Page 36 - 1960-08
P. 36
Pag. 4 DRVMVL SÖCIa USMVLVI Nr. 1751
S»au încheiat lucrările Consiliu uUUmele süpi • xOturueie silfii • jjJlimele şj&gj.. Jjttii.-ate ştiri
de Securitate în problema C@ngoulu
NEW YORK (Agerpres). _ tanga, a spus el, este de fapt O.N.U. din Congo să fie prime
TASS anunţă : In şedinţa din un act de complicitate cu a-
noaptea de 8 spre 9 august a mestecul Belgiei şi altor state le oare să manifeste vreo ini în sprijinuB c o n tin u e in cinstea obIbi de-a 15-a di
Consiliului de Securitate a con imperialiste în treburile inter ţiativă în folosirea armelor. Da
tinuat examinarea situaţiei din ne ale Congoului. Levvandow- că însă, în cursul înfăptuirii a roflafiiloi* co m ercial©
Congo. Delegaţii Ceylonului, E- ski a declarat că după păre sarcinilor atribuite de Consi
cuadorului şi Argentinei s-au rea guvernului său trupele bel so v î eto®ita!ien©
pronunţat pentru retragerea cit giene trebuie să fie evacuate de liul de Securitate ele vor fi în-
mai grabnică a trupelor belgie pe întregul teritoriu al acestei ROMA 10 (Agerpres). — Zia voltării continue a relaţiilor co de către armata sovietica
ne din Congo, inclusiv din Ka- republici africane. Consiliul de tîmpinate cu împotrivirea ar rul „Ventiquattro Ore“, organul merciale italiano-sovietice şi
tanga şi pentru înlocuirea lor Securitate trebuie să ia de a- mată, în virtutea autoapărării Confederaţiei industriaşilor din pentru dezvoltarea comerţului PHENIAN (Agerpres). — ne mai multă fontă şi cu 1.700
cu forţe armate ale O.N.U. In semenea măsurile .. necesare au dreptul să folosească toate Italia, a publicat un articol în cu celelalte ţări socialiste. TASS anunţă: Colectivele în
acelaşi timp ei au îndemnat la pentru apărarea integrităţii te mijloacele pentru înlăturarea care îndeamnă guvernul italian treprinderilor metalurgice ra tone mai mult oţel.
„neamestec“ în treburile inter ritoriale a Congoului. Repre acestor piedici. să sporească schimbul de măr Ziarul subliniază rolul impor portează despre succesele obţi Metalurgia din R.P.D. Coreea
ne ale Congoului. adică la o zentantul Poloniei a declarat furi al Italiei cu U.R.S.S. şi cu tant pe care pot să-l aibă pie nute in întrecerea pentru dez
politică de concesii faţă de că delegaţia lui va vota'’pen V. V. Kuzneţov a subliniat celelalte ţări ale lagărului socia voltarea producţiei iniţiate in nă se află în plină dezvoltare.
tru proiectul de rezoluţie pre din nou că principalul mijloc list. Ziarul cere mărirea aloca ţele de desfacere din Europa ră cinstea celei de-a 15-a aniver
forţele imperialiste care desfă zentat de Uniunea Sovietică şi de lichidare a situaţiei deose ţiilor de stat pentru exportul de săriteană în cazul agravării sări a eliberării Coreei de că Anul trecut producţia de fon
că sprijină propunerea primu bit de încordate din Congo este tre armata sovietică. tă şi oţel a sporit aproximativ
şoară o activitate intensă în lui ministru al Republicii Con retragerea imediată a trupelor în U.R.S.S. în scopul dez stagnării economice prin care
belgiene de pe teritoriul aces Programul de producţie ps de 3 ori in comparaţie cu a-
scopul scindării tinerei repu go de a se trimite în această tei republici africane. Amintind trec în prezent S.U.A. luna iulie a fost depăşit de în nul 1344. Cerinţele economiei
treprinderile siderurgice ou naţionale in ce priveşte aceste
blici africane. ţară un grup de observatori al declaraţia guvernului sovietic în irmarea generală peste 10 la sută. In compara
problema Congoului, V. V. Kuz ţie cu rezultatele medii luna produse sint in linii mart sa
Reprezentanţii puterilor co cătuit din reprezentanţi ai ţă neţov a spus că Uniunea Sovie tisfăcute.
