Page 34 - 1960-08

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1751

V IS IM P L IN I In cinstea. Congresul ai fWlîti WSn BfiLfiDfi SOLDATULUI

isáa&3Í

Cu ani in urmă, intr-un colţ badea Vasile că vrea să se sta­ al III-lea al U.T.M.' Scenariul: V. EJOV durerea, oamenilor, de orice fel doi, i-a spus că merge la lo­
din Cimpia Dobrogei arsă de soa­ bilească pentru totdeauna in Va­ G; CIUURAI de nedreptate pe care ar fi godnicul ei, un aviator care fu ­
re, Ion, copilul cel mai mare a lui lea Jiului şi să lucreze ca miner. observat-o, el nu putea refuza sese rănit şi era internat in
badea Vasile Tiţă, păştea oile in- Badea Vasile după ce-i ascultă pă­ M u n că voluntară Regia: G. CIUHRAI rugămintea unui camarad de spital. Dar, cum tinerii se sim­
La marginea unui mic sat arme de a trece pe la soţia lui ţeau tot mai mult atraşi unul
ginind din cinci in cind un cintec sul, încruntă din sprâncene, aprinse In baza pianului de măsuri muncă voluntară, realizând o e- şi nici nu putea rămîne nepă­ spre celălalt, Şura îşi uita pie-
întocmit de comitetul orăşenesc conomie de 7.260 lei. Cele mai sovietic, acolo unde începe col­ sător faţă de drama ostaşului reu rolul de „logodnică“. Cind,
din gură ori din fluierul de soc, pe o ţigare, il măsură de vreo două U.T.M. Deva, în cinstea Congre­ importante realizări ale tinerilor buitul drum de ţară, iese adesea o invalid care şovăia să se în­ într-o staţie mai importantă,
sului al III-lea al U.T.M. şi a sînt săparea unei gropi pentru femeie bătrînă, cernită, ce pri­ toarcă acasă, la soţie. Cu ris­ Alioşa a coborît după apă şt
care singur şi-l meşterise. ori din ochi şi-i zise: sărbătorii zilei de 23 August, însi lezarea porumbului; furajer veşte îndurerată in depărtări. cul de a pierde trenul, Alioşa trenul a plecat, fata fără să
Cind oile se odihneau, dindu-i şi — Măi Ioane, eu n-aş zice ba, tinerii din oraş participă cu mult la G.A.C. „Petofi Şandor“ cu o Pe acest drum a plecat pentru a rămas alături de el, ca să-i stea pe gînduri, a sărit din va­
lui oclipă de răgaz, Ion, cughidul insă prea eşti departe de casă. Şi- entuziasm la acţiunile obşteşti capacitate de 100 m.c., colecta­ ultima oară unicul ei fiu, risipească îndoielile şi să-l gon ca să nu-l piardă pe noul
întreprinse. rea a 11.000 kg. fier vechi, ni­ Alioşa. ducă acasă şi nu l-a părăsit său prieten.
pierdut, privea seninul cerului ne­ apoi, zici că vrei să ie însori. Cum velarea terenului din jurul băii decît atunci cind acesta, plîn-
Astfel, de la 1 august, 840 ti­ sărate etc. Scurtă i-a fost viaţa — avea gînd de fericire, şi-a îmbrăţi­ Dar timpul trecea repede şi
pătat de nici un nor, ori privea o să-ţi duci iu femeia acolo. Aicea neri au efectuat 3.630 ore de doar 19 ani cind a căzut în şat soţia. pină la terminarea permisiei
luptă — şi mama i-o ştie din nu mai rămăseseră decît cite-
cuiii apele domoale ale Dunării se vezi, avem casă, iţi facem loc şi fir-a păr. Un singur lucru nu Ca să compenseze timpul va ore. Tinerii, care cu mare
ţie şi muncim cum om putea. ştie bătrînica: cum a reuşit Alio­ pierdut, Alioşa s-a urcat clan­ greutate reuşiseră să se urce
scurg molcome către mare. şa să vină acasă înainte de a destin într-un marfar, convin- intr-un tren militar, trebuiau
La şcoală mergea .numai ciieva — De casă nu mă piîng tătucă. muri şi de ce le-a fost atît de gînd santinela să-'l lase în va­ să se despartă. In ultimele cli­
luni pe an; iarna cind nu-i stă­ S-au făcui acolo blocuri mari şi scurtă ultima întîlnire. gonul cu furaje. pe, cind a coborît în gară, Şura
teau in spinare alte treburi. In frumoase pentru mineri. Am să
Ttnărul agent de legătură Intr-ung din halte, cind tre­ î- a mărturisit lui Alioşa că nu
doi ani de şcoală a învăţat şi el primesc şi eu un apartament. C o n c u r s u l „Iubiţi c a r t e a “ Alioşa Skvorţov cîştigase acea nul se pusese în mişcare, uşa e logodită, că totul fusese o
permisie printr-un act de vite­ s-a deschis brusc şi în vagon o. invenţie a ei.
