Page 37 - 1960-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAt
malsocialismului
Anuí XII Nr. 1752
Problemele economice
111 centrul activităţii noastre
P oporul nostru a trăit un evenim ent
de în sem n ătate istorică — cel de-al
IlI-lea C o n g res al partidului. H o-
tărîrile adoptate, planul de şase ani
şi schiţa p ro g ram u lu i d e perspectivă
reprezintă un m ăreţ p ro g ram de m u n că
şi rie lu p tă p e n tru d e z v o lta re a c o n tin u ă
a econom iei naţionale, pentru creşterea
bunăstării întregului popor.
îndeplinirea acestui p ro g ram nece­
sită îm bunătăţirea continuă a conduce­
rii activităţii ec o n o m ic e d e că tre o rg a ­
n ele şi o rg an izaţiile de partid. A şa
cu m se arată în R aportul prezentat de
to v a ră şu l G h e o rg h e G h e o rg h iu -D ej la
cel d e -a l 111-lea C o n g re s al P .M .R .,
„In lupta pentru desăvîrşirea construc­
ţiei so cia liste , cre şte în m ă s u ră şi m a i
m a re rolul co n d u c ăto r al partid u lu i în
în treag a activitate de stat, econom ică
şi social-culturală.
P u n in d în centrul întregii m u n ci de
partid lupta pentru îndeplinirea obiec­
t i v e l o r p l a n u l u i d e (5 a n i , f i e c a r e o r g a n
şi o rg an izaţie de partid trebuie să ela­
boreze m ă su rile o rg an izato rice cele m ai
corespunzătoare, să orienteze m u n ca
d e p artid şi d e m a să sp re în făp tu irea
sarcinilor ce-i rev in “.
U n a din principalele condiţii pentru
o conducere eficace a econom iei de că­
tre o rg an ele şi organizaţiile de partid
o constituie cun o aşterea tem einică a
situaţiei concrete din fiecare ram u ră,
din fiecare sector, din fiecare în tre­
p rin d ere, d in fiecare loc de activitate.
F ă ră stu d ie rea co n c retă a vieţii şi a c ­
ţio n area în strin să le g ătu ră cu p ro ­
blem ele ridicate de practica socială nu
p o t fi în d e p lin ite sa rc in ile d e p a rtid .
C om itetul regional de partid a în­
tre p rin s, în c ă d e la sfîrşitu l a n u lu i tre ­
cut, o an aliză tem ein ică a situaţiei din
ram u rile principale de producţie. A cea­
stă an aliză a av u t în vedere, în pri­
m ul rînd, descoperirea cauzelor u n o r
deficienţe care s-au făcut sim ţite în
trecut, p rec u m şi sco aterea la iveală
a im p o rtan telo r rezerv e ex isten te în
regiunea noastră pentru creşterea pro­
ducţiei, a productivităţii m u ncii şi re­
d u cerea preţului de cost al produselor.
S tudiile întreprinse, d ezb aterea în o r­
ganizaţiile de b az ă a cifrelor de plan
pe 19H0 a u co n trib u it la c u n o a şte re a
reală a situaţiei şi a rezerv elo r n u n u ­
m ai pentru îndeplinirea sarcinilor eco­
nom ice pentru 1000, d ar şi pentru d e­
p ăşire a lor. A şa s-au n ă sc u t im p o r­
tantele a n g a jam en te luate de oam enii
m uncii din reg iu n ea n o astră în cin­
stea congresului partidului de a da
p este p lan în ac est an 44.000 to n e d e
fontă, 100.000 to n e d e oţel, 101.000
to n e d e la m in a te, 17.000 to n e de cocs
m e talu rg ic, 17.000 to n e de c ă rb u n e
cccsificabil, 35.000 to n e m in ereu
d e fier, p re c u m şi 9 0 m ilio a n e d e lei
econom ii.