tică este gata să-şi unească e- re obţinute in producţie in pri
loniale — Italia, Anglia şi Fran rilor Asiei şi Africii. Siderurgia s-a dezvoltat con
ferturile cu eforturile altor mul semestru al anului, în lu siderabil in perioada de după
ţa — l-au elogiat pe secreta Şeful delegaţiei Uniunii So state membre ale O.N.U. pen
tru. a curma agresiunea. Tot na iulie s-a produs cu 6.000 to război. Uniunea Sovietică a a-
rul general al O.N.U., Hammars- vietice, V. V. Kuzneţov care a odată, guvernul sovietic, îngri cordat acestei republici aju
jorat de situaţia periculoasă tor material şt tehnic pentru
kjoeld, şi pe locţiitorul său luat din nou cuvîntul, a dat creată în Congo, nu poate trece
cu vederea că guvernul Repu dezvoltarea acestei ramuri im
Bunche, pentru „realizările ui explicaţii suplimentare în le blicii Congo a cerut guvernului portante.
U.R.S.S. ajutor pe bază bilate
mitoare“ obţinute în îndepli gătură cu poziţia guvernului rală. PARIS 10 (Agerpres). — Cu tru ele însele, cît şi pentru toate
noscutul publicist francez, proî. popoarele“.
nirea hotărîrilor Organizaţiei sovietic privitoare la cele mai A fost pus la vot apoi proiec Bernard Lavergne semnează în
tul de rezoluţie prezentat de „Propunînd în anul 1960 de
Naţiunilor Unite şi au făcut importante probleme legate de delegaţiile Tunisiei şi Ceylonu
lui. Potrivit acestui proiect,
complimente guvernului bel situaţia din Congo. Guvernul Consiliul de Securitate confir
mă împuternicirile acordate se
gian oare a dat dovadă după sovietic, a spus el, se situează
spusele lor, de „hotărîrea re ferm pe poziţiile neamestecului
marcabilă“ de a îndeplini în-
în treburile interne ale altor
trutotul rezoluţia Consiliului
de Securitate. Potrivit declara state. Guvernul belgian, încâl cretarului general de către re numărul din august at revistei zarmarea generală a tuturor ţă
ţiilor acestor delegaţi, trupele cind rezoluţia Consiliului de zoluţiile anterioare ale Consi „l’Année Politique et Economi
O.N.U. trebuie să adopte o ati Securitate şi Carta O.N.U., se que" un articol în care analizea rilor, se spune în articol, po
tudine „foarte precaută“ faţă amestecă în mod grosolan în liului în problema Congoului ză în mod amănunţit propunerile porul şi guvernul rus propun în
de Katanga pentru a nu se co treburile interne ale Congoului. Uniunii Sovietice cu privire la făptuirea celei mai binefăcătoare
mite „un amestec in treburile Călcînd în picioare voinţa gu şi îi propune să continue să-şi dezarmarea generată şi fotaîă şi uimitoare revoluţii pe care
interne ale Congoului“. îndeplinească obligaţiile ce-i re precum şi poziţia guvernului şi-a putut-o imagina cândva ra
vernului Congoului, el încearcă vin. Proiectul de rezoluţie cere francez în această problemă. ţiunea umană“.
B. Lewandowski, reprezentan să smulgă republicii cea mai
tul Poloniei la O.N.U., a demon bogată provincie. In aceste guvernului belgian să-şi retra Autorul subliniază însemnăta In articol este criticată pozi
strat întreaga netemeinicie a condiţii măsurile luate de Con gă de îndată trupele din pro tea excepţională a iniţiativei gu ţia guvernului francez faţa de
încercărilor lui D. Hammars- siliul de Securitate pentru vincia Katanga şi declară că vernului sovietic, arătînd că tra propunerile sovietice cu privire
este necesar ca în această pro ducerea ei în viaţă ar constitui la dezarmare precum şi politica
kjoeld de a justifica prin con curmarea acestor acţiuni agre o adevărată revoluţie în relaţiile de creare a aşa-mtmitei forţe a-
vincie să intre trupe O.N.U. dintre state. „Ziua cînd propu tornice de şoc, promovată de gu
siderente juridice şi politice sive corespund în mod strict Proiectul de rezoluţie tunisiano- nerea sovietică cu privire ia de vernul francez. Lavergne con
ceylonez a fost aprobat cu 9 damnă inconsecvenţa poziţiei
faptul că nu au fost trimise Cartei O.N.U., şi. nu constituie voturi (Tunisia, Ceylon, Uniunea zarmare va putea îi în sfîrşit re Franţei în problema dezarmării,
Sovietică, Polonia, Anglia, E-
cuador, Argentina, S.U.A. şi re
prezentantul lui Cian Kai Şi şi 2
trupe O.N.U. în provincia Ka un amestec în treburile inter abţineri (Franţa şi Italia)
V. V. Kuzneţov a declarat că alizată. scrie el, va îi fără în subliniind că guvernul francez • p & X' , $
tanga care face parte integran ne ale Congoului.