să-şi scrie nume­ — Ioane, eşli jie. El distrusese singur două sărit o fată tînără, cu privi­
tancuri fasciste şi pusese pe rea neliniştită. Trenul s-a pus in mişcare,
le. Badea Vasile mare, fă cum vrei, De curînd, la Deva, s-a înche­ succese însemnate în munca cu fugă alte două din grupul de despărţindu-i pentru totdeau­
avea casa grea şi OAMENI AI ZILELOR numai săfie bine. iat faza orăşenească a concursu­ cartea. Astfel, în această peri­ tancuri care rupseseră linia de Cind l-a văzut pe Alioşa şi na, fără ca ei să fi avut vre­
nu putea să-şi. lui „Iubiţi cartea“. Primii trei oadă, încă 400 tineri au fost a- apărare şi se îndreptau spre el. mai ales cind acesta s-a a- me să-şi spună adresa.
dea feciorul să în­ NOASTRE Şi badea Vasile clasaţi — Emil Trifan, de la traşi în concurs, clin care 315 au Cind igeneralul comandant al propiat de ea pentru a-i ex­
îl duse cu căruţa I.R.T.A., Clara Lungu, de la în­ devenit purtători ai insignei diviziei l-a chemat pe Alioşa plica ceva, fata, speriată, a în­ Lui Alioşa îi venea să se a-
treprinderea „Marmura“ şi Ma­ „Prieten al cărţii“. cu să-l felicite pentru eroismul ceput să ţipe, încercînd chiar runce din tren, s-c găsească
veţe carte. Tre­ la gară şi cu fia Vulpe, de la sfatul popular lui şi să-l propună pentru de­ să sară din mersul trenului. pe cea a cărei iubire îi um ­
orăşenesc, vor participa în cu­ O muncă rodnică au depus corare, a fost uimit de rugă­ Dacă Alioşa n-ar fi reţinut-o plea tot sufletul. Dar in felul
buia să-l ajute la treburile gospo­ lacrimi care abia se vedeau in rmei !a faza regională a con­ pentru atragerea tinerilor la a- mintea lui neaşteptată. Alioşa la tim p, ea şi-ar fi dat drumul acesta nu şi-ar mai fi revăzut
dăreşti. cursului. cest concurs organizaţiile U.T.M. a cerut ca în loc de decoraţie pe versant. mama. El a rămas în vagon,
ochi ii mai dete ultimele poveţe: de la I.R.E.H., Spitalul unificat, să i se acorde o permisie ca să zdrobit de durere.