C u n o aşte rea tem ein ică a situaţiei în
fiecare sector de activitate d ă posibili­
tatea îndreptării atenţiei spre proble­
m ele principale, spre problem ele cheie
de care depinde îndeplinirea tuturor
sa rc in ilo r. A şti s ă p rin z i in fie care
m o m en t — cu m se ex p rim a plastic
V . 1. L e n in — v e r ig a p rin c ip a lă d in
la n ţu l, p roblem elor este u n a din cele
m ai în sem n ate condiţii ale conducerii
com petente a econom iei de către o rg a­
nele şi o rg an izaţiile de partid.
P en tru îndeplinirea planului şi p en­
tru realizarea an g a jam en telo r luate de
sam en ii m uncii care lu crează în in­
dustria siderurgică din regiunea n o as­
tră, de pildă, o astfel de p ro b lem ă
p rin c ip a lă s-a d o v e d it a fi rid ic a re a
indicilor d e utilizare a agregatelor.
N um ai prin rezolvarea acestei proble­
m e se poate concepe îndeplinirea sar­
cinilor m ari cu privire la creşterea p ro ­
ducţiei de m etal. D e aceea, com itetul
reg io n al de partid a ajutat o rg an iza­
ţiile de partid şi co n d u c erile în trep rin ­
derilor sid eru rg ice ca în c ă d e la sfîr­
şitul anului trecut să ia m ăsu ri care
să aibă ca rezu ltat rid icarea indicilor
de folosire a a g re g a te lo r la nivelul
sarcin ilo r an u lu i 1950 şi în c a d ra re a în
ritm urile prevăzute pentru acest an.
A se m en e a acţiuni, cu m au fo s t: defal-
carea planului pe schim buri şi a g re ­
gate, cunoaşterea sarcinilor de plan de
către fiecare m uncitor, inginer, teh n i­
cian, rep artizarea celor m ai b u n e forţe
d e p artid în secto arele cheie şi altele,
au perm is colectivelor din întreprinde-
Brigada de la. sonda 5350
P rintr-o m ai bună organizare a m u n ­
cii, p rin folosirea ch ib zu ită şi cu sim t
g o sp o d ăresc a m aterialelor, b rig ad a de
sondori co n d u să de V ictor G iobanu, c a ­
re d eserv e şte so n d a 5.350 din sectorul
D îlja, a o b ţin u t în ultim ul tim p reali­
ză ri c a re -i fac c in ste şi o situ e ază în
Vineri 12 august 1969
P. FURDUI
prim -secretar al C om itetului
regional de partid H unedoara
rile n o astre sid eru rg ice să evite aşa-
zisa p erio ad ă de ac lim atizare d in alţi
ani, să realizeze şi să d e p ă şe a sc ă chiar
din p rim ele zile ale an u lu i ritm urile
p revăzute in p lan u l de stat pe 1960.
In rezolvarea acestei problem e, co­
m itetul regional de partid a pornit
d e la fap tu l că în tim p ce în u n ele
zile în a n u m ite secto are cu aceiaşi
o am eni şi cu aceleaşi a g re g ate se re­
alizau indici înalţi, în alte zile aceşti
indici era u m u lt inferiori. D e aici s-a
tras concluzia că trebuie să an alizăm
tem einic cauzele care produc aceste os­
cilaţii şi să v e d e m ce m ă su ri treb u ie
luate p en tru ca să obţinem , în m o d
co n stan t, indici d e u tlizare înalţi.
P ro b lem a aceasta a ridicării indici­
lor d e utilizare a a g re g a te lo r în p rin ­
cipalele întreprinderi siderurgice —
H u n ed o ara şi G ălan — nu este o pro­
b le m ă u şo ară, ca re să se rezo lv e cit
ai bate din palm e. E a a im p u s o preo­
cupare sistem atică din partea com ite­
tului regional, din p artea C om itetelor
orăşenesc şi raional ae partid H u n e­
doara. A u fost şi cazuri cînd a tre­
b u it să fie în v in se u n ele m en talităţi
co n serv a to are ale u n o r c a d re tehnice.