delegaţia sovietică nu insistă ca doială una din cele mai măreţe
tă din Congo. Netrimiterea for Nu sîntem de părere, a con proiectul său de rezoluţie să date din istoria omenirii“. renunţă la propriile sale propu Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la începerea războiului
ţelor armate ale O.N.U. în Ka tinuat Kuzneţov, ca trupele fie pus la vot. neri : El a renunţat îndeosebi ia agresiv dezlănţuit de imperiali ştii americani în Coreea, la Phe
Caliîicîiid remarcabilele pro ideea interzicerii mijloacelor de nian au fost organizate expoziţii cu fotografii iiuştrînd crimele
L u m u m b a sa iu hotărârea Mctivîndu-şi votul, V. V. Kuz puneri sovietice cu privire ia de transportare a armei termonu la care s-au dedat imperialiştii americani şi lupta dusă de popu
neţov a spus că proiectul de zarmarea generală şi totală ca cleare de îndată ce această idee laţia coreeană împotriva agresorilor.
C onsiliului de rezoluţie al Tunisiei şi Ceylo excepţionale, Bernard Lavergne a fost susţinută de Uniunea So
nului trece sub tăcere faptul scrie : Nu ştii „ce trebuie să te vietică. IN CLIŞEU: cetăţeni vizitînd expoziţia dc fotografii orga
evident că guvernul Belgiei în entuziasmeze mai mult la aces nizată în sala Tedonmun din Phenian.
calcă in med grosolan hotărîri- te uimitoare propuneri — îndrăz „Şeful guvernului francez,
!e Consiliului de Securitate cu neala ideii tor inovatoare, for scrie autorul articolului, nedo :9 ‘i ;
privire la retragerea trupelor rind câtuşi de puţin să întrerupă
Cuvlniarea radiodifuzată mularea lor logică sau caracte eforturile Franţei îndreptate spre „Sîni fericit, că am reuşit să scaa
a primului ministru consolez belgiene de pe teritoriul Con producerea armei atomice, vrea de serviciul în armata americană“
goului şi cu privire la asigura rul atotcuprinzător al dezarmă să amâne înfăptuirea propriei
LEOPOLDVILLE 10 (Ager belgienilor şl a trădătorului rea integrităţii teritoriale şi a sale propuneri atunci cînd Mos MOSCOVA 10 (Agerpres). — cidentală şi a. solicitat guver
pres). — TASS anunţă: După Chornbe, şi vom intra în curînd independenţei politice a aces rii pe care ele. o prevăd". cova, luînd drept bune cele spu TASS a n u n ţă : Sînt foarte feri nului sovietic să-i acorde azil
curn transmite corespondentul în Katanga“. tei ţări. Delegaţia sovietică a Scbţînd în evidenţă sincerita se de ei, sprijină, poziţia Fran cit că am reuşit să scap de politic. Cererea lui Dutkanich a
agenţiei France Presse, la 9 ţei". serviciul în armata americană, fost aprobată.
