Page 38 - 1960-08

Faff. 2
infrecerea dintre gospodăriile agricole colective
A n g a ja m e n te fo rm a le
Printre numeroasele gospodă­
rii agricole colective din regiu­
nea noastră care au răspuns
chemării la întrecerea lansată de
către colectiviştii din Gîlnic,
pentru dezvoltarea sectorului
zootehnic, se află şi G.A.C. „1
Mai’“ din Nădăştia Inferioară,
raionul Hunedoara.
Primind cu interes deosebit lapte, pentru a se ajunge la ci­
chemarea la întrecere, colectivi­ fra de 37 pentru fiecare 100 de
ştii au analizat posibilităţile e- ha.
conomice ale gospodăriei şi s-au
angajat ca la 100 de ha. teren a-
gricol să realizeze un efectiv de
37 bovine, din care 21 vaci de
lapte, să aibă pînă la sfîrşitul
anului 300 oi cu lînă semifină,
0 crescătorie de porci cu 50 ca­
pete, să predea întreaga produc­
ţie de lapte contractată cu sta­
tul, să introducă sistemul retri­
buirii suplimentare la îngrijito-
rii-mulgători. Pentru asigurarea
bazei furajere, ei au hotărît să
cultive pe 10 ha. porumb siloz
şi pe 3,5 ha. sfeclă furajeră, să
construiască un siloz cu o ca­
pacitate de 250 tone, un saivan
pentru oi (pînă la data de 1 au­
gust a. c.), să termine pînă la
1 iunie 1060 grajdul pentru vite,
iar pentru reducerea preţului de
cost la aceste lucrări, fiecare co­
lectivist să efectueze cîte 5 zile
de muncă voluntară.
După cît se vede, angajamen­
tele colectiviştilor din Nădăştia
Inferioară sînt însemnate. Să ve­
dem însă, cum anume colectivi­
ştii de aici, în frunte cu consi­
liul de conducere al gospodăriei,
luptă pentru traducerea lor în
viată.
Din datele ce ni le-a furnizat ora actuală, în gospodăria co­
preşedintele' gospodăriei, tov. lectivă din Nădăştia Inferioară
Ioan Todoroni, nu s-ar putea nu găseşti nici măcar un purcel,
spune că nu s-a întreprins ni­ pentru că, în realitate, n-a fost
mic pentru a da viată acestor
angajamente. Cîte ceva s-a fă-
out. Dar, colectiviştii din Nădă-
ştia Inferioară sînt departe încă
de realizarea angajamentelor.
De pildă, la cele 380 ha. teren
agricol cît are gospodăria co­
lectivă, revin în prezent 108 bo­ buinţînd fondurile respective la
vine, din care 62 vaci de lapte. construirea unui grajd pentru
Fafă .de angajamentul luat, ei caii gospodăriei. Nu e rău că se
au mai puţin cu 32 bovine, din construieşte grajdul pentru cai,
care 17 vagi de lapte. Este a- mai bine era însă să se fi dat
devărat că de la data răspun­ întîietate crescătoriei de porci
Reparaţii p rii muncă voluntară
Muncitorii din cadrul auto­
bazei f.R.T.A. din oraşul Brad,
participă cu multă însufleţire la
acţiunile de muncă patriotică ce
se organizează aici. Nn de mult,
în cadrul acestor acţiuni de
muncă patriotică, au fost exe­
Problemele economice în
centrul activităţii noastre
(Urmare din pag. /-a)
prilejuit o an aliză tem einică a întregii
m uncii în d o m en iu l construcţiilor in ­
dustriale şi luarea u n o r m ăsuri cores­
p u n z ă to a re .
S prijinit de com itetul regional de
partid, C om itetul o răşen esc H u n ed o ara
a luat m ăsu ri pentru aju to rarea co­
m itetului de partid şi a conducerii
I.C .S .H . în v ed erea îm b u n ătăţirii m u n ­
cii politice şi o rg a n iz a to ric e p e to a te
şantierele de construcţii industriale.
C om itetul o răşenesc de partid, îm ­
p reu n ă cu com itetul de partid şi co n ­
d u ce rea I.C .S .H ., a a n a liz a t situ a ţia
de pe fiecare şan tier în parte, scoţînd
la iv eală ca u zele ca re frîn e ază b u n u l
m e rs al m u n cii şi făcîn d p ro p u n eri
pentru înltăurarea acestora. C om itetul
de partid şi co n d u c erea I.C .S .H . au
fost a ju ta te să ia m ă su ri p en tru o r­
g a n iz a re a lucru lu i pe şa n tie re în d o u ă 9 de la B lu m in g şi b ateria a Il-a
şi trei sch im b u ri, p en tru m e c a n iz a re a
u n o r lucrări cu v o lu m m a re d e m u n că,
p en tru întărirea disciplinei şi folosirea
din plin a tim pului de lucru, p entru
u rm ărirea zilnică a respectării grafice­
lor de pro d u cţie etc.
