Page 33 - 1960-08
P. 33
Î&&;!otee» fcje.vci“'" I \ i \ -- , - ' ' A , 7 1 ; - -'
Kéglicen a 'a ¦f
triune'?-1c0ara'C '<;va \ Ei#' r.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI
Mulsocialismulii
Anul XO Nr„ 1751 Joi 11 august I960 4 pagini 20 bani
BgBlBBHWa In întrecere
Stafia C.F.R.Petroşani. |
tr-una din încăperi, aşezat la
Mereu Realizări ale ceferiştilor birou, un ¦ om priveşte cifrele
inserate in rubricile unei situa
mai multă fontă din Coşlariu ţii centralizatoare. E locţiitorul
şefului staţiei C.F.R. Petroşani,
Iov. Toma Cauvman. In situa
ţie sint oglindite. rezultatele
Colectivul secţiei I-a furnale In cinstea zilei de 23 August, în ziua de 4 august a reuşit să strădaniei harnicilor ceferişti
de la C.S. Hunedoara a hotarît muncitorii de la serviciul de descarce cu un număr restrîns din Petroşani, obţinute in cursul
să înlăture în termenul cel mai mişcare al staţiei G.F.R. Coşla de; lucrători, 32 vagoane cu ba lunii iulie. .Să Le urmărim îm
scurt defecţiunile mecanice, să riu, se străduiesc să obţină rea last pentru întărirea liniilor din preună : 20.218 tone de măr
mărească debitul de aer insuflat lizări cît mai frumoase. Astfel, staţii şi să schimbe două rami furi încărcate şi expediate, 1.820
în furnale şi să respecte reţeta încă de la 15 iulie a.c., nu s-a ficaţii de manevră în numai pa
osii încărcate, 2.688 osii tran
da încărcare a furnalelor etc. zit cu prelucrare, 1.984 osii
îndrumat nici un tren întârziat tru ore în loc de şase, cit a fost descărcate. Toate aceste reali Un grup de mineri fruntaşi de la I. M. Barza, printre care Gheorghe Lupea şi Ioan
Prin intensificarea întrecerii din vina staţiei. programat. zări sint obţinute peste sarci Neagu, discutînd la biroul secţiei despre rezultatele frumoase ob ţinute în producţie.
socialiste şi traducerea în viaţă nile stabilite in plan. In aceeaşi
a măsurilor amintite, Jurnaliştii Prin recondiţionarea saboţilor Muncitorii de la mişcare, revi
au reuşit să dea de la începutul şi a altor materiale, s-a realizat zia de vagoane şi cei de la dis perioadă, tonajul trenurilor de
anului şi pînă în prezent peste o economie de 10.620 lei, cu 600 trictul L, şi-au propus ca pînă marfă a fost depăşit in medie
lei mai mult decît prevedea an la data de 15 august a.c. să tri cu 87 tone.
plan mai mult de 11.200 tone gajamentul. mită oţelăriilor un vagon cu întrecerea socialistă la staţia
fontă de bună calitate. De asemenea, harnicul colec 10.000 kg. fier vechi. C.F.R. Petroşani esie organiza
Numai în primele 9 zile ale tiv de la districtul L Coşlariu, GHEORGHE RUSU tă pe ture de serviciu. Fruntaşă Toate forţele Sa urgentarea treîerlşului
lunii august a. c., ei au dat peste în frunte cu picherul Gali Ioan, corespondent pe luna iulie este tura condu
plan circa 300 tone fontă. O să de impiegatul de mişcare ’OOOOOOOOOOOOOCOOOOOeô-OO-’-COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCX--©OOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO000000-0000 •»OOOOOI
contribuţie însemnată la această Succese la I. F. Sebes Gheorghe Iluică.