august primul ministru conge Dacă nu ne-am fi situat pe votat insă pentru acest proiect tea propunerilor Uniunii Sovie să mă despart definitiv de Oc
lez Patrice Lumumba a rostit o poziţie hotărită, a subliniat pornind de Ia ideea că el cores tice care cu toată „superiorita Autorul articolului consideră cident, să devin cetăţean al Jcseph Dutkanich a spus că
o cuvintare radiodifuzată în ca Lumumba, n-am fi reuşit să punde sarcinii principale ps tea ei militară incontestabilă“, că hotărîrea guvernului francez Uniunii Sovietice şi să iau par in rîndurile numeroşilor soldaţi
re a chemat poporul congolez obţinem victoria. Adevărul care trebuie s-o rezolve Consi de a crea o forţă atomică de şoc şi ofiţeri ai armatei americane
să lupte pină la victoria finală. triumfă întotdeauna şi el a liul de Securitate — să asigure luptă pentru dezarmarea gene contravine intereselor naţionale te la munca paşnică în care devine tot mai pronunţată ten
triumfat şi astăzi, imperialiş retragerea de către Belgia, de rală şî totală, Lavergne subli ale ţării şî declară că „dacă văd viitorul omenirii, a decla dinţa de a se elibera de servi
Referindu-se la hotărîrea tii au fost infrinţi. A fost în- îndată şi necondiţionat, a tru Franţa se va lansa în această rat fostul militar american Jo ciul militar. El a arătat că
Consiliului de Securitate al frînt şi Chornbe, marioneta lor. pelor sale de pe teritoriul Re niază că „dacă S.U.A. s-ar con seph Dutkanich, ţnt-r-o cuvin armata americană a fost indig
O.N.U. cu privire la retragerea publicii Congo, inclusiv din duce după cei mai elementar tare rostită la postul de televi nată de incidentul cu avionul
cit mal grabnică a trupelor bel Congo este o ţară indepen ziune Moscova. „U-2“. El şl-a exprimat, convin
dentă şi în Congo nu vor exis provincia Katanga. bun simţ, ele n-ar putea să nu gerea că o indignare şi mai
Dutkanich, care este în vîrs-
La ora 4,30 dimineaţa, ora accepte din toată inima aceste
locală, şedinţa Consiliului de propuneri avantajoase atît pen-
Securitate a luat sfîrşlt.
giene de pe teritoriul Congou ta niciodată concesiuni, a spus E v en im en tele d in ^o n g o cursă nebunească“, în scurt tă de 34 ani, fost cetăţean al mare a fost stîrnită de încăl
lui, Lumumba a declarat: „A- în continuare primul ministru. timp exemplul ei va fi urmat de S.U.A., originar din Polonia, a carea frontierei U.R.S.S. de un
ceasta reprezintă o mare vic Cei ce se gîndesc să scindeze afte cîteva ţări, în special de servit 10 ani în arm ata ame al doilea avion american de
Congcul; să lichideze unitatea Germania occidentală. ricană. La sfîrsitul lunii iunie spionaj.
torie a poporului congolez. A- naţională, trebuie să înţeleagă
ceasta este o victorie uriaşă a a.c. ei a rupt-o cu lumea oc-i* Soldaţii şi ofiţerii americani
se întreabă ce preţ se poate
guvernului nostru care a luptat că poporul congelez nu va în- Armata belgiană polurilor belgiene, nu şi-a as
pune pe asigurarea preşedinte
cuns marţi pesimismul profund
pentru intrarea trupelor O.N.U. genunchia şi va da riposta cu înarmează pe şefii în legătură cu soarta viitoare Sesiunea C o n siliu lu i Păcii lui S.U.A. că incidentele ca zbo
in Katanga, în ciuda opoziţiei venită acestor încercări. triburilor din Katanga a „cabinetului" său. rul avionului „U-2“ nu se vor
repeta ?. Militarii sînt convinşi
D e c l a r a ţ i a Iul E y s k e n s NEW YORK 10 (Agerpres).— Spre deosebire de Chornbe şi pe întreaga Indie că nu se poate da crezare pre
în şed in ţa s e c r e ta După cum rezultă din ştirile, pri de stăpânii lui, cercurile opozi şedintelui.