O atenţie deosebită s-a d at aju to ­
rării organizaţiei de partid şi co n d u ­
cerii şan tieru lu i d e la b ateria a II l-a
de cocs. C om itetul de partid a încre­
dinţat unui m em bru al său sarcina să
se o cu p e în p erm an en ţă d e o rg a n iz a ­
ţia d e partid de pe acest şantier şi să
in fo rm eze zilnic com itetul d esp re felul
cu m se respectă graficul de execuţie,
ceea ce a p erm is com itetului de partid
să intervină operativ pentru înlăturarea
lipsurilor care se iveau pe parcurs.
L a indicaţia com itetului de partid,
conducerea întreprinderii a repartizat
aici cele m ai b u n e forţe tehnice, cei
m a i bu n i specialişti, cei m ai b u n i şeii
d e b rig a d ă şi, în sp ecial, cele m a i b u n e
ech ip e de şam o to ri şi instalatori.
A ceste m ăsu ri au av u t ca rezultat
fap tu l că la critica tă cu tă d e p le n ara
G .6. al P .M .R . co lectiv u l d e la I.C .S .H .
a putu t să-şi facă autocritica în fap ­
te.; te rm in a re a construcţiei bateriei ă
sului la chemare şi pînă acum,
colectiviştii din Nădăştia Infe­
rioară au înlocuit 11 vaci care
aveau o producţie scăzută, cu
altele bune de lapte şi au mai
cumpărat alte două vaci. Nu
există în schimb garanţia că în
acest an vor mai cumpăra res­
tul de bovine, mai ales vaci de
In ce priveşte procurarea celor
300 de oi cu lînă semifină, s-au
făcut demersurile necesare prin
sfatul popular raional. Avînd şi
fonduri, se speră că în ouirîpd,
colectiviştii vor intra în posesia
turmei respective. Se pune însă
întrebarea : unde vor fi adăpos­
tite oile, din moment ce, pentru
saivanul planificat a fi gata la
1 august, nu s-a întreprins ni­
m ic ? ,,S ă construim un saivan,
nu-i cine ştie ce“ — spun tova-,
răşii din conducerea gospodă­
riei colective. „Să avem numai
O’ie şi, odată-1 ridicăm“. Tără-
gănîod construcţia saivanului,
s-ar putea întîmpla însă ca oi­
le c.e vor sosi la Nădăştia, să
intre in plină iarnă, neadăpos­
tite 1
Gu crescătoria de porci, situa­
ţia este şi mai încurcată. Consi­
liul de conducere al gospodăriei
a făcut următoarea socoteală:
„Ca să ajungem la 50 capete de
porcine, este suficient să cum­
părăm 10 scroafe. Dacă fiecare
din acestea va făta numai cîte
cinci purcei, angajamentul nos­
tru va fi realizat 100 la sută“.
Ideea n-a fost rea, numai că la
cumpărată nici o scroafă, deşi
au existat fondurile necesare
pentru acest lucru şi sînNrezer-
vafe cantităţile necesare de po­
rumb şi ovăz 'pentru furajare.
Pe parcurs însă, nădăştienii
şi-au schimbat gîndurile, între-
-0 &:
cutate la 20 autocamioane unele
lucrări în vederea pregătirii lor
pentru transportul cerealelor, iar
ia alte 16 maşini, s-au făcut re­
vizii tehnice.
MIRCEA GOLCEA
corespondent
IlI-a, ca re în p rezen t fu n cţio n ează cu
în treag a ei capacitate.
P e n tru a evita greşelile şi lipsurile
din trecut, com itetul de partid al
I.C .S .H . a fo st a ju ta t să ia, ch iar de
la începutul acestui an, o serie de m ă ­
suri politice şi o rg an izato rice, să a-
nalizeze în m o d sistem atic felul cum
se îndeplineşte planul de producţie pe
şantierele celor m ai im portante obiecti­
ve, putînd preveni răm înerile in urm ă.
P reo cu p area m ai sistem atică a com i­
tetului d e partid pentru b u n a d esfăşu ­
rare a m uncii pe şantiere, p ătru n d erea
m ai ad în că în problem ele de producţie,
declararea construcţiei cuptorului 4
A tartin ca şan tier al tineretului au co n ­
tribuit la grăbirea ritm ului de dare
în folosinţă a ag reg atelo r siderurgice.