realizare au adus-o echipele con şi araturilor adinei de varâ
duse de Ioan Chiroşca, Alexan Muncitorii, tehnicienii şi ingi teni gater răşinoase, 104 la sută Aalicind cele mai avansate
dru Hăjdăţeanu şi Ioan Mihăilă, nerii de la depozitul final al I. F. la lemn de mină răşinos, 143 O00OO00000000000000OQOO00 1000000000000OO00OOOOOOOOOOOOIO0000OOOOOQrOO'C
prin buna organizare a locului Sebeş, au obţinut succese de sea la sută la lemn de celuloză. Pla metode de muncă printre care
de muncă, respectarea graficului mă în muncă pe luna iulie 1960. nul la retezatul mecanic al buş şi compunerea trenurilor simul M unca intensă. Rămaşi în urm ă
Pe sectoare planul a fost reali tenilor de gater răşinoase cu ce tan cu descompunerea, tura
de descărcare a furnalelor şi su zat în proporţie de 126 la sută le două cobze conduse de briga condusă de tov. Gheorghe Huică M em b rii celor 6 g o sp o d ării agricole O activitate intensă desfăşo ară co C olectiviştii din N âd ăştia Inferioară,
la plutirea sălbatică şi scosul dierii Ioan Haier şi Cozma Ha- colective de pe raza co m u n ei G ălan lectiviştii din co m u n a C ă la n şi la e- raionul H unedoara, au av u t cultivată
pravegherea atentă a mersului din depozit, 124 la sută la buş- ţegan, a fost realizat în propor a reuşit să obţină cele mai fru au m u n c it cu deo seb ită însufleţire la fectuarea arăturilor adînci de vară. cu g rîu su p rafaţa d e 136 ha. C onsiliul
ţie de 110 la sută. moase succese. strîn su l recoltei de pe cele 451 ha. C ele m ai bune rezultate le-au obţi de conducere al acestei gospodării n-a
furnalelor. în d a tă d u p ă seceriş, colectiviştii din n u t în această privinţă colectiviştii din
Un aport deosebit la obţine
rea acestor succese, l-au adus G rişeni, Strei, C ălan u i M ic şi B a-
tiz, a u tra n sp o rta t Ia arii ce a m a i m a
Teodor Constantinescu, impiegat re parte din snopi.
, de mişcare dispozitor, Ioan Va-
vid, şef de manevră, Nicolae
Cele patru brigăzi de la în- Bniogel, revizor de ace şi alţii- S trei şi G rişeni, care au ara t ap ro a m obilizat în să din tim p toate braţele
vagonat, conduse de brigadi Succesele obţinute in luna iu pe întreaga suprafaţă de pe care au d e m u n c ă existente în g o sp o d ăria co
erii Nicolae Radu, Constantin recoltat grîul. lectivă p entru a recolta grîul. A şa se
Chiriac, Ioan Gulea I şi Ioan lie de către ceferiştii din Petro-
Crăciun şi-au depăşit planul la ) şani dovedesc că sint aproape S ă fie in te n sifica te aratu rile face că în p rez en t ei sîn t răm aşi in
urm ă.
încărcat şi expediat cu peste 49 de năzuinţa lor de a ocupa un
ioc fruntaş in întrecerea socia L a răm înerea în u rm ă a contribuit
listă organizată pe. regionala
la sută. C.F.R. Timişoara. P a r t i c i p î n d zi d e z i I a l u c r u c o l e c au ara t cu atelajele proprii şi cu- trac şi fap tu l că co m b in a S .M .T . din 0 -
P. DIACONU tiviştii şi în to v ărăşiţii din c o m u n a P e- toarele S .M .T . d o ar 58 ha. F a ţă de răştie, trim isă la N ăd âştia In ferio ară,
C. BODEA ţelca, raio n u l A lba, a u treierat pîn ă în s-a defectat în m a i m u lte rînduri, a st
corespondent prezent recolta de g rîu de pe 27 ha. posibilităţile din co m u n a P eţelca, a- fel că n -a p u tu t să recolteze grîul d e
D ar, d acă treierişul se d esfăşo ară cu cît de pe o su p ra fa ţă d e 20 ha.
ceasta este m ult p rea puţin. G um
Y©m lu cra m ai bine, in ten sitate sp o rită, n u la fel se în- tim pul este înaintat, conducerile aces In p rezent, la aria colectiviştilor d in
tîm plă cu arăturile adînci de vară. tor unităţi trebuie să u rgenteze efec N ăd ăştia Inferioară se află ad u n a t în
mai organizai P în ă acum , colectiviştii şi întovărăşiţii tu area arătu rilo r adînci de vară. stoguri m im ai griul de pe sup rafaja
d e 12 ha., restul g ăsin d u -se în clăi,
pe tariale. A fost treierat p în ă acu m
C o n g r e s u l a l I I M e a a l p a r t i d u l u i a 1 0 0 to n e m i n e r e u ş i a r e a l i z a t o e c o C o le c t iv iş t ii din P ia n u ! d e S u s g r i u l d e p e n u m a i 2 h a ., r ă m î n î n d a
pus în faţa n o astră, a m inerilor, sa r n o m ie în se m n a tă d e m aterial lem n o s se m ai treiera grîul de pe 114 ha.