I.a G ălan , unii to v arăşi su sţin ea u că,
în tru cît la ei sîn t „co n d iţii m a i v itre­
g e " , in d icii n u p o t fi m ă riţi la n iv e ­
lul celo r d e la H u n e d o a ra , că sp o ri­
rea producţiei nu se p o ate face decît
pe b aza u n o r noi investiţii.
In faţa acestei situaţii, com itetul
regional, îm p reu n ă cu C om itetul raio­
nal de partid H unedoara, a trim is un
colectiv de activişti care au aju tat co ­
m itetul de partid al U zinei „V ictoria“-
G ălan şi o rg a n iz a ţia d e p artid d e la
secţia furnale în rezolvarea sarcinilor
legate de folosirea m ai d ep lin ă a a-
g re g a te lo r.
P ro b lem a utilizării m ai b u n e a a-
gregatelor a fost larg dezbătută in­
tr-o a d u n a re a co m u n iştilo r şi într-o
consfătuire d e producţie. G u acest pri­
lej. m u n c ito rii şi teh n icien ii, m e m b ri
şi n em em b ri de partid, au a ră ta t cu
exem ple concrete că prin luarea un o r
m ăsuri de m ai bună organizare a pro­
d u cţiei, c u m a r fi, d e p ild ă , a p ro v iz io ­
n area ritm ică cu m aterii prim e, m ă ­
rirea debitului de aer insuflat în fur­
nale, întreţinerea corectă a şticurilor
de fontă, întărirea disciplinei în m u n ­
că şi altele, s-ar p u te a obţine, fără
nici u n fel de ch eltuială în plus, în
m o d p erm an en t, indici înalţi d e utili­
zare a agregatelor.
C om itetul de partid al U zinelor
„V ictoria“ -G ălan a în d ru m at conduce­
rea uzinei şi a controlat-o în aplicarea
m ăsurilor propuse de către m uncitori.
In acelaşi tim p, organizaţia de partid
d e la fu rn ale a fost aju tată să d es­
făşo are o su sţin u tă m u n c ă politică în
rîndurile m uncitorilor pentru respecta­
rea disciplinei în m u n c ă, p entru res­
pectarea disciplinei tehnologice, in ten ­
sificarea întrecerii socialiste. D e a se ­
m e n ea, biroul org an izaţiei de partid a
instruit cu regularitate agitatorii care
au desfăşurat o susţinută m u n că de
lă m u rire d e la o m la o m , explicînd
tuturor furnaliştilor în sem n ătatea înde­
plinirii ritm ice a sarcin ilo r de p ro d u c­
ţie şi a folosirii cît m ai d eplîne a ca­
pacităţii ag reg atelo r.
In afară de acestea, s-a iniţiat un
schim b de experienţă între furnaliştii
de la G ăla n şi cei d e la H u n e d o a ra
care o b ţin u seră u n indice m ai înalt
de utilizare a agregatelor. C ei m ai
buni furnalişti d e la H u n ed o ara au v e­
nit Ia G ălan , au explicat la faţa locu­
lui în ce c o n sta u m e to d ele lor de
m u n c ă, iar fu rnaliştii d e la G ăla n au
p lecat Ia H u n e d o a ra , u n d e au p u tu t
să v ad ă practic cum lucrează fu rn a­
liştii d e acolo.
A ceste m ăsu ri au dat rezultate care
au co n v in s p în ă şi pe cei m ai sceptici
că indicii d e utilizare a fu rn alelo r pot
Vi m u l t m ă r i ţ i .
E xperienţa n e arată că conducerea
de către partid a econom iei cere ca
p ro b le m ele să fie p riv ite n u în m o d
izolat, ci în strîn să le g ătu ră u n ele cu
fru n te a c e lo rla lte b rig ă z i d in c a d r u l I. E .
L upeni. L a 62 m . foraţi, ea a realizat
o e c o n o m ie d e 0 2 .0 0 0 lei, c e e a ce în ­
seam n ă că de fiecare m etru forat re­
v in e o e c o n o m ie d e 1.000 lei.
B rig a d a a rep u rtat şi un alt succes de
se a m ă : a te rm in a t forajul cu 2.090 ore
înainte de' term en u l planificat.