A stfel, a u fost d ate în folosinţă în a ­
inte de term en cu p to arele nr. 7, 8 şi
carbo-fluid din C ălan. D e asem enea,
sînt create toate prem isele necesare
p en tru in trarea în fu n cţiu n e, în a in te de
term en , a cuptorului 4 M artin şi a
tu rn ă to rie i d e lin g o tie re d e la G ăla n . că al C om itetului raional de partid P e ­
C o n d u cerea de către partid a econo­
m iei presupune nu num ai cunoaşterea
problem elor, stabilirea direcţiilor prin­
cip ale a activităţii, ci în acelaşi tim p
cere şi o su sţin u tă m u n că politică şi
organizatorică, perfecţionarea m eto d e­
lor de exercitare a controlului, îm b u ­
n ătăţirea neîn cetată a stilului de m u n ­
că, întărirea legăturilor organelor şi o r­
ganizaţiilor de partid cu m asele largi
de o am en i ai m uncii.
P reo cu p at de această problem ă, bi­
roul com itetului regional de partid a
a d o p tat o h o tărîre cu privire la stilul
de m u n c ă al o rg an e lo r şi o rg an izaţi­
ilor d e p artid în care, în tre altele, se
prevede, ca o obligaţie im p o rtan tă a
acestora, apropierea activităţii lor de
fabrici, uzine, unităţi socialiste ale a-
griculturii, efectuarea controlului în d e­
plinirii sarcin ilo r la faţa locului, în fie­
care întreprindere.
In u ltim a v rem e, la noi s-a în ce­
tăţenit practica deplasării sistem atice
a m em b rilo r biroului com itetului re­
de la care colectiviştii ar fi pu­
tut realiza însemnate venituri.
Cît priveşte introducerea sis­
temului de retribuire suplimen­
tară, îngri jitorii-mulgători din
Nădăştia, nu cunosc, sau cu­
nosc în mică măsură acest sis­
tem şi avantajele lui, pentru că,
de fapt, încă n-a fost aplicat.
Pozitiv este faptul că pentru
hrana animalelor au fost culti­
vate 15 ha. cu porumb siloz şi
3 ha. cu sfeclă furajeră, că s-a
construit un grajd pentru 100 ca­
pete de vite, la care mai sînt de
executat doar cîteva lucrări
(pardosirea şi instalarea liniei
decovil). Trebuie spus însă că
la construirea grajdului colecti­
viştii n-au muncit voluntar cîte
5 zile, aşa cum s-au angajat,
astfel că preţul de cost al aces­
tuia este destul de ridicat. Este
de asemenea bine că s-au asi­
gurat spaţiile necesare pentru
siloz şi că s-a contractat cu sta­
tul întreaga producţie de lapte
obţinută de la vacile gospodă­
riei.
Considerăm că la Nădăştia
Inferioară sînt încă multe de fă­
cut pentru a se da viaţă în în­
tregime angajamentelor luate.
Este necesar ca atît consiliul
de conducere cît şi organizaţia
'de partid, să analizeze această
stare de lucruri şi să ia cele mai
potrivite măsuri, în scopul în­
făptuirii întocmai a angajamen­
telor luate în întrecere.
GH. LUPAN
NOTA
Cînd va fi dai în
folosinţă grupul sooial?
/v/V v .\.-,v'5'7
Aceasta este întrebarea ^
pe care muncitorii de la
sectorul semicocs al uzinei
„Victoria“ din Călan, o a-
dresează Complexului III-
Călan I.C.S.H., referitor la
grupul social.
Deşi lucrările la grupul
social sînt gata de aproa­
pe patru luni, darea lui
in folosinţă se amină me­
reu. Sintem de acord că
există şi alte lucrări im ­
portante, dar şi îmbună­
tăţirea condiţiilor de
muncă ale muncitorilor
de la semicocseria din Că­
lan este o problemă tot a-
tît de importantă.
Conducerea Complexu­
lui III al I.C.S.H. trebuie
să rezolve fără întirziere
această cerinţă impor­
tantă.