L a aria colectiviştilor din P ian u l can, T ra ian Fieşer, Iancu D ura, Ioan
cini deosebite. In an u l 1965 pro d u cţia şi m aterial exploziv. A ceasta, a fost G in d ro i şi alţii. P rin Faptul că te ren u l n -a fost eli
d e m in ereu ri v a treb u i să a ju n g ă la b e ra t In tim p , c o lectiv iştii d in N ă d ă ş
circa 4 m ilio an e tone. In acelaşi tim p posibil p rin fap tu l că n e -a m o rg a n iz a t d e S u s, treierişu l este în toi. H a rn i In aceiaşi tim p, tractoriştii N icola tia Inferioară au ră m a s m u lt în u rm ă
insă, va trebui să realizăm o producţie m ai b in e m u n c a . B u n ă o a ră , noi facem cii colectivişti de aici au treierat pînă D um itru şi G h eo rg h e M o g o ş efectuea şi cu arătu rile de vară, acestea efec-
sp o rită şi la u n p reţ d e co st cît m a i în p rezen t peste 70.000 kg. g rîu , ob- ză arături adînci de vară. In n u m ai
redus. în to td eau n a predarea şi p re lu a re a i tin în d în m ed ie 2.000 kg. la ha. P rin d o u ă zile, ei au a ra t p este 10 ha. tuîndu-se num ai pe o suprafaţă de 2
sch im b u lu i la faţa locului. C u aceste tre cei care m u n c esc cu însufleţire ha.
N oi. m inerii d e la G h elar, a m în re
ocazii, şefii de sch im b d iscu tă d esp re se n u m ă ră colectiviştii G h e o rg h e L ăs- F a ţă de această situaţie, consiliul
gistrat anul acesta succese im p o rtan sarcin ile ce le a u in ziu a resp ectiv ă, d e co n d u c ere al G .A .G . „ l M a i“ d in
te. A m d a t p în ă în p re z e n t p e ste 16.000 N ădăştia Inferioară trebuie să m obi
tone de m in ereu în afara sarcinilor g reu tăţile în tîm p in a te în rea liz a re a lor lizeze toate forţele p entru term in area
de plan. A m red u s şi preţul d e cost grabnică a cam paniei agricole de vară.
şi c u m p o t fi evitate. A poi, re p a rtiz a T re ie rişu l trebuie grăbit
rea oam enilor pentru executarea dife
ritelor operaţii în cad ru l schim burilor C ele p atru în to v ărăşiri agricole din d esfăşo ară su b posibilităţi. N ici a ră
a l m in e re u lu i. E c o n o m iile p e c a re le -a m n u se fa c e n ic io d a tă la în tîm p la re , ci c o m u n a S în tim b ru , ra io n u l A lb a , a u tu rilo r d e v a ră n u li s e a c o rd ă a te n -03-
realizat n u m a i în p rim u l sem e stru se ţin în d co n t d e ap titu d in ile şi pricepe treierat pîn ă în p rezen t recolta de pe ţia cuvenită. D in cele 750 ha. au fost
Rihtuttoarea 'Maria Stanciu este preţuită în cadrul secţiei c ifre a z ă la p e s te 6 0 0 .0 0 0 lei. rea fiecărui om . 115 ha. din cele 889 ha. D eşi ariile arate abia 200 ha. C om itetul com unal Nu-s de vin ă
cismărie a cooperativei meşte fugăreşti „Moţul“ din Baia de an fost am enajate, secerişul a decurs de partid şi sfatul popular, trebuie să
Criş, pentru conştiinciozitatea de care dă dovadă în muncă. P entru obţinerea acestor rezultate au P ro ced în d în felul a ră tat m ai sus, satisfăcător, iar batozele funcţionează ia m ă su ri u rg e n te p e n tru rem ed ie rea C olectiviştii din satu l B rîznic au
d ep u s eforturi to ate brig ăzile m inei. reuşim să ne depăşim planul de pro bine, totuşi, la S în tim b ru treierişul se acestei situaţii. fost p rin tre prim ii din raio n u l Ilia c a
Ea îşi depăşeşte zilnic norma de producţie cu 11 la sută. B rigada pe care o conduc eu, a dat d u cţie în fiecare zi, să ec o n o m isim în re au term in at secerişul şi tran sp o rtu l
IN CLIŞEU : 'Maria Stanciu la locul de muncă. ţ peste p lan în lu n a iulie m ai m u lt de Fiecare zi m a terial exploziv şi lem nos. ~mz griului la arie.