Şi aşa i-a trecut copilăria pli­ — Să nu mă faci de ris Ioane. In ultimele trei luni în care f.R.P. si altele. meargă acasă să-şi vadă mama. Astfel a cunoscut-o Alioşa pe
nă de griji şi de nevoi. Dar iată, — Nici o grijă tată. Ai să vezi s-a desfăşurat faza orăşenească Impresionat de cererea lui, ge­ Şura, care mergea la mătuşa Numai ciţiva kilometri il
au venit zilele luminosului August dumneata că am să muncesc cu a concursului, s-au înregistrat P. JURCONÎ neralul i-a acordat o permi­ ei din oraşul vecin satului lui. mai despărţeau pe Alioşa de
23. Cu ostaşii sovietici s-a îm­ cinste. corespondent sie de patru zile. satul natal, cind, deodată, a-
prietenit repede. Era mereu in to­ Şi astfel Ion s-a angajat defi­ Sn tim p După spaima de la inceput, supra trenului au început să
vărăşia lor. Ba a prins şi cile o nitiv la mina unde a început să re co rd Drumul spre satul natal nu cunoscînău-l mai bine pe Alio­ cadă bombele duşmane. Din va­
vorbă, două ruseşti, li plăceau lucreze prima oară. A primit un era de loc u şo r: maşinile erau şa, Şura a fost cuprinsă de o goanele cuprinse de flăcări, oa­
maşinile. Le privea ore in şir, le apartament in bloc unde şi-a insta­ rare, iar trenurile veneau oca­ mare simpatie pentru acest menii săreau înnebuniţi de
mingiia şi era nespus de fericit lat familia. Curind după aceasta, zional şi supraîncărcate. Şi a- flăcău modest, simplu şi bun. groază. Alioşa, care nu putea
cind cite un ostaş ii urca in ma­ soţia i-a născut un flăcău. poi Alioşa. fire sensibilă, nu Ea a înţeles că Alioşa ii este rămîne pasiv în faţa acestui
şină şi se plimba cu el. Uila cu Visul lui Ion, flăcău de pe malu­ Unele din blocurile de locu­ put lucrările de zidărie Ia eta­ putea privi cu indiferenţă ni­ drag şi fiindcă se temea de înspăimîntător spectacol, s-a
desăvirşire de lumea lui care i-a rile Dunării s-a împlinii. A învă­ inţe ce se construiesc !a Brad jul al Il-lea. mic din ceea ce se intimpla sentimentul care punea tot aruncat în flăcări, salvînd pînă
închis copilăria şi numai glasul ţat o meserie, una dintre cele se află într-un stadiu destul de in jurul său. Impresionat, de mai mult stăpînire pe amîn- in zori copiii şi răniţii din
lui badea Vasile, care-l descoperea mai frumoase. A fost primit in avansat. La trei din blocurile Pentru executarea rapidă a tren.
după ore îndelungate de absenţă, brigada comunistului loan Com- tip „A“ cu cîte 32 apartamente, lucrărilor de zidărie la etaje, In oliseu: O scenă din, film. in i
îl trezea la realitate. s-au turnat şi planşeele de be­ utemistui Emilian Tărău, maca- Mai rămăseseră cîteva minute
podi. După ciieva iutii de muncă ton de !a etajul I şi s-au înce- ragist-montator, a montat în nu­ şi permisia se termina. Reuşind
După eliberare, cind viaţa începu a ajuns şef de schimb. Muncea cu mai patru zile — timp record să înduplece şoferul unui ca­
să se schimbe, cind primar in sat multă tragere de inimă, învăţindu- O brigadă — macaraua-turn tip „23 Au­ mion care avea cu totul altă
n-a mai fost ales cel mai bogat, şi ortacii mai noi. Schimbul con­ fruntaşa gust“. direcţie, Alioşa gorea spre sa­
cind a început să vadă lot mai clar dus de el n-a rămas niciodată tul său, nerăbdător să-şi îm ­
grija partidului faţă de oamenii sub plan. Toate acestea i-au adus brăţişeze mama.
muncii, visul lui din copilărie de nenumărate bucurii. Dar cea mai mare
a învăţa o meserie ¦punea din ce bucurie a fosl atunci cind organi­ Doar cîteva clipe a stat cu ea.
în ce mai mult slrăpinire pe gin- zaţia de partid l-a primit in rîn- Abia a avut vreme s-o stringă
durile sale. la piept pe bătrînica ce pllngeg
durile candidaţilor de partid. De Muncitorii de la depozitul de în hohote, cind claxonul camio­
In 1952 a ajuns in Valea Jiului, alunei minerul Ion Tiţă munceşte buşteni al întreprinderii forestie­ nului i-a dat de ştire că tim ­
care l-a primit, ca pe atiţia alţi tineri cu şi mai mult avint fiind con­ re Sebeş îşi sporesc eforturile pul s-a sctirs, că-l aşteaptă
dornici de muncă, cu braţele des­ ştient de sarcinile care-i slau in pentru a realiza şi depăşi anga­ frontul, tovarăşii de arme. A
chise. Aici a început să lucreze in faţă. Schimbul lui. ion Tiţă s-a jamentele luate în cinstea zilei plecat petrecut de privirea
mină, primind botezul la mina incădral in angajamentul brigăzii de 23 August. Astfel, pînă la 20
Cimpa II. iulie, cele 10 echipe din briga­ mamei pînă a dispărut in za­
de a face economii ia materiale da condusă de Gheorghe Onlţă rea depărtată.