A. MOISE
corespondent
gional, a m em b rilo r birourilor com ite­
telor raio n ale şi orăşeneşti de partid
în întreprinderi, instituţii şi sate, u n d e
an a liz ează diferite asp ecte ale m uncii,
d în d u n sprijin practic, efectiv la în ­
d ep lin irea sarcinilor. D e pildă, biroul
C om itetului raional d e partid A lba s-a
d ep lasat la faţa locului şi a a n a li­
zat activitatea întreprinderii m iniere
„G h eo rg h e D o ja“-Z latna, ajutînd o r­
g an izaţia de partid şi co n d u cerea în ­
treprinderii să ia o serie de m ăsu ri
ca re au co n trib u it la îm b u n ătă ţire a în ­
tregii activităţi. L a fel a p ro ce d at bi­
roul C om itetului raional de partid H u ­
n ed o ara, ca re a an alizat, la faţa locu­
lui, a c tiv ita te a în tre p rin d e rilo r m in ie re d e co n d u c ere tehnică. A stfel, Ia oţelă- în diferite p erio ad e să n u se asig u re
le liu c şi G helar. D e curînd, m em b rii
biroului com itetului reg io n al d e partid
s-au d ep lasat în exploatările carbonifere
din V alea Jiului, u n d e au luat le g ă­
tu ră cu com itetele de partid, au dis­
cu tat cu m em brii de partid, cu m u n ­
citorii a su p ra felului c u m se o cu p ă o r­
ganizaţiile de partid şi com itetul ra­
ional de rezolvarea problem elor de pro­
ducţie. A ceasta a aju tat m em b rii b i­
roului să p o ată face o an aliză tem ei­
nică şi m u ltilaterală a stilului de m u n ­
tro ş a n i.
C onducerea econom iei de către p ar­
tid p re s u p u n e o p ă tru n d e re a d în c ă în
problem ele de producţie, exercitarea
u n u i co n tro l te m ein ic asu p ra felului
cu m se în d ep lin esc hotaririlc p artid u ­
lui şi g u v e rn u lu i în to a te d o m e n iile de
a c tiv ita te .
L a H u n e d o a ra lu cru rile m e rg , în
gen eral, bine, planul se îndeplineşte,
an g ajam en tele d e asem en ea; se reali­
z e ază ec o n o m ii la p reţu l d e co st. T o ­
tuşi o an a liz ă m ai aten tă n e a ra tă că
c h ia r şi a ic i u n d e a c tiv ita te a p o a te fi
ap reciată ca pozitivă se m anifestă unele
d e fic ie n ţe .
L a indicaţia com itetului orăşenesc
de partid, com itetul de partid al C o m ­
binatului siderurgic H u n ed o ara a h o tă­
rît să an a liz eze şi alţi in d icato ri de
plan în afară de producţie, productivi­
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1752
ammtsmoBammmtmaa
Toată atenţia noilor Io pragul deschiderii
absolvenţi noului an şcolar
Un număr însemnat de tineri Noii absolvenţi, cadre didacti­ Sarcinile mari puse în faţa Nu aşa se prezintă însă lu­
absolvenţi ai facultăţilor şi insti­
tutelor pedagogice au fost re­ ce, pot şi vor contribui ia răs- şcolii de către cel de-al IlI-lea crurile la şcoala de 7 ani nr. 2
partizaţi în acest an în şcolile pindirea ştiinţei şi culturii în sa­ Congres al P.M.R., au mobili­ din colonie. Pînă în prezent nu
regiunii noastre ca profesori şi tele noastre, la culturalizarea zat cadrele didactice şi condu­ s-a făcut nimic la această şcoa­
învăţători. Numai de la institu­ maselor, la înfăptuirea politicii cerile şcolilor, care, sub îndru­ lă nici în ce priveşte curăţenia,
tele pedagogice, s-a repartizat partidului nostru la sate. Este marea organelor de partid şi cu nici în privinţa muncii din tim­
un număr de 15 absolvenţi, ca­ necesar ca acestor tineri, noilor sprijinul sfaturilor populare, iau pul vacanţei cu elevii şi părin­
re vor munci ca învăţători în
diferite sate şi comune printre cadre didactice, să li se dea toa­ toate măsurile necesare pentru ţii acestora. Conducerea şcolii
care la Dernşuş şi Berthelot, din tă atenţia. Conducerile şcolilor, ca noul an şcolar să fie deschis nu a organizat cu elevii acţiuni
raionul Haţeg, la Almaş Sălişte împreună cu comitetele executive în cele mai bune condiţii. de muncă patriotică de îngrijire
şi Cărmăzăneşti din raionul llia, ale sfaturilor populare, trebuie a şcolii, a curţii etc. Nici cel
la Ribicioara şi Ruseşti din ra­ să le creeze condiţii optime de La Hunedoara, la Şcoala me­ puţin personalul administrativ
