIMERIA: Mi­
zerabilii ; ORĂŞTIE: De sîm-
bătă pină lu n i; De partea cea­
laltă ; HAŢEG: Amnarul fer­
mecat ; BRAD : Cartea junglei;
LONEA : Sabie şi zar ; TEIUŞ ;
Capcana lupilor ; ZLATNA : Un­
dele eterne ; ILIA : Micuţa ;
APOLDUL DE SU S: Marfă pen­
tru Catalorda.
m iL T k :o m m im m
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul
variabil mai mult noros ziua.
Temperatura staţionară. Ziua va
oscila între 25 şi 30 grade, iar
noaptea între 12 şi 16 grade.
Vînt potrivit cu intensificări din
sectorul est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu tem ­
peratura în uşoară scădere.
i w s w v w v s , wvîn
In U.R.S.S. cunoaşte o răs-
pîndire tot mai largă elabora­
rea şi turnarea oţelului sub vid.
Metalul elaborat sub vid se ca­
racterizează printr-o înaltă plas­
ticitate, posedă indici superiori
de rezilienţă, printr-o mare rezis­
tenţă la coroziune. îmbunătăţi­
rea proprietăţilor mecanice şi al­
tor proprietăţi ale metalului e-
laborat sub vid se explică prin
micşorarea în mare măsură a
conţinutului de gaze din metal
şi prin reducerea numărului de
incluziuni nemetalice.
O mare realizare în producţia
oţelului din U.R.S.S. este trece­
rea la turnarea continuă a ote­
lului.
Recent, la uzina metalurgică
din Stalino a fost pusă în func­
ţiune cea mai mare instalaţie din
lului, care permite să se toarne
metalul din oale de 140 tone şi
să se obţină în cîteva minute,
din oţelul lichid, blumuri, eli-
minînd procesele de turnare a
metalului în lingotiere şi de la­
minare a lingouri lor în laminoa­
re degroşoare. Un asemena a-
gregat va da o economie anua­
lă de cel puţin 10 milioane ru­
ble în comparaţie cu metodele
obişnuite de producţie.
Trecerea la turnarea continuă
a oţelului deschide mari posibi­
lităţi de mecanizare şi automa­
tizare a proceselor care necesită
un volum mare de muncă, pre­
cum şi de reducere considerabilă
a investiţiilor la construirea de
noi întreprinderi siderurgice. U-
niunea Sovietică a luat-o înain­
tea altor ţări în ce priveşte nu­
mărul instalaţiilor pentru turna­
rea continuă a oţelului, experi­
mentale şi industriale, în funcţi­
une sau în curs de construcţie.
Paf, ?
COOPERATIVA „DRUM NOU" ANUNŢ
HUNEDOARA
întreprinderea „Vinal-
sediul central str. Popa Şapcă, 9. cool“ Sibiu, declară vacant
Execută pentru deservirea popu­ pentru a fi ocupat prin
laţiei : concurs, postul de maistru
• Confecţii de croitorie,după in sectorul de industriali­
zare a rachiurilor de la
comandă, pentru femei, băr­ secţia Făgăraş. Concursul
baţi şi copii : va avea loc in ziua de 20
• încălţăminte comenzi şi re- august a.c. In Sibiu, str.
paraţiuni; 1 Mal, nr. 6 şi vor fi ad­
® Lucrări de spălătorie; mişi numai acei ce înde­
• Reparaţii şi instalaţii elec­ plinesc condiţiile prevăzu­
trice ; te deH.C.M. nr. 1.061/1959.
® Zugrăveli şl vopsitorie; Pentru informaţii supli­
• Lucrări de artă fotografică mentare, telefon 2376 Sibiu.
o Coafură, frizerie, manichiură,
pedichiură.
O. C. L.
produse industriale
In perioada 1— 15 sep- m ierraionala Deva
[ tembrie 1960, se va ţine 3
( examenul de admitere în ^
1 Şcoala profesională horii- ] Cu sediul central în stra­
L colă şi în Şcoala tehnică 1 da dr. Petru Groza nr. 24,
telefon nr. 324 ; 325.
L de maiştri horticultori, ce 1
r funcţionează în cadrul 3 Anunţă importante redu­
ceri de preţuri la :
l S T A Ţ I U N I I EXPE- 3
l RIMENTALE HORT1CO- 3
[¦ LE GEOAG1U. ° Motociclete „Jawa“ de
125, 175, 250 şi 350 cm.c.,
r" înscrierea şi depunerea 1 „Panonia“ de 250 cm.c.
„MZ“-uri de 250 cm.c.,
^ actelor se face în cursul I „Simson" 250 cm.c.
[ lunii august la secretaria- Í
(, tul şcolii. ^
l Relaţii se pot primi zii- ^ ° Încălţăminte cu talpă
de cauciuc, microporos pen­
t nic de la secretariatul şco- ¦ tru femei şi bărbaţi.