® A n g aja m en te form ale, IN IN T IM P IN A R E A
3555558a?g.q?i5rv>*
C E L U I D E -A L III-L E A
o In prag u l deschiderii noului C O N G R E S A L U .T .M .
an şcolar (pag. 2-a). mrsynrwiaac
® Ş ah -m ai (Foileton). Iniţiativele studenţilor practicanţi
® N ote şi com entarii, (p ag . 3-a). C ei 32 de studenţi ai facultăţii de asem enea, ei au colectat şi predat o-
m etalu rg ie din cad ru l Institutului poli­ ţelăriilor o ca n titate d e 142 to n e fler
® N ota de răsp u n s a guvernului tehnic B ucureşti, aflaţi în practi­ vechi.
sovietic ad resată g u v ern u lu i N or­ că la C . S. H u n e d o a ra , d o rn ic i d e a
v e g ie i. întîm pina cu rezultate frum oase al D em n de to ată lau d a este şi faptul
IlI-lea C o n g re s al U .T -M ., au p o rn it că 10 studenţi ai acestei facultăţi, au
4 pagini 20 bani ® A m ăn u n te In leg ătu ră cu lo­ n u m ero ase acţiuni.
vitura de stat din L aos. (pag. 4-a). hotărît să acorde aju to r un u i n u m ă r
A stfel, ei a u h o tărît să presteze
S20 ore m u n că patriotică pe şantierul de 20 de tineri din com binat, care se
cuptorului nr. 4 de la O .S .M . II. D e
pregătesc pentru adm iterea in facul­
tăţi.
Muncă patriotică
altele, a şa c u m se p rez in tă ele în v ia ­ In reg iu n ea H u n ed o ara, u n n u m ă r colectării m etalelo r v ech i“. N urpai în
ţă. D e pildă, folosirea d ep lin ă a c a p a ­ tot m a i m a re de tineri p articip ă în prim a săp tă m în ă din a c e a st| lună, ei
cităţii tu rn alelo r d ep in d e in foarte tim pul liber la diferite acţiu n i p atrio ­ au a d u n a t p en tru oţelării 322 tone de
m are m ăsu ră de calitatea m inereurilor tice. S ă p tă m în a trecu tă, p este 3.000 d e fier vechi.
d e fier, d e ritm ic ita tea cu ca re acestea tineri din centrul sid eru rg ic H u n e d o a ­
sînt livrate furnaliştilor. îndeplinirea ra au lucrat voluntar pe şantierele noi­ P en tru a-i sprijini pe oţelari în ac­
an g ajam en tu lu i luat de către fu rn a­ lor a g re g a te sid e ru rg ic e şi la d e s c ă r­
liştii d e la H u n e d o a ra şi G ă la n , d e a catul v ag o an elo r sosite cu m ateriale ţiunea d esfăşu rată în scopul sporirii
da, în 1960, peste p lan 44.000 to n e dc construcţii. T inerii din oraşul H u ­
d e fo n tă , n u p o a te fi c o n c e p u tă f ă ră nedoara au declarat luna august „luna producţiei, tinerii d in o raşele şi satele
rezo lv area problem ei calităţii şi livră­
rii ritm ic e a m in e re u rilo r de fier. regiunii H u n ed o ara au colectat anul
acesta 15.162 to n e de fier vechi.
Ţ inînd seam ă de acest lucru, co ­
m itetul reg io n al de partid şi-a în d re p ­ Carnetul de utemist
tat atenţia spre ajutorarea organizaţi­
ilor d e p artid de la în trep rin d erile m i­ Deşi lucrează in secţia circulare a fabricii de ciorapi din Sebeş de nu- A A A ^ •'•-yv a “VA A bine ce în sem n ează org an izaţia ?