ionul Brad şi în alte părţi. muncă şi viaţă. Noile cadre die serală, la şcoala clin colonia şi de serviciu nu a fost mobi­
didactice trebuie să fie primite Stufit, Şcoala de 7 ani nr. 1 etc., lizat pentru pregătirea deschide­
In această perioada aceşti ab­ lucrările de reparaţie, de cură­
solvenţi, viitoare cadre didactice,
educaţi şi crescuţi de regimul no­ cu grijă şi să fie sprijinite să ţenie, de complectare şi refa­ rii noului au şcolar. Astfel, mo­
stru democrat-popuiar, urmează
să se prezinte la posturi. Cu intre în munca colectivului şco­ cere a materialului didactic sînt bilierul este neîngrijit, sălile de
bogatele cunoştinţe acumulate lii, a satului. Să fie sprijinită cu în plină desfăşurare. Paralel cu clasă murdare, iar în curtea
în şcoală, cu dorinţa arzătoare
şi elanul caracteristic tineretului atenţie rezolvarea problemelor de această activitate, cadrele didac­ şcolii buruienile cresc neştingh.e-
nostru crescut de partid, noii ordin material, cum ar fi con­ tice sînt antrenate în munca de rite. Tovarăşa Larişa Boiangiu,,
absolvenţi păşesc cu încredere diţiile de locuit, masă etc. Orga­ înscriere a elevilor pentru noul care a ţinut locul directorului în
la locul lor de muncă. Ei sînt nizaţiile U.T.M. trebuie să-i an­ an şcolar, în munca de pregătire timpul vacanţei, s-a mulţumit
convinşi de sarcina nobilă ce treneze pe toţi absolvenţii în ac­ zilnică a elevilor corigenţi sau să treacă din cînd în cînd pe la
le-o încredinţează partidul, aceea tivităţile cultural-educative ce se a celor care urmează să-şi dea şcoală doar „în plimbare“, lată
de a educa copii oamenilor mun­ desfăşoară la căminul cultural, examenul de admitere în clasa unde duce dezinteresul şi super­
în munca cu tineretul. VHI-a sau examenul de maturi­ ficialitatea. Această stare de lu­
cii, pe viitorii constructori ai tate. De asemenea, secţia de în- cruri trebuie neîntîrziat curmată..
socialismului şi comunismului. Printr-o muncă atentă cu noi­ văţămînt şi cultură a sfatului
le cadre didactice, se vor obţine popular orăşenesc, împreună cu Ar fi bine dacă secţia de în­
rezultatele aşteptate în activita­ conducerile şcolilor, au luat mă­ văţămînt şi cultură a Sfatului
tea instructiv-educativă pe care surile necesare pentru distribu­ popular al oraşului Hunedoara,
irea manualelor şcolare, care ar întreprinde un raid la care
aceştia o vor desfăşura în şcoală conform recentei hotărîri a G.C. să participe toţi directorii şco­
al P.M.R. şi a Consiliului de lilor din oraş şi trecînd pe la
si la căminul cultural. Miniştri, începînd din acest an, fiecare şcoală, să analizeze sta­
pentru elevii din clasele I-VII diul de pregătire, generalizînd
se va face gratuit. metodele pozitive în munca de
pregătire a noului an şcolar şi
Un exemplu pozitiv de preocu­ luînd măsuri urgente acolo unde
pare pentru deschiderea noului se constată deficienţe.
an de învăţămînt îl constituie
activitatea depusă de conducerea Timpul care a mai rămas
şcolii de 7 ani nr. 1 — directori pînă la începerea anului şcolar,
tov. Ştefan Balog şi Constantin trebuie folosit din plin. Curăţe­
Popescu — unde toate lucră­ nia în localurile de şcoală tre­
rile de amenajare şi curăţenie buie să fie terminată la timp.
au fost terminate. In perioada De asemenea, trebuie să fie or­
actuală, cadrele didactice din a- ganizate activităţi de completare
ceastă şcoală, care şi-au efec­ şi refacere a materialului didac­
tuat concediul de odihnă, sînt tic din laboratoare, iar fiii oa­
repartizate pe colective de mun­ menilor muncii care urmează
că. Un colectiv de profesori se să-şi dea diferite examene în
ocupă efectiv de pregătirea ele­ sesiunea din toamnă, trebuie a-
vilor corigenţi, iar alte colecti­
ve, de pregătirea laboratorului jutaţi să se pregătească cît mai
temeinic.
de ştiinţe naturale, chimie, fi­ Trebuie mobilizate toate for­
zică, de munca educativă a ele­ ţele didactice pentru pregătirea
vilor şcolii încadraţi în tabăra o- deschiderii în bune condiţiuni a
răşenească a pionierilor, ş.a.m.d. noului an şcolar.