mite din Elisabethvilie — oraşul ţiei din Katanga au primit cu DELHI (Agerpres). — Intre Participanţii la sesiune au a-
a guvernului belgian principal al provinciei congoleze adincă satisfacţie hotărîrea Con- 5 şi 8 august a avut loc la dresat Consiliului de Securita Caracterizînd atitudinea ne
Katanga, unde s-a cuibărit gu silitiîui de Securitate, privind-o Calcutta sesiunea Consiliului te o telegramă în care cer să gativă a populaţiei locale din
BRUXELLES 10 (Agerpres). tru ele şi trebuie să se ducă tra vernul marionetă Chornbe, ar ca un semn prevestitor al întă Păcii pe întreaga Indie. Prin ia măsuri hotărite. India, se diferite ţări faţă de trupele a-
Agenţia France Presse anunţa tative în legătură cu această pro mata belgiană înarmează pe şe ririi unităţii Congo-uiui şi răs subliniază în telegramă, nu va mericane care staţionează tn
că la 9 august primul ministru blemă. fii triburilor din această provin turnării regimului dictatorial im cipalele probleme examinate la tolera încercările imperialiste ţările respective, Dutkanich a
pus Katangăi sesiune au fo s t: lupta popoa ide a scinda Congonl. arătat că americanii spun ade
cie. seori : „Nu se ştie încă dacă ne
Corespondentul agenţiei Asso Hammarskjoeld relor pentru dezarmarea gene
rală şi totală şi problemele pă vor ucide rachetele ruseşti sau
cii şi independenţei ţărilor Asiei populaţia locală“.
al Belgiei, Eyskens, a făcut o Este uimitor că unele organi ciated Press anunţă că în clădi şi-a amina': plecarea şi Africii. Pe adresa sesiunii a =5053=
declaraţie în cadrul unei şedin zaţii internaţionale se îngrijesc rea „guvernului" din Katanga, în Congo sosit o telegramă de salut din
ţe secrete a Cabinetului. Cores atît de puţin de aceste investiţii armata belgiană a adus puşti partea preşedintelui Consiliu t â t i z ă r z ă producţiei fi distribuţiei
pondentul califică această decla militare continuînd totodată să militare şi lăzi cu muniţii pentru NEW YORK 10 (Agerpres). lui de Miniştri ai U.R.S.S., N. S.
raţie drept o încercare a lui Eys ceară noi investiţii de capital în a îi împărţite şefilor triburilor După cum anunţă coresponden Iîruşciov. energiei electrice în C u La
kens „de a repune în discuţie alte sectoare. Este clar că opinia din această provincie. Fotorepor tul ziarului „New York Times“,
problema relaţiilor externe ale publică ne va pune întrebări în terilor li s-a interzis să asiste Dag Hammarskjoeld, secretar S-au primit de asemenea te HAVANA (Agerpres). — A- ţia şi distribuirea energiei elec
Belgiei, inclusiv relaţiile ci cu legătură cu relaţiile noastre in la descărcarea autocamioanelor general al O.N.U., şi-a amînat legrame de salut din partea se genţia France Presse transmite trice pe teritoriul Cubei.
N.A.T.O.“. ternaţionale, îndeosebi, în legă care au transportat armamentul. plecarea în Congo care era fixa cretariatului Consiliului Mon că guvernul cuban a înfiinţat la
tură cu relaţiile cu N.A.T.O. Prin Chornbe, conducătorul regimului tă pentru 10 august, .pentru a dial al Păcii, din partea Comi 9 august o întreprindere de stat Consiliul de Miniştri Cuban
După ce a declarat că Belgia aceasta nu vreau să spun că marionetă, a susţinut că arma duce „tratative urgente“ la New tetului sovietic pentru Apărarea pentru producerea şi distribuirea a adoptat de asemenea un decret
trebuie să se supună hotărârii Belgia trebuie să iasă din. a- mentul adus „este. pur şî simplu York cu reprezentanţi belgieni şi Păcii, precum şi din partea unor electricităţii, interzicînd totoda prin care este înfiinţat un insti
Consiliului de Securitate cu pri lianţă, dar vreau să subliniez că un dar pe care el îl face şefilor congolezi în legătură cu proble comitete naţionale pentru apă tă pe viitor să fie concesionate tut minier care va avea sarcina
vire la Congo, Eyskens a vorbii nu au rost acte de mărinimie“. triburilor“. După cum se subli ma provinciei Katanga. rarea păcii dintr-o serie de societăţilor particulare, produc
în amănunt despre bazele mili niază în corespondenţă, „se pare ţări. de a planifica şi dezvolta ex
tare belgiene din Congo. In legătură cu aceasta cores că şefii triburilor îşi dau seama Cauza dreaptă ploatarea resurselor miniere ale
pondentul agenţiei France Pres că aceste arme reprezintă ceva a poporului congolez Participanţii la sesiune au tării.