n iere T eliuc şi G helar. C om itetul re­ mai un an, tinăra Sora Nicu a devenit o muncitoare de bază. Ea îşi de- n o astră rev o lu ţio n ară de tineret şi
gional de partid a în d ru m at aceste co­ păşeşte planul in medie cu 25 la sută. In u n a din sălile C om itetului ra ­ a m ceru t să fiu prim it în U .T .M . <
m itete de partid să analizeze, îm p reu n ă ional U .T .M . P etro şan i, pe o c a ­ i
cu colectivele de m uncitori, posibili­ I n c l i ş e u : Tinăra Sora Nicu, lucrînd la maşină. n ap ea de pluş roşu, stăteau de C el „m ai m ic“ dintre cei pre­ <
tăţile de a-şi spori an g a ja m e n tu l ini­ v o rb ă trei tineri, veniţi din trei zenţi. v o rb i şi el. t
ţial, astfel în eît să co n trib u ie într-o rLSE părţi ale V ăii Jiului. P ă d u re a n u ->
m ă su ră m a i m a re la a sig u ra re a tu rn a i D oina, cro ito reasă la în trep rin d e­ — E u a m fost şi pionier, la noi, $
O ştilor cu m in ereu d e b u n ă calitate. rea locală „6 A u g u st“ din P etro ­ iu M u ţă ţe i, d e u n d e sînt... E în ra ­ >
şani, D ra h m a n Ioan din A n in o asa ionul C alafat, d ac -aţi auzit... F ra-
O rg a n iz a ţiile d e p a rtid d e la T eilu c Cu toate forţele la treieriş şi M iiro i G h e o rg h e , electrician la fele m eu D um itru, m -a în d e m n at
şi G helar, folosind colectivele de des­ term ocentrala P aroşeni. A şteptau să să vin Ia P aro şen i să în v ăţ m ese-
coperire a rezervelor interne, au a n a ­ Resulfbune pania ce vară sînt avansate. Gu fie c h e m a ţi p e n tru a li s e in m în a rie... Ş i ei e to t electrician ... A n i
lizat situaţia în tiecare sector de ac ­ totul altfel se prezintă însă si­ ca rn etu l ro şu d e utem ist. P e feţele p artic ip a t la o m u n c ă v o lu n ta ră
tivitate, au a ju ta t co n d u cerile m in elo r Cirîul colectiviştilor din Tur­ tuaţia în satul Ludoş. Aici, lor se citea em o ţia ce-i stâp în ea în o rg an izată de U .T .M . A m av u t d e
să ia m ă su ri teh n ice-o rg an izato rice p en ­ da.?. raionul Orăştie. a fost strîns membrii întovărăşirii mai au aştep tarea evenim entului atit de în lo cu it o reţea veche... A in făcut-o
tru folosirea m ai raţio n ală a utilaju ­ la timp de pe toate cele 165 ha. încă şi acum de recoltat griul dorit. Ş i d in v o rb ele scu rte ce le cu d o u ă o re m a i rep ed e de cit era
lui, îm b u n ă tă ţire a tra n sp o rtu lu i în s u b ­ Acum, aici se munceşte intens de pe o mare suprafaţă. sch im b au în ire ei, se g h ic eau s e n ­ în plan... D eci, vedeţi, deşi n u sîn t
teran şi la su p rafaţă, ex tin d erea ex­ la treieriş. Pînă în ziua de 10 tim entele calde ce-i frăm întau.
p lo atării în ca rie ră la T eliuc. In a c e­ august, s-a treierat griul de pc O situaţie similară există şi atit d e priceput în m eserie, a m fă-
laşi tim p, o rg an izaţiile de partid au 130 ha. De pe restul suprafeţei, în ceea ce priveşte treierişul. A- — In lu n a a c e a sta m -a m stră-- cu t totuşi tre ab ă destul d e bună...