La început i-a fost cam greu. (exploziv şi lemn de mină}, in şi-au realizat planul de produc­
Bita care il însoţea cind şedea la cinstea Congresului al III-lea al ţie pe întreaga lună, scoţînd ... De atunci mama nu şi-a
oi, parcă il asculta mai bine de­ partidului, economiile realizate de 18.000 m. c. buşteni ruşinoase. mai revăzut fiul. Adesea, cină
cât stilpli pe care-i aşeza ca ar­ brigada lui Compodi au ajuns a- Fruntaşe sînt echipele conduse dorul după Alioşa îi arde mai
mătură, iar plugul parcă-i era mai proape la 16.000 lei. La primirea de muncitorii loan Vesa, Ista- tare sufletul, ea ss duce la
supus decît pichamerul. Dar înce­ Uliului de cea mai bună brigadă che Cioca, Iiie Rădilă, Petru marginea satului, acolo unde
tul cu încetul se obişnui şi astăzi pe exploatare a contribuit din plin Stănilă, Nicolae Cristea şi loan drumul se pierde in zare. Pri­
povestind despre toate acestea, şi harnicul miner, candidatul de Duvlea. veşte în depărtări şi parcă aş­
loan Tiţă zimbeşle. teaptă să-i apară in faţa o-
partid Ion Tiţă, flăcăiandrul de Pînă la 31 iulie, aceste echi­ chilor chipul drag al fiului ei.
pe au reuşit să dea peste plan O clipă doar, şi raza fugară
După un timp, cind îi veni ghi­ ieri din Cimpia Dunării, care da­ 6.616 m.c. buşteni în contul lu­ de speranţă care i-a încălzit
dul să se însoare, s-a întors in torită grijii partidului, şi-a putut nii august. întreaga fiinţă dispare şi ea
sat unde îşi găsise fală pe mă­ vedea visul împlinit. rămîne din nou singură, trăind
La obţinerea acestor realizări doar din amintiri.
sura lui. Toi atunci ii povesti lui RADU SALĂ.JAN a contribuit buna organizare a
muncii şi a întrecerii socialiste Filmul „Balada soldatului“,
'l'X'-- - rulează la cinematograful „Fi-
pe profesii, evidenţa zilnică a limon Sîrbu“ din Deva.
E x p o z iţ ie Sa H u n e d o a r a
realizărilor pe oameni şi echipe.
In sala clubului nou din ora­ din Combinatul siderurgic Hune­
şul Hunedoara, s-a deschis re­ doara şi din oraşul muncitoresc, CLEMENT BODEA
cent expoziţia de artă plastică portrete de muncitori fruntaşi corespondent
organizată de Uniunea artişti­ etcT. In prima zi, de Ia'deschide­
lor plastici din Bucureşti. re, ea a iost vizionată de peste
300 de oameni ai muncii.
Expoziţia înfăţişează aspecte

v ::c;xr.io^x^30oc?ccsGossqgxg>oooooocooooooo 30QtxxxîOQOOOocxx>ooooooocx?ooosîooooo>xîcxîcoc>cgcooocx

Creşterea producţiei şi dor Bîrlădeanu şi Virgil Da- Să cunoaştem
îmbunătăţirea calităţii videscu, vinovaţi de producerea invenţiile romîneşti
laminatelor — preocupare rebutului şi a discutat cu ei
această problemă. Acestora li
de frunte s-a cerut să respecte indicaţii­
le date de tehnicieni, să exe­
In preocupările grupei de maistru la sala de maşini, răs­ prevenită la timp, este înlătu­ să fim noi exemplu în primul cute operaţiunile ritmic şi să- Instaurarea puterii populare mare măsură a acestor realizări
partid nr. 1 de Ia laminorul punde de bunul mers al maşi­ rată — obişnuieşte să spună rînd. Cu ajutorul organizaţiei şi coordoneze între ei activita­ şi noua dezvoltare politico-eco- prezintă o importanţă deosebită
de 650 mm. al C.S. Hunedoara nilor, de mobilizarea electricie­ deseori tov. I. Telman, tovară­ de bază, s-a ajuns ca schim­ tea pentru ca fiecare să exe­ nomică a tării noastre, au des­ pentru conducerea tehnică a în­
— organizator de grupă tov. nilor şi a lăcătuşilor la între­ şilor săi de muncă. De aceea, burile să fie predate în ordi­ cute Ia timp comenzile. Tov. cătuşat torţele creatoare ale oa­ treprinderilor noastre, fie în ve­
Petru Marian — un loc impor­ ţinerea, îngrijirea şi păstrarea oamenii trebuie să studieze me­ ne şi să se asigure ritmicitatea Aurelian Albu a primit sar­ menilor muncii. O expresie a a- derea folosirii procedeelor in­
tant îl ocupau problemele creş­ în perfectă stare de funcţionare reu, să înveţe cit mai bine me­ şi continuitatea funcţionării fă­ cina să se ocupe în mod spe­ cestei descătuşări o constituie ventate, fie a cunoaşterii produ­
terii producţiei ş} îmbunătăţirii a maşinilor, deoarece de aci se seria, să cunoască amănunţit ră întrerupere a laminorului. cial de controlul şi îndrumarea mişcarea de invenţii şi inovaţii selor realizate prin invenţii.