Eyskens a amintit că bazele se relatează că au apărut ştiri mai mult decât un dar şî inten sprijinit în unanimitate apelul
militare belgiene din Congo au care anunţa că guvernul belgian ţionează să le folosească". va triumfa adresat de Consiliul Mondial al Ţăranii japonezi continuă să se opună
costat Belgia aproximativ 0 mi Păcii popoarelor din lumea pregătirilor militare americane
liarde şi jumătate de franci. „A- intenţionează să-şi reducă con După votul din BEIRUT 10 (Agerpres). Co- întreagă în care se cere con
ceastă investiţie, a spus el, s-a Consiliul de Securitate mentînd evenimentele din Con vocarea unei conferinţe inter TOKIO (Agerpres). - - TASS de pe poligon. Poliţia a hotărît
tăcut, după cum considerăm noi, tribuţia sa la N.A.T.O. şi să re go, ziarul „Al Anuar" scrie că naţionale pentru dezarmare cu anunţă: După cum transmite să-i evacueze cu torţa.
în cadrul eforturilor pentru apă PARIS 10 (Agerpres). După problema Congo-ului este o pro participarea tuturor statelor. postul de radio Tokio, în regiu
rarea Occidentului. Trebuie să nunţe temporar la comanda sa cum transmite corespondentul blemă de viaţă şi de moarte nea poligonului Kita Fudzi unde. îndată ce s-a aflat despre ho
ni se plătească despăgubiri pen din ElisabethvMie al agenţiei pentru poporul care a hotărît să In rezoluţia cu privire la si de cîteva săptămâni ţăranii des tărîrea poliţiei, numărul ţărani
de 100 de avioane americane France Presse, informaţiile cu dispună singur de soarta sa şi tuaţia din Republica Congo, se făşoară o grevă a braţelor în lor a crescut la 10a Ţăranii au
privire la rezultatele votului din de bogăţiiie sale naturale. siunea Consiliului păcii pe în crucişate,'situaţia este toarte în hotărât ca până a doua zi numă
„F 104“. Consiliul de Securitate. în proble treaga Indie a condamnat a- rul greviştilor să ajungă la
ma trimiterii trupelor O.N.U. în „imperialiştii, subliniază zia gresiunea imperialiştilor bel cordată. In legătură cu apropia 1.000 de persoane. Pe lângă a-
Preşedintele Ghenel a primit Katanga au dat naştere unei pro rul, recurg ia toate şiretlicurile gieni împotriva Congoului şi a ceasta, diferite organizaţii din
împuterniciri speciale funde dezamăgiri şi mihniri în posibile cu ajutorul cărora speră cerut imediata retragere a tru tele manevre ale subunităţilor prefectura Yamanasy îşi trimit
cercurile guvernului marionetă să împiedice realizarea aspira reprezentanţi care să le vină în
ACCRA 10 (Agerpres). Cores dintelui Ghanei dreptul de a de aî lui Chornbe. ţiilor poporului congolez şi să-şi pelor belgiene de pe teritoriul americane, comandamentul a- ajutor ţăranilor pentru desfăşu
pondentul agenţiei United Press creta mobilizare generală şi de menţină dominaţia. Dar cauza
International relatează că par a pregăti de luptă armata pen După cum arată coresponden dreaptă a poporului din Congo acestei ţâri şi încetarea agre merican a cerut poliţiei din Fud-
lamentul din Ghana a adoptat tru a du ajutor Republicii Con
cu majoritate de voturi o rezo siunii imperialiste împotriva
tinerei republici africane. Se
siunea a demascat de aseme
nea încercările Statelor Unite
de a „umple vidul“ creat, chi
luţie prin care se acordă preşe go în caz de necesitate. tul, Chornbe, protejatul mono va triumfa“. ^ purile, în această ţară. ziyosida să-i evacueze pe ţărani rarea grevei braţelor încrucişate.
Red*cţia şi adm inistraţia zia ru la i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75.. Taxa plătită în numerar conlonn ?probării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip aru l: întreprinderea Pol !grafică „1 Mai" Deva.