sprijinit iniţiativa unor com unişti de a cesta, a început la Ludoş, abia du it să fiu to t p rin tre p rim ele, s p u ­ S ecretaru l o rg an izaţiei U .T .M . m -a
prelua brigăzile ră m a se în u rm ă şi de urmează să fie treierat în cel in ziua de 10 august. Cauzele nea ap ro ap e şoptit fata, ridieîndu-şi felicitat. A u zin d c ă n u sîn t u te ­
a le rid ica la nivelul celor fru n taşe. mult 3—4 zile. acestei rămîneri în urmă constşu c u sfială p riv irile vii d e la u n u ! la m ist, s-a m irat. „ C u m a şa ? E şti
în lipsa unei munci mai temei­ a ltu l. d e m n s ă fii a lă tu ri d e noi... N u
P e b az a m ă su rilo r luate, colectivele nic organizate şi în slaba preo­ ha ru ş in ă m cu tine... A i d o v ed it-o
din aceste întreprinderi şi-au sporit a n ­ cupare de care au dat dovadă G el m ai „în vîrsfă“ dintre ti­ prin m uncă... M eriţi să porţi la
g a ja m e n te le d e Ia 20.000 to n e de m i­ organizaţia de partid şi mem­ neri, v ag o n etaru l din A ninoasa, su ­ in im ă ca rn etu l roşu...“ . A sta, să
n ereu la 35.000 d e to n e p este p lan , brii comitetului executiv al sfa­ ri r î d e a a b i a v ă z u t : vă spun drept, p arcă m i-a dat a-
ceea ce asigură necesarul de m inereu tului popular, pentru mobilizarea r ip i... In z i u a a c e e a a m m u n c i t c u
şi în d ep lin irea an g a jam en teîo ic-d e c ă ­ tuturor forţelor la executarea1lu­ r — D a... a şa se şi c ă d e a în a- şi m a i m u lt avînf...
tre furnaliştii de la H u n e d o a ra şi G ă­ crărilor agricole în timpul op­ Ş junuf u n u i astfel d e evenim ent...
la n . tim. t E u... a m ce ru t să lu crez la cel — D a, aşa se şi cădea. Şi eu
( m ai greu sch im b în tim pul ce s-a a m fost Ia fel, m a i ales în aju n u l
O altă pro b lem ă im p o rtan tă care stă <* s c u r s d e l a d i s c u t a r e a p r i m i r i i m e - adunării generale. T rebuie să do­
în faţa com itetului reg io n al de partid Ş le în U .T .M . Ş i fără s ă m ă laud, vedeşti că eşti o m p en tru a m erita
e ste d a re a în fu n c ţiu n e în te rm e n şi carnetul roşu I spuse din nou v ag o ­
chiar înainte de term en a construcţi­ i _____ : :p o t z i c e c ă a n i f ă c u t f a ţ ă , d e ş i - s netarul din A ninoasa.
ilor industriale. destul d e n o u în m inerit. A cu m
/ lucrez în echipa de m ineri a de F ata de lingă ei vru să ad au g e
S e ştie c ă p le n a ra G .G . al P .M .R . 4 p u tatu lu i B ăn cilă T odcr... R o m a n , şi ea ceva, d ar ch iar atu n ci tov.
din decem brie 1959 a criticat răniîne- / aju to r m in er la noi, m -a în d e m n a t L enke V arga, secretară a C om i­
rea în u rm ă în ce priveşte d are a în \ să m ă fac utem ist... L a început
funcţiune a bateriei a IlI-a de cocs } m i-a fost team ă că n-am să m erit tetului raio n al U .T .M ., desch ise
de la H u n ed o ara . C om itetele reg io n al <, a c e a s t ă c i n s t e . . . A t u n c i e l m - a a j u ­ uşa:
şi o răşen esc de partid H u n ed o ara, co ­ ţi t a t s ă s t u d i e z S t a t u t u l , s ă - I î n ţ e l e g . . .
m uniştii din cadrul întreprinderii de Din producţia obţinută, colec­ — T o v arăşi, poftiţi p en tru a
construcţii sid eru rg ice H u n ed o ara şi-au ) M i-a d a t şi alte cărţi să le citesc :
p u s la in im ă ac eastă critică. E a a tiviştii din Turdaş şi-au achitat prim i carnetele şi insignele de u-
u n a despre Z oia şi Ş ura, eroi com - tem işti...