calităţii laminatelor. Aceste pro­ distribuie energia electrică care agregatele la care lucrează pen­ De aci a pornit şi iniţiativa activităţii acestor manevranţi. care creşte pe zi ce trece.
bleme au fost discutate de mai alimentează toate agregatele la­ tru a şti ce defecţiune se poa­ preluării din mers a agregate­ Că grupa de partid a procedat Cunoaşterea invenţiilor reali­
multe ori în cadrul grupei de minorului. El răsunde de ase­ te ivi şi cum poate îi ea pre­ lor laminorului. Oamenii au în­ bine o dovedesc faptele. încă Dacă prin inovaţiile realizate zate în R.P.p. esle importantă
partid şi în operativele de la menea de îndrumarea activi­ venită la timp. ceput bătălia pentru fiecare mi­ de a dcua zi, rebutul a scăzut şi aplicate, oamenii muncii con­ pentru toţi oamenii muncii de
sfirşitul schimbului. In urma tăţii tovarăşilor din activul fă­ nut, pentru fiecare secundă. In sub procentul admis. tribuie la ridicarea tehnicii noi specialitate, ele constituie un în­
schimbului de păreri, un lucru ră de partid din schimbul res­ Grupa de partid a mobilizat acest fel, timpul de oprire după din fiecare întreprindere, la un drumar pentru dezvoltarea în
a devenit clar pentru toţi pectiv. De asemenea, tov. preluarea schimbului pentru Laminatorii de aci laminează nivel tot mai înalţ, etapa supe­ continuare a tehnicii prin reali­
membrii grupei de partid : fie­ Gheorghe Chiţimia, şef de e- . ...:ii!iiiiilliililliilM revizie s-a redus de la 30 de oţelul rotund pentru ţevi. Uzi­ rioară a acestei mişcări, constînd zarea de invenţii.
care comunist trebuie să fie un chipă la lăcătuşii de Ia maca­ minute la 10-15 minute, deoa­ nele „Republica“ din Bucureşti în realizarea şi aplicarea de in­
exemplu, un animator al între­ rale, răspunde de buna între­ Din experienţa grupelor rece revizia se face acum a- a reclamat faptul că nu întot­ venţii, marchează perfecţionarea Oficiul de Stat pentru inves­
cerii, să fie în fruntea luptei ţinere şi funcţionare a maca­ de parfid tunci cind nu este material in deauna a primit oţel de bună şi dezvoltarea unora din mijloa­ tiţii publică sub formă de fasi
pentru creşterea producţiei şi ralelor tehnologice din ajustaj, cuptoare, sau se schimbă pin- calitate. Această problemă a cele şi procedeele tehnice folosi­ cicole descrierile invenţiilor, pen­
îmbunătăţirea calităţii lamina­ de îndrumarea macaragiştilor ^ ’"llllllllliiliilIilIllllllllilIlilIIIIIM ... zele la fierăstraile circulare. făcut de asemenea obiectul u- te în economia noastră la un tru .care s-a făcut cercetarea
telor pentru ca astfel să mobi­ şi lăcătuşilor din ajustaj să se Aceasta se datoreşte iniţiativei nor discuţii în cadrul grupei de nivel superior stadiului cunoscut noutăţii pe plan mondial şi care
lizeze şi să antreneze în acea­ aboneze ia ziare şi reviste, să la o activitate concretă pe bază tov. loan Telman, loan Crişan partid. Muncitorii de la ajus­ al tehnicii. Prin munca inventa­ au fost acceptate pentru aplica­
stă luptă. întregul colectiv. A- poarte discuţii cu ei pe margi­ de sarcini precise agitatorii, to­ şi Alexandru Junie, membri de taj, pistolarii, sortatorii şi în­ torilor s-au creat, noi ramuri de re. întreprinderile ca şi cei in­
cestea nu erau însă suficiente. nea documentelor Congresului partid, care au venit cu propu­ cărcătorii, au fost ajutaţi şi activitate. Aşa, de exemplu, fa­ teresaţi si le pot procura sub
Mai trebuia ca fiecare membru al III-lea al P.M.R. loan Boro- varăşii din activul fără de par­ nerea ca revizia să se facă a- îndrumaţi să dea o mal mare bricarea porţelanului folosind formă de abonament de la
