Page 30 - 1960-08

m g. 2
Localităţile Văii Jiului,
tot m ai frum oase
In cinstea Zilei minerului,
toate localităţile din Valea Jiu­
lui au îmbrăcat haină de săr­
bătoare. Peste tot s-au între­
prins acţiuni gospodăreşti. O
contribuţie importantă la acest
lucru o au staturile populare.
La o sesiune ţinută recent la
Statul popular al oraşului Lu-
peni, deputaţii au stabilit ca
străzile oraşului să fie menţi­
nute în permanenţă într-o per­
fectă stare de curăţenie. Astfel,
deputaţi ca Simion Ceteraş,
Stoica Tănase şi alţii, s-au an­
gajat să participe personal ală­
turi de cetăţeni, la toate acţiu­
nile ce vor fi întreprinse în a-
cest sens. La scurt timp, anga­
jamentul lor a început să prin­
dă viaţă. Acum, fiecare cetăţean
este preocupat ca ori de oîte ori
se simte nevoia, să măture şi să
stropească porţiunea de stradă
din faţa casei. De asemenea, pe
străzile mai populate, s-au in­
stalat coşuri pentru strîngerea
gunoiului ocazional, iar pavajul
de pe strada Vitoş Gavrilă a
fost complect refăcut prin mun­
ca voluntară a cetăţenilor. O
altă măsură’ menită să contri­
buie la înfrumuseţarea oraşului
a fost şi plombarea asfaltului —
lucrare în curs de executare —
pe strada principală. O contri­
buţie importantă la toate aceste
acţiuni de înfrumuseţare a ora­
şului au adus-o şi continuă s-o
aducă şi brigăzile utemiste de
muncă patriotică ale tinerilor
din localitate.
O acţiune importantă în pro­
blema amenajării străzilor a
fost întreprinsă şi de către sfa­
tul popular al oraşului Petro­
şani. Astfel, pînă în prezent,
s-au pietruit şi asfaltat, străzile
Horia, Cloşca, Budai Deleanu,
Nicolae Bălcescu, iar în prezent
se lucrează intens la canaliza­
EHHL
Cabana de Ia cota 1100 m.
Cabana Rusu, aşezată la poalele
Paringului, îi primeşte ca o gazdă
ospitalieră pe toţi vizitatorii. Aici gă­ slănină, conserve, vinuri de orice va­
sesc adăpost peste 200 de excursio­
nişti. Reţineţi: capacitatea de caza­
re a cabanei este de 200 locuri. Pen­
tru construirea ei au !ost cheltuiţi
4.000.000. lei. In ceea ce priveşte con­
fortul, slut de asemenea multe de
spus. Camerele pentru două pînă la
opt persoane, sînt mobilate cu gust,
satisfâcînd' cele mat pretenţioase exi­
genţe ale turiştilor. Cabana are restau­
rant, bufet, sală de club, popicărie.
.Numai pentru mobilierul cabanei au
fost cheltuiţi 600.000 lei. La toate a-
cestea trebuie adăugat faptul că în ­
treprinderea regională pentru exploa­
tarea bazelor turistice (director tov.
Vasile Pop), are în centrul atenţiei
In ajutorul pregătirii agitatorilor
Realizări şi perspective In
dezvoltarea economiei nafionale
In anii regimului democrat- popular, oamenii muncii dlin ţa- <,
ra noastră, conduşi de partid, au obţinut realizări de insem-',
nătate istorică in opera de con struire a socialismului. In fieca- i
re an. la 23 August, poporul nostru face bilanţul realizări-)’
lor saler a victoriilor obţi mite în lupta pentru con-l
struirea unei vieţi tot mai îmbelşugate. An de an a- >
;cest bilanţ este tot mai rodnic, tot mai bogat. la-<
tă cîteva cifre şi fapte care demonstrează in moă\
elocvent realizările de pînă acum şi prespectivele mă-*
reţe deschise de cel de-al III- lea Congres al partidului ăez-\
; voltării economice şi culturale a patriei, creşterii neînceta-‘
te a bunăstării poporului.