(Continuare In pag. 2-a) în întregime muncile S.M.T.
som olişti... A tunci an i înţeles m a i
(24.000 kg. grîu), şi o parle din ŞT. FENEŞANU
contrac,tul încheiat cu statul.
*
Lucrările sm i înfîrzi&fe
In cele mai multe unităţi a- «A
gricole socialiste din raionul Se­
beş, lucrările agricole din cam-
Avînd în vedere că timpul esle
înaintat, se impune a se lua mă­
& 6m atfidă sşutclala suri urgente şi corespunzătoare. V isalon B oncuţ,
este m in e r la I.M .
De ce nu se f r e i e r â ?
In jurul unei mese, un grup de Chiar de a doua zi, munca in Membrii celor două gospodării B arza. E c h ip a în
oameni discutau aprins. De aproa­ cele două brigăzi de tineret a în­ agricole . colective din satele c a re lu c re a z ă îşi
pe o oră făceau calcule. Fiecare ceput cu însufleţire. Deşi era o lu­ Căoi şi Bretelin, raionul Ilia, d ep ăşeşte în fieca­
cuvint era bine cintărit. După ex­ crare nouă, totuşi treaba mergea au reuşit să termine secerişul re lună planul cu
presia feţelor celor ce discutau iţi bine. Nicoiae Ufvâri şi Cornel Cin- din vreme, să amenajeze ariile 12-15 la sută.
dădeai seama că este vorba de un şi să siringă griul aflat pe cîmp.
lucru serios, ce trebuia bine cum­ dea, erau însă nemulţumiţi. Maşi­ Cu toate acestea, ei nu pot să I•4 'tr
nile aveau o turaţie mult prea m i-. înceapă treierişul. De ce ? Pen­
pănit. Motivul ? La atelierele de că. Şi apoi, mai era un neajuns. tru că pînă în ziua de 11 au-
reparaţii ale întreprinderii „Ardea­ gust, aici nu sosiseră încă bato­
zele. Este cazul ca organele
lul" din Alba lulia, a sosit o co­ Ca să ridice piesa in universalul competente să acorde acestor
gospodării colective un ajutor
mandă specială. Trebuia făcut ur­ strungului, era nevoie de 4 oa­ mai substanlial.
gent filetut la 22b
meni. Şi in timp
burlane de f o - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ce piesa era ri­
raj. Timpul de e-
dicată, cei pairii
} xecuţie era scurt Oameni şi iniţiative oameni pierdeau
^ şi de efectuarea_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ timp preţios şi 1 !IÉ 111 m A
^ acestei lucrări de- ¦"“ “ " " - r j - u i - i i u u i m j Pr tn l, v i doar cu toţii ho-
Î pindca începerea unor explorări de tăriseră să lucreze fără timpi
morţi. .
( zăcăminte importante.
L Printre cei ce luau parte la dis- După citeva calcule şi propuneri, Predau sfatului cerealele comfrasfafe
/ cuţii erau şi comuniştii Gheorghe
cei doi au rezolvat şi acesie ne­ PRINTRE PRIMII treieră, transportă spre baza
Faur, secretarul organizaţiei de cazuri. La strung, in locul Unciei de recepţie mari cantităţi de
partid şi Sitnion Moldovan preşe­ din lemn, in care se prindeau bur­ DIN RAION grîu.