D ar, n u n e v o m opri Ia rezultatele G u toate acestea, ei sîn t răm aşi în
P R IV IN D SPRE obţinute. D o rin ţa n o astră este să m e r La cabanele turistice u rm ă cu treierişul. D a r n u din v in a
g em din succes în succes. V rem să lor. V in o v aţi d e sta re a d e lu c ru ri de
d o v ed im prin fapte hotărîrea de a tra la B rîz n ic sîn t to v a ră şii c a re lu c re a
ză la atelierul m e can ic al în tre p rin d e
I d u ce în v ia ţă sarcin ile ce ni le-a p us In lunile iunie şi iulie, la ca tămîni, spre cabana Rusu, con rii „1 M a i" din D ev a. A ceştia au ţi
Dezbătînd Directivele Congre banele turistice din Valea Jiu struită nu de mult, se îndreaptă nut m otorul colectiviştilor, ad u s aici
sului al IlI-lea al partidului, si- furnalelor crescînd continuu. mari decît în 1959. Indicii ce în faţă partidul. P en tru aceasta v o m lui au fost găzduiţi aproape numeroşi mineri împreună cu p en tru reparaţie, m a i m ult de 3 luni,
derurgiştii himedoreni au văzut Pentru şesenal, prevederea aces vor ti realizaţi în 1965, vor o- cău ta să ne o rg an izăm şi m ai bine 10.000 de turişti. La cabana Pa- familiile lor, unde îşi petrec în
în ele perspectiva luminoasă ce tei creşteri este şi mai mare. glindi înaltul nivel tehnic la m u n ca, v o m cere m ai m ult sprijin ca mod plăcut timpul liber. deşi reparaţia nu necesita m ai m ult
le-o deschide şesenaiul şi, ca rîngul, de pildă, au sosit în a- de d o u ă-trei zile. M o tiv u l?... p u r şi
toţi oamenii muncii din patria Analizînd posibilităţile de ca care va ajunge producţia side drelor tehnice ale sectorului. sim plu nepăsare.
noastră, au hotărît să răspundă re dispun, furnaliştii hunedoreni rurgică a Flunedoarei. cest timp 4.460 de oameni ai
cu cinste măreţului program au ajuns la concluzia că spori ARSENIE PREDA muncii. La sfârşitul tiecărei săpr
trasat de partid. rea indicelui de utilizare cu 40 Dar, la obţinerea acestor in şef d e b r ig a d ă la I. M . G h e la r
la sută pînă în 1965, deşi este dici, nu sînt chemate să contri
Angajamentul lor este de a o sarcină grea şi de mare răs IVW'•.w LATREflEVKIS AAA/»f
spori pînă în 1965 faţă de 1959, pundere, este totuşi pe deplin buie numai lucrările de moder
indicii de utilizare ai furnalelor realizabilă.
şi cuptoarelor AAartin cu 7 şi nizare cu caracter de investiţii, \ Cină am ajuns la aria din amiază, a fost mai greu.
respectiv 15 la sută, peste pre „Sarcina ce ne-a trasat-o ci, în primul rînd, oamenii. Ei z Şibot, înainte de asfinţitul — Toate muncesc bine —
vederile de 40 la sută ale Direc Congresul partidului — spun < soarelui, colectiviştii mun-
tivelor. furnaliştii .— va ti îndeplinită sînt factorul hotărîtor. / ceau de zor. Ne-a atras a- spunea brigadierul. Şi Ele
nu în 1965, ci la sfîrşitul pri ) tenţia in special numărul na Stremţan, şi Difta Vtorel,
Pornind de la un studiu te mului semestru din anul 1964. Muncitorii, inginerii, tehnicie 5 mare de femei, hărnicia lor Silvia Frincu, Marioara Vio-
meinic al perspectivelor de dez Deci cu un an şi jumătate mai > şi dorinţa de a treiera cit rel, Bucura Ghtţă, Maria
voltare a combinatului şi a po devreme“. nii şi maiştrii furnal işti, trebuie , mai mult grîu. Am cerut a- Cinăea, care duc paiele la
sibilităţilor existente, zilele tre ¦ mănunte despre felul cum se şiră şi Maria Stanca Iul
cute, la G. S. Flunedoara a a- Argumentele pe care se ba să se perfecţioneze continuu, să <; desfăşoară munca la arie, Bucur, aceea de pe stog.