In domeniul industriei
® In anii 1956-1960 s-au in­
vestit în economia naţională
fonduri de circa 84 miliarde
lei, cu 47 la sută mai mult ca
în anii 1951-1955. In industrie
s-au investit aproape 48 miliar­
de loi, mai mult de jumătate
din volumul total al investiţii­
lor, din care peste 88 la sută
au fost alocaţi industriei produ­
cătoare de mijloace de pro­
ducţie.
• Ca urmare a acestor inves­
tiţii, în anii 1956-1959 au fost
construite 101 întreprinderi noi,
93 secţii noi, iar 294 de între­
prinderi au fost reutilate şi
dezvoltate. Intre obiectivele
principale intrate în funcţiune
în aceşti ani, se numără bate­
ria a il-a şi a in -a de cocs de
la uzina coeso-chimică, furna­
lul de 700 m.c., oţelăria Mar­
tin nouă, laminorul bluming
1.000 şi laminorul de 650 mm.
ce au fost construite la C.S.
Hunedoara, laminorul de ţevi
de la Roman, fabrica de fibre
Sintetice de la Savineşti etc.
rea străzii Karl Marx. Şi aici
cetăţenii şi-au adus o mare con­
tribuţie.
De asemenea, în oraşul Petri-
la, numai la pietruirea cîtorva
străzi prin munca voluntară a
cetăţenilor, s-a realizat o econo­
mie la bugetul sfatului popular
de 50.000 lei. In această acţi­
une s-au evidenţiat în mod deo­
sebit cetăţenii din circumscrip­
ţia deputatului Dionisie Boko,
care au primit drapelul de cir­
cumscripţie fruntaşă pe oraş.
S-au mai evidenţiat de aseme­
nea cetăţenii din circumscripţi­
ile deputaţilor Petru Roşculean,
Ioan Jura şi alţii. Asemenea ac­
ţiuni au fost întreprinse şi de
către deputaţii din Uricani, Lo-
nea, Aninoasa etc.
Bilanţul acestei munci volun­
tare menite să facă localităţile
Văii Jiului cît mai frumoase este
rodnic. S-a constatat de pildă că
pînă la sărbătorirea Zilei mine­
rului cetăţenii din Valea Jiului
au aşezat prin muncă volunta­
ră pe străzile oraşelor 14.358
m.c. piatră, au amenajat 3.650
m.p. terasamente, au plantat
7.700 arbuşti, au amenajat
06.163 m.p. de parcuri şi zone
verzi şi au spoit 19.200 m.p. de
faţa-dă. In total, minerii din Va­
lea Jiului au prestat la aceste
acţiuni un număr de 636.203 ore
muncă voluntară, aducînd o e-
conomie la bugetele sfaturilor
populare de 1.617.314 lei. Iată
deci, că odată cu sărbătorirea
Zilei minerului, minerii din Va­
lea Jiului au avut de raportat
rezultate frumoase nu numai pe
linie de producţie ci şi pe linia
activităţii lor obşteşti. Asemenea
acţiuni vor fi întreprinse şi pe
viitor. Minerii vor ca localităţile
Văii Jiului să devină cît mai
frumoase.
I. M.
aprovizionarea la timp şi cu toate cele
necesare cabanei. Bomboane, roşii,
rietate, sau cite altele, găseŞli din
belşug.
Cabana Rusu este aşezată la o alti­
tudine de 1.100 metri. Majoritatea ex­
cursioniştilor sosiţi aici simbătă, îşi
continuă drumul de cum se ivesc zo­
rile, spre cabana Paringul şi apoi mai
departe spre vîrfurile Paring, Cirja,
Mîndra. Unii o iau mai departe spre
cabana Obirşia Lotrului, alţii vor
să vadă lacul glacial „Gîlcescu" din
masivul Parîng.
Serile la cabana Rusu sînt de ne-
descris. De sus se vede Valea Jiu­
lui cu miile ei de lumini. Cită poezie
in priveliştea aceasta I
C. MORARU
Tot în aceeaşi perioadă s-au
construit, lărgit şi modernizat
28 fabrici şi secţii noi de tex­
tile şi încălţăminte şi 114 fa­
brici şi secţii noi de produse
alimentare.