şi candidat de partid să se gîn- miza, şef de echipă la lăcătuşii tid, organizaţia U.T.M. şi gru­ tunci cind se fac şi alte lu­ atenţie calităţii laminatelor şi materii prime şi o tehnologie F.S.T.P. Bucureşti, str. Oieiele-
dească şi să vină cu propuneri mecanici, răspunde de buna în­ pa sindicală pe schimb. In o- crări în laminor. să nu încarce pentru expediere specifică industriei sticlei ; fa­ şeanu nr. 1. costul unui abona­
concrete pentru îmbunătăţirea treţinere a cajelor de 800 mm. nici o bară defectă. Acum lu­ bricarea unor produse în dome­ ment fiind de tei 100.
muncii. Aceste probleme au în­ şi trio — cele mai principale perativele de la sfirşitul fie­ Prim-manevrantul Ştefan Con­ crurile s-au îndreptat. niul materialelor de construcţii
ceput să frăminte pe toţi comu­ cărui schimb, la care participă stantin a făcut propunerea ca — plăci de pereţi şi pardoseaiă Cei interesaţi în cunoaşterea
utilaje din laminor — Ş i de membrii şi candidaţii de partid, manevranţii de la caja de 800 In fiecare lună sarcinile de — prezentînd caracteristici me­ stadiului la zi a tehnicii. în di­
niştii. îndrumarea activităţii agitato­ mm. să lamineze într-un ritm producţie sînt defalcate pe oa­ canice şi o rezistenţă faţă de a- feritele probleme ale tehnicii, pot
rilor din schimb. Traían Popa, şefii de echipă, maiştrii, lami- rapid şi continuu pentru ca în meni şi agregate : cuptoare, li­ genţii agresivi superioară por­ consulta colecţia de descrieri de
Cum a muncit grupa de par­ maistru la întreţinerea meca­ natorii şefi, prim manevranţii, acest fel materialul fiind cald. nie şi ajustaj. De îndeplinirea ţelanului, fiind totodată mult invenţii romîneşti si străine a-
tid ? In primul rînd, fiecare nică, răspunde de buna între­ se asigură o bună calitate a la­ lor răspund membrii şi candi­ mai ieftină ; fabricarea oţelului fIată la O. S. L. fie cu ocazia
membru şi candidat de partid ţinere a agregatelor laminoru­ se analizează cum s-a desfăşu­ minatelor. Ajutaţi să-şi orga­ daţii de partid care lucrează de lucru placat cu oţel aliat, unei deplasări ia Bucureşti, fie
a primit sarcini concrete atît nizeze bine munca şi să-şi co­ în locurile hotărîtoare ale pro­ care a permis realizarea în ţară cerînd forului tutelar sau prin
în ce priveşte munca politică lui privind partea mecanică şi rat munca, lipsurile şi greută­ ordoneze comenzile, manevran­ ducţiei. In acest fel, grupa de a unor scule cu performanţe su­ I.D.T. informarea respectivă sau
cit şi cea de producţie. De e- de brigada U.T.M. de lăcătuşi ţile şi pe baza propunerilor ce ţii de la această cajă au ajuns partid are controlul asupra perioare celor din import etc. eventual, fotocopii ale descrie­
xemplu, Aurelian Albu, prim mecanici. Candidaţii de partid se fac se stabilesc măsuri con­ să lamineze de la 65-70 blu­ desfăşurării întregului proces Unele invenţii au permis me­ rilor respective. Colecţia, care
manevrant. are sarcina de a Alexandru Junie, laminator şef, crete pentru îmbunătăţirea muri planificate, la 75-80 blu­ de producţie şi poate să ia la canizarea unor munci complexe conţine în prezent circa 550.000
imprima un ritm rapid de lami­ loan Furca, manevrant, Marin muri pe oră şi să dea produc­ timp măsuri pentru îndrepta­ şi de marc volum cum esţe ca­ descrieri de invenţii şi un nu­
nare în care scop trebuie să se Muşat, nistolar, inginerul Con­ muncii şi se dau indicaţii pen­ ţie de bună calitate. rea situaţiei acolo unde se i- zul maşinii de recoltat mazăre, măr mare de rezumate de des­
îngrijească ca manevranţii de stantin Cernei, şeful schimbu­ tru ziua următoare. vesc neajunsuri. sau a maşinii de secţionat şi crieri. aran jate după sistemul de
lui. au de asemenea sarcini In adunările sale, grupa de desămînţat măcieşe ş.a. clasificare specific fiecărei ţări.