[• Iii horticole Geoagiu, tele- -|
r fon nr. 11. 7 ® Stilouri, ceasuri de mî-
OOOOOOOOOOOQOCOOOOOOOOOOiDOOOOQOOOOOOOC nă, de buzunar şi deştep­
tătoare.
O ferte de serviciu
° Pikupuri, răcitoare, as- „
ÎNTREPRINDEREA RE­ piratoare, articole de foto, Ş
GIONALA TRANSPOR­ articole de parfumerie şi C
TURI AUTO DEVA anga­ galanterie. >
jează şoferi cu practică de Vizitaţi magazinele noa- >
stre din Deva, Cugir şl Al- >
cel puţin un an pentru au­
ba lulia care vă stau la <
tobazele din Alba lulia, § dispoziţie cu un bogat sor- î>
8 Brad, Deva, Hunedoara, « timent de mărfuri. >
Ş Petroşani şi Sebeş. s
'ţWOooooeoeooooooQsooooccoooooooosooooe
Ţ»» - Cooperativa „Viaţă nonă“ Praştie
*
f
i Sediu! c e n t r a l str. 23 A u g u st nr. I
t
i
? Execută pentru deservirea populaţiei
*
prin centrele sale:
@ Confecţii de croitorie după comandă
r.entru femei, bărbaţi şi copii, cu ma­
terialul cooperativei şi al clientului;
0 Incăţăminte comenzi, incăputări şi re ­
paraţii ;
0 Lucrări de artă fotografică ;
0 Reparaţii de ra d io ;
0 Reparaţii de biciclete;
S Pictură de fírme ; 4
(!I Lucrări de biănărie şi cojocărie;
|p Coafură, frizerie, manichiură ; i
i
Qaranf&m c a lita te a lucrărilor noastre ?
Â
ţ
Uniunea f3a i« I ă a Cooperativelor de Consum
HAŢEG, REGIUNEA HUNEDOARA
desface prin magazinele sale
din oraş şi raion
- PRODUSE INDUSTRIALE — ŢESĂTURI DE MĂTASE,
BUMBAC SI IN — IMPRIMEURI STOFE ÎNCĂLŢĂ­
MINTE CONFECŢII SI GALANTERIE ARTICOLE E,
LECTRICE RADIO MAŞINI DE CUSUT — BICICLE-
TE ŞI MOTOCICLETE ETC. In magazinele de produse ali­
mentare se găsesc tot felul de produse alimentare, dulciuri şi
produse zaharoase.
MAŞINI ŞI UNELTE AGRICOLE, PIESE DE SCHIMB — CU
PREŢURI REDUSE
VIZITAŢI RESTAURANTELE Ş l BUFETELE DIN RAIONUL
HAŢEG!
ŞCOALA PROFESIONALA SILVICA CIMPENI
Regiunea Cluj, strada Izvor nr. I, telefon 218
A N IIJNir A ;
jIn anul şcoiar 1960—61, şcoala primeşte elevi pentru
specialităţile: pădurari şi maşi nişti utilaj forestier, cu durata j
de şcolarizare de 2 ani. <
Primirea în şcoală se face din regiunile Cluj, Hunedoara I
şi Oradea, prin examen de admitere, în limita locurilor pla­
nificate, în ordinea mediilor obţinute la examen şi în baza vi- j
zitei medicale. ţ
Candidaţii trebuie să aibă vîrsta de 16— 18 ani pentru j
maşinişti utilaj forestier, iar Ia pădurari, să aibă serviciu! mi- j
fitar satisfăcut şi vîrsta pînă Ia 30 ani.
Actele pe baza cărora se face înscrierea fa examen s în t: I
— Cererea candidatului, ]
— Certificatul de naştere (copie legalizată de şcoală), |
— Certificatul de absolvi rea a 7 cls. elementare în ori- ţ
ginal, ţ
— Certificatul de sănătate cu rezultatul recent al analizei j
sîngelui şi a radioscopiei pulmonare,
— Declaraţia tip din care să rezulte starea materială a ţ
candidatului (a părinţilor sau a susţinătorului legal), ;
— Autobiografia părintelui. j
Actele se pot trimite şi prin poştă, recomandat, pe adresa }
şcolii. înscrierile se fac pînă la data de 5 sept. iar examenul *
începe la 10 sept; a. c. Se dă examen scris şi oral la : limba !
romînă şi matematici. Pe timpul examenului se asigură gra- \
tuit cazarea.
PENTRU PĂDURARI, actele se vor depune la Ocolul sil- *
vie cel mai apropiat, care le vor trimite însoţite de recoman- \
dare. \
La intrarea în şcoală, elevii semnează un angajament !
prin care se obligă ca în conformitate cu prevederile hotărî- [
rii nr. 91/955 şi H.C.M. 1434' I956, după absolvirea şcolii, vor )
lucra 3 ani la locul de muncă unde vor fi repartizaţi. j
In timpul şcolarizării, elevii primesc gratuit masă, caza- !
re, echipament şi rechizite. I