® In anii 1960-1965 se pre­
vede un volum de investiţii din
fondurile statului de 170-180
miliarde lei, de aproximativ
două ori fnai mare decît în
perioada 1954-1959. Investiţiile
destinate dezvoltării industriei
se vor ridica la peste 100 mi­
liarde de lei.
e In urma acestor mari in­
vestiţii, în industria republi­
cană vor intra în funcţiune, în
perioada planului de 6 ani, 180
întreprinderi noi şi aproape 300
de secţii, vor fi lărgite şi reu­
tilate aproape 400 de întreprin­
deri din toate ramurile econo­
miei. Printre noile obiective in­
dustriale ce se vor construi
s în t: combinatul siderurgic de
la Galaţi care va produce 4
milioane tone oţel anual. In ca­
drul acestui combinat se va
construi şi o turnătorie de o-
ţel pentru piese pînă la 100
La atelierul de tîmplărie la 1.1.1. „Horia“ din Alba Iulia, lucrează şi echipa de montaj
condusă de Ioan seghedi. Aceas tă echipă îşi depăşeşte norma î n medie cu 5 la sută.
IN CLIŞEU: Maistrul An ton Pleşa discutind cu băieţii din echipa lui Seghedi despre
calitatea unei lucrări.
N U B S T0E W O lU tfrn P E
Pregătiri
pentru deschiderea
învăfăminfului de partid
In vederea deschiderii noului
an al învăţămîntului de partid.
Comitetul orăşenesc P. M. R.
Brad a recrutat 34 propagan­
dişti, din care 5 au fost trimişi
la cursurile de pregătire organi­
zate la Deva, iar ceilalţi 29 ur­
mează a fi pregătiţi de către ca­
binetul raional de partid.
In toate organizaţiile de ba­
ză P.M.R. din oraş, au fost or­
ganizate 33 cercuri de învăţă-
mînt.
Printre organizaţiile fruntaşe
în pregătirea învăţămîntului de
partid sînt cele de la Autobaza
raională I. R. T. A., Sanatoriul
T.B.6., Staţia G.F.R., Depozitul
de tranzit şi altele.
MIRCEA GOLCEA
Consfătuire cu inovatorii
Zilele trecute, la uzina „Vic­
toria“ din Gălan, a avut loc o
consfătuire cu colectivul de ino­
vatori, unde s-au discutat pro­
bleme din planul tematic pe a-
nul 1960.
Tema principală a fo s t: „In­
troducerea tehnicii noi“, în ca­
drul căreia, s-a vorbit despre
dezbaterea mecanică a vanelor
de baie, mărirea randamentului
caloric la cuptoarele de gudro­
nat tuburi etc.
S-au discutat şi aprobat pro­
tone/buc. şi lingouri de 120
tone/buc., precum şi o forjă
grea dotată cu prese de 2.500,
3.150 şi 6.300 tone, cu perspec­
tive de dezvoltare. In regiu­
nea noastră, la C.S. Hunedoara,
se vor construi — lucrările de
fundaţii au şi început — o
nouă secţie de laminoare de
sîrmă, profile uşoare, mijlocii
şi benzi, cu o capacitate de 1
milion de tone p e . an, o nouă
secţie de furnale şi cuptoare
Martin de .mare capacitate.
Se va construi un mare
combinat de aluminiu cu o
capacitate de circa 50 mii tone
anual, combinate ale industriei
chimice la Craiova şi Tg. Mu­
reş, centrale electrice la Plo­
eşti, Luduş, Craiova, Oradea,
Tg. Mureş, Iaşi, noi complexe
de industrializare a lemnului
la Blaj, Gherla şi altele.
Pentru dezvoltarea industriei
bunurilor de larg consum se
vor construi , noi întreprinderi
textile, 4 fabrici de zahăr, o fa­
brică de ulei, 3 fabrici de lapte
praf şi altele.