vut foc o consfătuire, la care zează furnaliştii la un asemenea fie în pas cu fehnica nouă, să
conducerea combinatului a pre angajament îndrăzneţ, sînt mul despre rezultate, brigadieru Printre colectiviste se
zentat un plan de măsuri eşa tiple. In primul rînd, sînt lu caute noi soluţii de îmbunătăţi afla şi o femeie ce ne-a a-
lonat. pe perioada 1960-1965. crările cu caracter de investiţii, lui Vlaicu Simîon. tras atenţia prin hărnicia
în vederea îndeplinirii angaja cum s în t: reparaţia capitală a re a tehnologiei de fabricare a _ Aici la arie — spunea ei. Am cerut părerea briga
mentului luat. Expunerea şi dis tuturor furnalelor şi adaptarea dierului..
cuţiile purtate în jurul ei, au furnalelor 5 şi 6 la lucrul cu fontei. Ei sînt chemaţi să ridice Strungarul Ale brigadierul — lucrează două
scos la iveală numeroasele căi presiune ridicată la gît, recon toţi furnaliştii la un nivel de xandru Coman, de echipe formate din cite 25 — Eu aş zice să n-o treci
şi posibilităţi, menite să ducă la struirea şi supraînălţarea cau- colectivişti, majoritatea fe în carnet, a răspuns el. E
realizarea unor indici de utiliza perelor pentru obţinerea de tem cunoştinţe superior, care să asi la Li L. .,Horia" mei. Echipele lucrează în Sabina, soţia mea. Nu se
re cît mai înalţi. peraturi ridicate la aerul su două schimburi, în aşa fel face...
flat în furnale, mecanizarea şi gure stăpînirea deplină a fur din Alba lulia, ca batoza să treiere de di-_
C e spun fu rn alişfii constituie un e- mineaţă şi pînă seara. Mai Şi in timp ce brigadierul
automatizarea complexă a ma nalelor la care lucrează. avem de treierat vreo 12 va povestea despre harnicii co
La furnalele din Flunedoara, nicixIonemapflaurăinde muncă. lectiviştii din Şibot, bato
jorităţii operaţiilor cu volum încă de pe acum, fără ţiile pe care inova goane. za înghiţea snop după snop.
pot acţiona le rea
mare de muncă şi altele. investifie, furnaliştii Apoi, brigadierul a arătat In scurt timp. fusese dat ga
cu mlndrie că In anul aces
Acestea, ca şi introducerea a- pozitiv asupra ridicării indici lizează, tov. Co ta, recolta de grîu este boga ta aproape jumătate din
lor de utilizare. Reducerea pro man depăşeşte pio tă, că au recoltat cu com-
stogul care se afla în faţa
centului de mangan în fontă — nul in medie cu IV 7 bina 75 ha. grîu, că au pre-
în prezent destul de ridicat — la sută. batozei.
reducerea la maximum a opri ? dat statului 30.000 kg. grîu
In clişeu : SIrun — Pînă la venirea nopţii,
garul Alexandru contractat, că au achitat
trebuie să fie gata şi jum ă
rilor accidentale la furnale, sînt Coman, lucrind o muncile S.M.T. etc. Cină a
doar două din problemele asupra nouă piesă. tate din celălalt stog —
cărora furnaliştii hunedoreni pot
acţiona cu succes, pentru ridi
carea indicilor de utilizare ai
sporirea indicilor de utilizare gfomeratului ăutofondant şi cu furnalelor. fost vorba să evidenţieze pe spuse brigadierul. Iar încu-
este problema principală. Asu ooos indigen cu o rezistenţă mi Furnaliştii hunedoren-i sînt cele mai harnice colectivis rlnă vom termina complect
pra ei, colectivele celor două nimă de 310 kg., vor duce la L. VISKI te din echipa I-a, ca"e lu treierişul griului.
secţii, îndrumate de organizaţi realizarea în 1965 a unor indici (Continuare în pag. 3-a)
ile de partid, şi-au îndreptat toa medii de utilizare cu mult mai crau în schimbul de după- V. ALBU ,
tă atentia, indicii de utilizare ai
mm w. -¦’vV W vV W VV V N / V ' ' A A /W V W W ^ A M ' V \ '