D o u ă n o i s ă li d e c la s ă
La Simeria Veche s-au început muncă voluntară un mare nu'
In acest an lucrările de mări­ măr de cetăţeni, care au efec­
re a şcolii elementare din lo­ tuat peste 1.600 ore de munci
calitate. Astfel, s-au început volunjtară. S-au economisit ast:
lucrările de construcţie a încă fel pînă acum circa 16.000 lei.
două săli de clasă şi o sală a
Calitatea încălţămintei este o preocupare de bază a rihtui- învăţătorilor. Acum, cele trei O contribuţie deosebită la a-
toarelor Toăicâ Letiţia, Florica Sicoie, Ana Gabor şi Viorica ceste lucrări au adus-o de­
Huţiu, de la cooperativa „Mopil“ din Baia de Criş. încăperi, sînt zidite la roşu a-
putaţii Ion Munteanu Barbu
Iată-le discutînd despre calitatea feţelor unui nou lot de proape în întregime. La lucră­
Gheorghe Munteanu şi învăţă­
pantofi bărbăteşti. rile de construcţie a noilor săli
torul Ioan Berea.
de clasă şi la transportul m a­
S. MUNTEANU
terialelor a participat prin
corespondent
tate şi preţ de cost, şi a n u m e calita­ tul de partid s-a o cu p at în m o d d eo se­ pe schim b cel puţin 130 d e lingouri. S chim burile de experienţă s-au do­
tea produselor. bit de în tărirea disciplinei co n tractu ale, Iniţiativa aceasta a fost privită cu ved it a fi o m e to d ă eficace n u n u m a i
de respectarea contractelor econom ice
A şa s-a p u tu t co n sta ta că în ce pri­ cu alte întreprinderi. Şi în această m ultă atenţie de com itetul de partid pentru g en eralizarea m etodelor în ain ­
veşte calitatea oţelurilor m ai există privinţă, an aliza întreprinsă de C o m i­ al com binatului. C o n d u cerea tehnică- tate, d a r şi p en tru lichidarea a n u m i­
încă deficienţe serioase. tetul regional de p artid H u n e d o a ra şi adm inistrativă a com binatului a fost to r stări de lucruri nesatisfăcătoare.
de com itetul de partid al com binatului în d ru m a tă să ia m ă su ri m en ite să a- D e pildă, la u n m o m en t d at s-a c o n ­
D in a n a liz a ca u zelo r ca re a u d u s la a co n sta tat o serie de lipsuri şi g re u ­ sigure aprovizionarea ritm ică a la­ statat că m u lte din întreprinderile in ­
p roducerea u n o r oţeluri d e calitate ne- tăţi, ca re au in flu en ţa t în m o d n eg a tiv m in o ru lu i cu lin g o u ri cald e şi în
co re sp u n z ăto are a reieşit că în unele şarje com p acte. A stfel, prin in tro d u ­ dustriei locale nu-şi îndeplinesc sa r­
cerea unei tehnologii m ai raţionale cinile d e plan. D in in iţiativ a co m ite­
secţii din co m b in at d isciplina teh n o lo ­ livrările de p ro d u se către in d u stria s-a creat posibilitatea reducerii tim p i­ tului reg io n al d e partid, com itetul e-
lor de reparaţii, a staţio n ărilo r acci­ xecutiv al sfatului popular regional
g ic ă şi d iscip lin a în m u n c ă c o n tin u ă să c o n stru c to a re d e m aşin i, p rec u m şi dentale. P rin in trarea în funcţiune a şi consiliul sindical regional au o r­
noi cu p to are, cît şi printr-o m ai b u n ă g an izat o consfătuire în cad ru l căreia
lase de dorit, d ato rită slabei exigenţe către alţi beneficiari. A stfel, lipsa u- sin cro n izare a circulaţiei lingourilor s-au analizat principalele cau ze care
cald e în tre oţelării şi lam in o are, s-a a u d u s la n erealizarea indicilor de
şi a unei p reocupări insuficiente p entru nei evid en ţe operative, corecte, a b e­ plan. în ain te de consfătuire au fost
asig u rat o creştere a capacităţii de vizitate cîteva secţii ale în trep rin d e­
această p ro b lem ă din p artea o rg an elo r neficiarilor şi contractelor a făcut ca încălzire a cuptoarelor adînci. rii d e in dustrie locală „ t M a i" din
D ev a, p en tru a se v ed e a la faţa lo­
. satisfacerea co respunzătoare a obliga­ In prezent, ca u rm are a îm b u n ătă­ cului cu m este o rg an izată producţia,
ria electrică, deşi a u existat n u m ero ase ţiilor d e d e s fa c e re ; unii b e n e fic ia ri ţirii co n tin u e a m uncii, s-a a ju n s să cu m se desfăşoară întrecerea socialis­
ab ateri de la reg u lile d e d isciplină şi prim eau cantităţi în sem n ate de produ­ se lam ineze 200 şi chiar m ai m ulte tă, cu m m u n cesc o rg an izaţiile d e p ar­
tid şi sindicale.