° Datorită dezvoltării impe­
tuoase a industriei ţării noastre
în anii regimului democrat-
popular, am ajuns ca în acest
an să producem în numai 11
săptămîni întreaga producţie
industrială din 1938; la fontă
— în 7 săptămîni, la oţel — în
8 săpţămîni, la ciment în 10
săptămîni.
® Producţia unor produse ale
industriei socialiste din regiu­
nea noastră a crescut între a-
nii 1950-1959 astfel : fontă de
la 178.367 tone la 679.912 tone ;
oţel de la 175.348 tone la
DRUMUL SOCIALISMULUI
smsamnamiam
punerile de inovaţii ale tovară­
şilor Sima Gheorghe şi Musai
lancu — „Dispozitiv pentru în­
registrarea efectivă de alimenta­
re cu cărbuni a cuptoarelor de
la semicocs“, inovaţia tov. Pîs
Nicolae : „Paleţi oscilanţi la vi­
bratoare semicocs“ şi altele.
GH. SPERIOSU
Au început lucrările
de demolare
In ziua de 6 august a.c. au
început în oraşul Simeria lucră­
rile de demolare în vederea cu­
răţirii spaţiului pentru ridicarea
noilor blocuri din piaţa oraşu­
lui.
Planul de sistematizare pre­
vede ca în următorii ani, să se
construiască peste 20 blocuri de
locuit pentru ceferiştii simerieni, a realizat şi depăşit sarcinile de
amena.jîn'du-se totodată un nou
centru al oraşului.
Mobilizaţi de comitetul orăşe­
nesc U.T.M., un grup de tineri
— elevi şi studenţi — au înce­
put deja lucrările de demolare,
sub îndrumarea cadrelor tehnice
de specialitate.
VALER FLORÎAN
Deservirea populaţiei
prin secţiile LG.O.
întreprinderea de gospodărie
orăşenească din Orăştie, aduce
importante servicii cetăţenilor.
Astfel, la transportul în comun
749.650 tone ; laminate grele fi­
nite de la 13.559 tone, la 47.242
to n e ; minereuri de fier de la
316.790 tone, la 928.183 tone;
cocs metalurgic de la 30.234 to­
ne în 1955, la 487.390 tone în
1959; cărbune brut extras de
la 2.554,386 tone, la 3.961.448
to n e ; maşini de cusut de la
3.102 buc. la 40.580 buc ; ener­
gie electrică de la 182.357 mii
kWh la 1.318.072 mii kWh.
° In anul 1959, industria regiu­
nii noastre a produs în producţia
totală a ţării : 80,3 la sută fon­
tă ; 52,9 la sută oţel ; 36 la
sută laminate finite grele ; 87,3
la sută minereuri de fier. 80
la sută cocs metalurgic, 49,7
la sută cărbune extras etc.
® Intre anii 1951-1959 s-au
investit în sectorul socialist al
regiunii noastre 10.434.900.000
lei.
® Producţia de oţel Martin
va spori la C.S. Hunedoara de
la 700.000 tone în 1959 Ia cir­
ca 2 milioane tone în 1965.
• Producţia de fontă urmea­
ză să crească în anul 1965 la
circa 2 milioane tone. cea de
oţel la 3,3 milioane tone, a la­
minatelor la peste 2 milioane
tone, producţia de ţevi la pes­
te 500 mii tone. extracţia mi­
nereurilor de fier va ajunge la
circa 4 milioane de tone, iar
cea de cărbuni la 11,5-12,5 mi­
lioane tone, din care cel puţin
6 milioane tone huilă.
0 In 1965, producţia de e-
nergie electrică va fi de circa
18,5 miliarde kWh,, de 2,7 ori
mai mare decît în 1959.
In agricultura
0 Sectorul socialist din agri­
cultură cuprinde peste 81 la
sută din numărul gospodă­
riilor ţărăneşti şi din su­
prafaţa arabilă a ţării. Numă­
a călătorilor, s-a realizat o de­
păşire a planului cu 10,23 la
sută.
In ultima perioadă, afluenţa
cetăţenilor care solicită presta­
ţii de construcţii este tot mai
mare. Dînd lucrări de bună ca­
litate, lucrătorii din acest sec­
tor au realizat planul pe trimes­
trul II în proporţie de 110,50
la sută.