la cajele trio să lucreze în concrete, toţi sînt energici şi Colaborarea între partid a discutat întotdeauna Comuniştii din grupa de par­ esle în permanenţă completată
strînsă colaborare cu lamina- pricepuţi în organizarea mun­ cele mai arzătoare probleme tid nr. 1 şi împreună cu ei în­ In industria metalurgică şi prin primirea descrierilor in­
torii şi să respecte cu stric­ cii şi îndrumarea activităţii oa­ schimburi şi iniţiativa ale procesului de producţie şi tregul colectiv de laminatori, chimică, a petrolului şi lemnu­ venţiilor acordate în mod curent
teţe procesul tehnologic. Acea­ desfăşoară o întrecere tot rnai lui, în industria alimentară, do în diferite ţări.
stă măsură a fost luată deoa­ menilor. creatoare — asigură a intervenit întotdeauna cu medicamente, a celei textile, pie­
rece lipsa de colaborare şi ne- susţinută în cinstea zilei de 23 lăriei sau cauciucului, a mijloa­ Cunoaşterea acestui material
respectarea procesului tehnolo­ Toan Telman, maistru electri­ succesul în muncă promptitudine atunci cind si­ celor de măsură şi protecţiei esle de mare importanţă în ve­
cian, unul din cei mai buni August pentru obţinerea de noi muncii, inventatorii au adus de derea realizării cu succes a sar­
gic, au dus nu odată la neinde- tehnicieni din secţie, a orga­ Problema colaborării dintre tuaţia a cerut-o, luind măsurile asemenea contribuţii importante. cinilor trasate de cel de-al III-
plinirea planului, la mărirea nizar de aşa manieră munca schimburi a constituit de ase­ succese şi pentru a-şi menţine Ica Congres al P./M.P., pentru
procentului de rebuturi. Tov. menea una din preocupările cuvenite. Iată cîteva exemple. Cunoaşterea într-o cît mai
A. Albu mai răspunde de în­ incit nu s-au produs nici un importante ale grapei de par­ titlul de schimb fruntaş pe sec­ dezvoltarea economiei naţionale.
drumarea utemiştilor şi de mo fel de defecţiuni în funcţiona­ tid. Mai înainte, schimburile In schimbul din noaptea de
biiizarea membrilor şi a candi­ îşi lăsau unele la altele diferite 29 spre 30 iulie, s-au produs ţie, titlu pe care-l deţine de două
daţilor de partid de la linia de rea agregatelor. Orice deran­ defecţiuni la agregate, cuptoa­
laminare la şedinţele grupei de re neîneâlzite suficient, dezor­ 8 tone de rebut. Grupa de luni. In luna trecută, acest
jament a fost prevenit şi înlă­ dine in ajustaj etc., îngreunîn-
partid şi la adunările organiza­ du-şi în acest fel munca. Din partid a convocat imediat o şe­ schimb a produs peste preve­
turat la timp datorită măsuri­ această cauză, toate schimbu­
ţiei de bază. Zevedei Bucnaru, dinţă ia sfirşitul schimbului ia derile planului 1.710 tone lami­
lor de prevedere luate de mai­ rile bateau pasul pe lcc. Grupa
de partid a luat atitudine fa­ care a invitat şi pe manevranţii nate, iar rebutul a fost redus
stru. Orice defecţiune, dacă este
ţă de această stare de lucruri. Iulian Maier, Mihai Sofian, To- sub cel planificat cu 30 de tone.

Problema a fost pusa a stfe l: N. BADIU