d e Ia instrucţiunile tehnice, co n d u c erea se peste plan, în tim p ce alţii, m ai ling o u ri pe schim b, ceea ce a d u s la
secţiei n u a lu at atitu d in e faţă d e a- ales din rîndul celor ca re solicitau lam in area integrală a plusului d e p ro ­
ceste stări de lucruri, ceea ce a tăcut cantităţi m ai m ici de oţeluri, răm î-
ca la u n ele şa rje d e oţel p ro ce n tu l d e n e a u cu c o n tractele n esatisfăcu te.
reb u t să fie ridicat, iar alte şarje să P en tru rem ed ierea acesto r deficienţe,
nu se înscrie în p ro g ram . com itetul de partid a sprijinit co n d u ­ ducţie a oţelăriilor şi la red u cerea In felul acesta, co n sfătu irea a p u ­
cerea co m binatului să ia o serie de sim ţito a re a stocului d e lin g o u ri reci. tu t să analizeze m a i tem ein ic şi în c u ­
C a lita te a sla b ă a u n o r m ă rci d e oţel, m ăsu ri care să aibă ca rezultat îm ­ noştinţă d e cau ză situ aţia şi să ia o
pe lingă că aducea p ag u b e m ari co m ­ b u n ătăţirea activităţii co m erciale şi de O altă iniţiativă izvorîtă din m a sa serie de m ăsuri de îm b u n ătăţire a ac­
binatului, crea o serie d e greutăţi al­ desfacere. A stfel, a fost reo rg a n izată o am en ilo r m uncii din reg iu n e şi care tivităţii. A stfel, s-a u stabilit m ă su ri
tor în trep rin d eri d in ţară, care, din întreaga structură a aparatului de des­ a prim it întregul sprijin al o rg an elo r pentru producerea în cantităţi m al
ac eastă cau ză, la rîn d u l lor n u pu ­ facere, profilîndu-se d u p ă principiile şi o rg an izaţiilo r de partid este aceea m ari a acelor sortim ente care au asi­
teau să-şi realizeze indicii d e plan. a constructorilor de locuinţe de Ia g u rată desfacerea, pentru rentabiliza­
secţiilor fu rn izo are de p ro d u se fin ite : H u n ed o ara, de a construi în acest an rea produselor n ecesare nevoilor co n ­
C om itetul de partid şi conducerea u zina cocso-chim ică, furnale, lam in o ­ la fiecare 24 de a p a rta m e n te u n a p a r­ sum atorilor, d ar care nu erau ren ta­
co m binatului au luat o serie de m ă ­ rul de 800 m m . şi grupul de lam inoa­ tam en t din econom ii, fără ca aceasta
suri im p o rtan te m en ite să d u că la îm ­ re P eştiş. A p aratu l de co n tractări a să d ău n eze calităţii şi confortului co n ­ bile, p e n tru p re g ă tire a m a i te m ein ică
bu n ătăţirea sub toate aspectele a ca­ fost întărit cu cadre, av în d o califi­ stru c ţie i. a consfătuirilor de producţie în u n i­
lităţii p roducţiei. C o n d u c e re a co m b i­ care eco n o m ică su p erio ară, iar în po s­ tăţile din in dustria locală şi intensi­
natului a fost în d ru m ată să reo rg an i­ turile cheie au fost trim işi să lucreze C om itetul regional d e partid m an i­ ficarea întrecerii socialiste.