Rezultate bune au mai obţi­
nut şi secţiile coşerit, hotel, e-
nergie electrică etc.
ELENA IOAN tovarăşe Munteanu ?
Rodnică activitate
a ghişeelor CEC
In trimestrul II 1960, Casa ra­
ională de economii din Orăştie
plan în proporţie de 192 la sută,
obţirhnd cea mai mare creştere
procentuală la sold din regiune.
¦ Bine au lucrat ghişeele cu
borderou de legătură de la
I. G. O. Cugir, spitalul Cugir,
G.A.S. Orăştie şi altele, care au
contribuit la îndeplinirea planu­
lui cu depuneri în valoare de
416.091 lei.
Nu acelaşi lucru se poate spu­
ne despre ghişeele C.E.C. din
cadrul spitalului de stat Orăş­
tie, cooperativa „Filimon Sîr-
bu“r tribunal, cooperativa „Via­
ţa nouă“ şi altele, care au dus
o activitate slabă.
AUREL TIMPEANU
rul familiilor cuprinse in gos­
podăriile colective şi întovără­
şiri a crescut de la 382.000 în
Î&55 la 2.920.000. Sarcina tra ­
sată de Congresul al II-lea al
partidului ca în 1960 sectorul
socialist să fie preponderent ca
suprafaţă şi ca producţie de
cereale marfă, a fost realizată
încă la sfîrşitul anului 1959.
• Investiţiile în agricultură
intre anii 1956-1959 s-au ridi­
cat la aproape 8,6 miliarde lei.
® In perioada planului şese-
nal se va încheia procesul de
colectivizare a agriculturii. In
perioada 1960-1965 se prevede
să se aloce agriculturii un vo­
lum de investiţii de 22,1-23,4
miliarde lei din totalul investi­
ţiilor de stat.
® La sfîrşitul perioadei 1960-
1965, în agricultură va lucra
un număr de circa 100.000
tractoare fizice, peste 70.000
semănători, peste 43.000 combi­
ne de cereale păioase, peste
8.000 combine de porumb şi al­
te maşini agricole.
® Producţia totală de cereale
şi leguminoase boabe se pre­
vede să ajungă in 1965, în con­
diţii climatice normale, la 14-
16 milioane tone, din care griu
5-5,4 milioane tone, iar pro­
ducţia de porumb boabe la 8-9
milioane tone.
® In 1965 producţia de carne
se va dubla, ajungînd Ia
1.700.000-1.800.000 tone greuta­
te vie ; producţia de lapte va
ajunge la peste 50 milioane hl.
faţă de circa 25 milioane hl. în
1959; producţia de ouă va creş­
te la 4,5-5 miliarde buc. faţă
de aproape 2,2 miliarde buc.
în 1959. Producţia de lină va
ajunge de Ia 21.000 tone în
1959, la circa 37.000 tone în
1965, din care circa 27.000 tone
lină fină si semifină.
LA SIL
La Silvaşul Inferior, co­
mună frumoasă din raionul
Haţeg, soarele îşi începe ur­
cuşul dinspre pădurea „Sli-
vuţ“. Se iveşte mai întîi o
geană de foc înroşind ca
o vîlvătaie crenelurile pădu­
rii, iar în văzduh, prinde a
se cerne o pulbere aurie.
Verdeaţa ierbii capătă o
strălucire deosebită, iar ca­
sele şi copacii parcă întine­
resc. crau şi celelalte brigăzi. Iţa
In gospodăria agricolă co­ Munteanu din brigada în-
lectivă „Drumul lui Lenin“, tîia, ageră la lucru, fredona
începe forfota unei zile de o melodie.
lucru. La grajdul de vaci, Folosind din plin regulile
mulgătoarele
Leri Para şi WFMFFNLM&FiN' trecut paralel
Genoveva Va- K a m m m m u L m cu secerişul şi
sîu, îşi suflecă
mînecile pentru muls. Da­ la arăturile de vară. Pînă a-
torită celor două mulgătoa­ cum au arat 30 ha., din ca­
re şi îngrijitorilor, laptele re 20 ha. au şi fost însămîn-
ce se predă I.C.I.L.-ului, ţate cu porumb furajer. Fe­
conţine multă grăsime, iar tele au prăşit a doua oară
din cei 55.000 litri contrac­ cele 8 ha. cultivate cu cas­
taţi, au şi fost predaţi 31.000 traveţi, în timp ce bătrinîi
litri de lapte.