dintele comitetului sindicalului. Nu lanele de foraj şi care nu permitea Folosind toate forţele, de ca­ EXEMPLU DEMN IN PAS CU TREIERIŞUL
era deloc uşor să te angajezi in- o viteză mai mare, ti au propus ( re dispun şi avînd sprijinul
tr-o astfel de lucrare. Dar toţi cu­ să folosească una din metal. Noua c S.M.T. Miercurea, colectiviştii DE URM AT La gospodăria agricolă co­
noşteau bine puterea de muncă a tinetă, au făcut-o în cadrul aielie- ) din satul Kăhău, raionul lectivă din Sintandrei, raionul
oamenilor. Nu odată aceştia, in ma­ rului. Aceasta le-a permis să du- e Sebeş, au reuşit să recolteze la Şi membrii gospodăriilor a- Hunedoara, treierişul este încă
re majoritate tineri, au făcui lu­ bleze producţia. Pentru ridicarea ) timp griul cultivat pe cele 100 gricole colective din satele Ve- în tei. Pină in ziua de 10 au­
cruri minunate, pentru unii de ne­ şi coborirea burlanelor in universa­ ba. şi tot în epoca optimă să ţel şi Şoimuş, raionul Ilia, au fost gust s-au treierat peste 145.000
conceput a fi. realizate. Şi apoi, in lul strungului, au făcut din re­ înceapă treierişul. Cu două zi­ printre cei dinţii care şi-au kg. grîu. Din cantitatea rezul­
ultimul timp, întrecerea dintre cete surse interne un dispozitiv de ridi­ le în urmă, ei au term inat şi a- predat în întregime cantităţi­ tată de la batoză, colectiviştii
două brigăzi de tineret conduse de cat. Burlanele de foraj au pu­ ceastă lucrare. Producţia de le de grîu contractate cu sta­ au ales cel mai frumos griu
comuniştii Maria Pleşa şi Nicoiae iuţ fi ridicate astfel de numai doi grîu obţinută este cu peste 500 tul precum şi obligaţiile pen­ şi au predat pînă acum statu­
tJjvâri, a căpătai un nou avî-nt. oameni, în loc de patru. kg. la ha. mai mare decît cea tru muncile executate de că­ lui 105.000 kg. din care 38.031
Lupta pentru cucerirea steagului de Cinci strungari din cei mai buni, realizată de membrii întovără­ tre S.M.T. kg. pentru muncile S.M.T., iar
cinci comunişti: Nicoiae Ujvari, şirii din acelaşi sat. restul in cadrul celor 90.000 kg.
fruntaş este tot mai însufleţită. Dumitru Goia, Cornel Cindea, Zilele trecute, colectiviştii din grîu contractat.
Desigur, toate aceste fapte în­ In dorinţa de a se situa prin­ Şoimuş, de pildă, au transpor­
ioan Crişan şi Ioan Trif, au tre fruntaşii raionului în ceea tat şi predat la baza de re­ Pe măsură ce se treieră, co­
scrise in munca celor două bri­ lucrai cu un entuziasm deo­ ce priveşte achitarea obligaţii­ cepţie, conform contractului, lectiviştii din Sintandrei tran ­
lor ce le au faţă de stat, ei 20.000 kg. griu, iar pentru mun­ sportă spre baza de recepţie şi
găzi de tinerei, pledau in favoarea sebit. Numai după 20 de zile, s-au grăbit să transporte la ba­ cile S.M.T., alte 3.679 kg. La restul cantităţilor ce le mai
za de recepţie întreaga canti­ rîndul lor, membrii gospodă­ au de predat. Vor cu tot dina­
calculelor făcute şi care arătau că toate cele 226 burlane pentru fo­ tate de griu pe care au con­ riei colective din Veţel, au pre­ dinsul ca atunci cînd sînt ga­
tractat-o (14.000 kg.), adăugind ta cu treierişul, să raporteze că
lucrarea specială putea fi termina­ raj au fost filetate. Comanda a in plus, la contract, încă 567 kg. dat statului toate cele 35.000 şi-au achitat în întregime şi
lă la timp. fost terminată astfel intr-un timp re­ obligaţiile contractuale.
cord. Pentru succesul obţinut, cei cinci Exemplul colectiviştilor este kg. contractate şi cantitatea de
Cînd s-a cerut părerea şi strun­ urmat şi de întovăvăşiţii din
strungari au fost felicitaţi de or­ Răhău., care pe măsură ce 2.652 kg. cît datorau S.M.T.-uIui
garilor din cele două brigăzi de
tinerei, toţi ca unul, şi-au exprimat ganizaţia de partid şi conducerea pentru lucrările executate.
( aceeaşi hotărire. ,jVom dovedi că atelierului. Erau felicitări bine ve­
2 sintem in stare să facem comanda nite, meritate din plin.
^ specială la timp". V. FURIR