zeze co n tro lu l teh n ic d e calitate, să ia m e m b ri de partid cu ex p erien ţă în festă o p reocupare deosebită n u num ai
p ro d u c ţie . d e a sprijini ceea ce este nou, folo­ îm b u n ătăţirea m uncii de conducere
m ăsuri pentru evitarea am estecului de sitor, în tr-u n a n u m it loc, ci şi p en tru a econom iei d e către o rg an ele şi o rg a­
A ceste m ă su ri s-au răsfrînt în m od ca experienţa, iniţiativele valoroase
oţel şi îm b u n ă tă ţire a teh n o lo g iei de pozitiv în realiz area sarcin ilo r co n ­ să cap ete o ex tin d ere cit m ai larg ă. n izaţiile d e p artid, cre şterea c o m p e ­
tenţei econom ice a acesto ra se ref­
elaborare. P en tru întărirea controlului tractu ale şi obligaţiilor d e export, cît A stfel, în scopul g en eralizării ex p e­ lectă, în p rim ul rind, în rezu ltatele
tehnic s-au tra n sfe rat la acest serviciu rienţei constructorilor de locuinţe de obţinute în îndeplinirea sarcinilor de
şi a su p ra felului c u m s-a d esfăşu rat la I.C .S .H ., ca re a u reuşit să c o n ­ p lan . A stfel, p în ă la d a ta d e 30 iu ­
doi in g in eri cu în a ltă calificare în stru ia sc ă blocuri confortabile şi la u n nie a.c., în trep rin d e rile in d u stria le d in
producţie. In toate secţiile productive, încheierea contractelor econom ice pe p reţ de cost scăzut, la in d icaţia co ­ regiunea n o astră au d at peste plan
sub conducerea organizaţiilor de p ar­ prim ul şi al doilea trim estru al aces­ m itetului reg io n al de partid, consiliul lt.4 0 0 tone de cărb u n e cocsiîicabil,
tid, a fost in tro d u să a n a liz a calităţii sin d ical reg io n al şi ziaru l local „ D ru ­ 6.100 to n e de cocs m e talu rg ic, a p ro a p e
tui an. m u l so cia lism u lu i“ a u o rg a n iz a t la 29.600 to n e d e fontă, 46.300 to n e d e
oţelurilor, iar la nivelul direcţiei g e ­ O altă latură im p o rtan tă a co n ­ H u n ed o ara u n schim b de experienţă,
ja care au participat reprezentanţi ai oţel şi circa 45.000 to n e d e la m in a te,
nerale a com binatului a fost introdusă ducerii econom iei o constituie răspîn- o rg an izaţiilo r de partid şi ai co n d u ­ peste 23.100 to n e m in e re u d e fier. In
an a liz a să p tă m în a lă a felului c u m este dirca a tot ceea ce e în a in ta t şi v a ­ cerilor întreprinderilor din to ate u n ită­
respectată disciplina tehnologică. In a- loros, a ex p erien ţei pozitive în p ro d u c ­ prim ele 5 luni ale an u lu i s-şu realizat
ţie şi în activ itatea o rg an izaţiilo r de
p a rtid .
N u m ero a se exem ple d rv ed e sc cît de
celaşi tim p s-au în tărit co n tro lu l şi m a re este forţa noului, cît d e rodnice ţile de construcţii din reg iu n e. econom ii peste plan la preţul de cost
in v a lo a re d e 38.0 0 0 .0 0 0 d e lei.
ex ig en ţa o rg an e lo r d e recepţie a m a ­ sînt iniţiativele o am en ilo r m un cii a- C om itetul regional de partid a în ­
d ru m a t o rg a n iz a ţiile d e p artid să ia C om itetul regional de partid va d e­
terialelor ce intră în com binai. tunci cind ele sînt sprijinite cu căl­ m ăsu ri ca în v ă ţăm in te le d esp rin se din p u n e şi pe viitor toate eforturile pentru
ex p erien ţa constructorilor de la H u ­ îm b u n ătă ţire a co n d u cerii producţiei,
E ficienţa acestor m ăsu ri se concre­ d u ră de către com unişti. U n astfel de n e d o a ra să fie ap lica te şi pe celelalte pentru o rg an izarea şi m obilizarea e-
e x e m p lu îl o fe ră in iţia tiv a c o le c tiv u lu i şantiere. R oadele acestui schim b de forturilor o am en ilo r m uncii în v ed e­
tizea ză în fap tu l că, în u ltim ele luni, d e la la m in o ru l B lu m in g -H u n e d o a ra . experienţă au şi încep u t să se arate. rea înfăptuirii cu succes a sarcinilor
s-a în reg istrat o îm b u n ătăţire sim ţi- . In dorinţa de a lam in a în treag a C olectivele d e constructori din P etro ­
şani şi L u peni au hotărît să co n stru ­
to are a calităţii oţelurilor, reclam aţii- p ro d u cţie d e oţel d ată p este plan, pre­
le d e Ia b e n e ficiari fiin d lo t m a i p u ­ c u m şi d e a re d u c e sto c u l d e lin ­
ţine. g o u ri ex isten te la H u n e d o a ra , la m in a -
P a ra le ! Cu p re o c u p a re a p e n tru îm b u ­ to rii d e la B lu m in g a u p o rn i! Ia în ­ ia sc ă fie care cîte 4 a p a rta m e n te din tra s a te d e cel d e -a l 111-lea C o n g re s
n ătăţirea calităţii producţiei, com ite­ ceputul anului iniţiativa de a lam ina econom ii. al partidului nostru.