La coteţele de păsări, zar­
vă mare. 250 de pui mărişori
îşi cer dreptul lor de hrană.
La început au fost peste
450 de pui, dar s-au vtndut se vor insiloza circa 350 to­
200, colectiviştii incasind
pentru ei suma de 3.888 lei.
Colectivistul Lazăr Moga,
îngrijitorul celor 18 scroafe
cu purcei e grăbit. Se duce
să le dea mîncarea de dimi­
neaţă.
Cele patru brigăzi ale gos­
podăriei sînt gata de ple­
care.
— Unde ne ducem astăzi,
— La seceriş, la coasă, la
prăşitul castraveţilor tîrzii,
la strînsul prunelor, la căp-
tuşirea gropilor de siloz, răs-
puse tov. Munteanu, preşe­
dintele gospodăriei.
Nici n-apucă să se ridice
prea mult soarele din pă­
dure şi forfota scade trep­
tat In Silvaş. Oamenii au
plecat la trebmi.
Patru brigăzi ce însumea­
Excursie ştiinţifică
Studenţii mineri ai institutu­
lui de mine „Gh. Gheorghiu-Dej“
din Petroşani, care fac practică
la I. M. Barza, au efectuat săp­
tămâna trecută o excursie ştiin­
ţifică şi de cunoaştere a regi­
unii Munţilor Metalici.
Plecînd cu un autobuz din
Gurabarza, ei au vizitat pe rind :
Abrudul, Lupşa, Cîmpeniul, Ro­
şia Montană, Baia de Arieş, iar
la întoarcere au poposit Ia Detu­
nata.
De-a lungul traseului, au cer­
cetat muzeu! etnografic de Ia
Lupşa, unde se poate vedea via­
ţa satului moţesc din cele mai
C r e şB t e r e a b u n ă s t ă r i i
oamenilor muncii
• Dezvoltarea tuturor ramu­
rilor economiei naţionale asi­
gură creşterea an de an a ve­
nitului naţional şi ca urmare
a bunăstării oamenilor muncii.
In 1960, venitul naţional este
de circa 1,4 ori mai mare decît
în 1955. Dezvoltarea economiei
naţionale în proporţiile prevă­
zute de Directivele Congresului
al Ill-lea al P.M.R. va avea
drept rezultat creşterea veni­
tului naţional de 1,7-1,8 ori în
1965 faţă de 1959. In aceeaşi
perioadă, fondul de consum al
populaţiei va creşte de 1,6- 1,7
ori.
® Salariul real al muncitori­
lor, inginerilor, tehnicienilor şi
funcţionarilor va creşte pînă în
1965 cu 40-45 la sută faţă de
nivelul realizat in a doua ju­
mătate a anului 1959.
• Ca urmare a procesului de
transformare socialistă a agri­
culturii şi a dezvoltării schim­
bului dintre oraş şi sat, a cres­
cut nivelul de trai material şi
cultural al ţărănimii muncitoa­
re. In 1965 veniturile reale ale
ţărănimii vor creşte cu circa
40 la sută faţă de 1959.
® In anii 1956-1960, statul a
alocat pentru construcţiile de
locuinţe 5 miliarde lei din care
s-a construit pînă la sfîrşitul
anului 1959 un număr de 63.000
de apartamente In acest an
vor fi date în folosinţă încă
16.000 de apartamente.
• Din fondurile acordate de
stat s-au construit şi dat in
folosinţă in anii 1958-1959 in
Valea Jiului, Hunedoara, Cugir,
Brad şi alte localităţi din re­
giune 1.635 apartamente.
• In anii 1956-1959 s-au con­
struit in mediul rural peste
330.000 locuinţe fată de 200.000
in 1951-1955.
• In următorii 6 ani se vor
!Mr. 1750
ză peste 180 de colectivişti,
dau zor pentru terminarea
secerişului. Recoltatul se fa ­
ce manual.
In brigada IV-a sînt doar
25 de oameni, din care 16
femei. Pentru hărnicia ei, a
fost denumită „Brigada ful­
ger“. Aici l-am întîlnit pe
Ioan Dragată Crişeni, care
se întrecea cu Clara Mun­
teanu. La mică distanţă, lu­
agrotehnice,
colectiviştii au
adună prunele. Meşterii co­
lectivei lucrează la term i­
narea celui de-al doilea
grajd, cu o lungime de 107
metri. Două gropi, in care
ne furaje, sînt aproape gata.
Munca pulsează peste tot.
întrebat despre metodele în­
trebuinţate pentru obţinerea
acestor rezultate, preşedin­
tele gospodăriei colective
ne-a răspuns:
— Dacă la prăşitul po-
rumbukii brigăzile au lu­
crat la un loc, nefiind an­
trenate in întrecere, de data
aceasta, brigăzile şi echi­
pele sînt antrenate în în­
trecere, după specificul mun­
cii, iar rezultatele sînt ace­
lea pe care le-aţi constatat.
Colectiviştii din Silvaşul
Inferior sînt oameni harnici.
De cină răsare soarele şi
pînă seara tirziu, ei mun­
cesc cu spor.
S1DONIA RUSAN
corespondentă
vechi timpuri. Vizitarea minei
Baia de Arieş a prilejuit studen­
ţilor elucidarea unor serii de
probleme legate de metodele de
exploatare a zăcămintelor sub
formă de stocuri. De asemenea
a fost vizitată uzina de prepa­
rare dotată cu utilaj modern.
La Roşia Montană au studiat
caracteristicile tectonice ale dea­
lului Cetatea, declarat monument
al naturii.
Excursia a fost folositoare
pentru toţi cei ce au luat parte
la ea.
R. SELEIAN
student I. M. Petroşani
construi din fondurile statului
în oraşe şi centrele muncito­
reşti peste 9 milioane m.p. de
suprafaţă locuibilă (circa
300.000 apartamente), ceea ce
reprezintă un volum de peste
3 ori mai mare decît cel reali­
zat în perioada 1954-1959.
® In anii 1960-1965 se vor
construi circa 100 de policli­
nici noi în raioane şi centre
urbane. Capacitatea spitalelor
va creşte cu circa 18.000 de
paturi.
® In anul şcolar 1959-1960 au
fost cuprinşi în învăţămîntul
elementar, mediu şi superior
un număr de peste 2.540.000
elevi şi studenţi, cu 205.000 mal
mulţi ca în anul şcolar 1958-59.
® Incepînd din acest an, pen­
tru a se crea condiţii tot mai
favorabile de studiu copiilor
oamenilor mluncii de la oraşe
şi sate, se introduce gratuita­
tea complectă a manualelor
şcolare pentru toţi elevii de la
clasa I-VlI-a inclusiv. In anul
1962 se va încheia generaliza­
rea învăţământului de 7 ani. In
anii 1960-1965 se va continua
pregătirea de muncitori cali­
ficaţi, de cadre medii şi su­
perioare necesare dezvoltării
economiei naţionale, culturii şi
ocrotirii sănătăţii.
® La începutul anului 1960 e-
xistau în regiunea noastră 541
şcoli de patru ani, 126 şcoli de
7 ani şi 27 şcoli de 11 ani în
care învăţau 64.721 elevi. De
asemenea, în cele 16 şcoli pro­
fesionale de ucenici au fost.
înscrişi 4,304 elevi. La Institu­
tul de mine din Petroşani au
fost înscrişi în anul şcolar
1959-1960 la cursurile de zi, se­
rale şi fără frecvenţă 707 stu­
denţi.
* La sfîrşitul anului 1959
funcţionau în regiune 583 de
cămine culturale şi case de
citit, cît şi 788 biblioteci pu­
blice cu peste 1.233.344 volume.