Page 39 - 1960-08

Ni", i j'ci2 DRUMUL SOCI ALISMU LUI Fag. Ü

VA P R E Z E N T A M : T IE IL IE A M I E IEA Y IE IRI IMIE

U Mişcarea grevistă din ţările Un nou val de
Cine răspunde?
5) Americii Latine este îndreptată în

D e m a i m u lte săp tă m în i, trei g u ri de tăţeni de pe această stradă, cunosc si­ împotriva monopolurilor S. U. A. D A M A S C (Â gerpres). — C om entînd
canale de scurgere din D eva, din stra­ tuaţia d ar se m u lţu m esc nu m ai să tra­ situ aţia din Iordania, ziarul „A l V an-
m d a T ribunul B u tean u stau descoperite. g ă c o n c lu z ia d e fie c a re d a tă că... a r BOGOTA (Âgerpres). — Du- tratativele în urma cărora a iost d a “ scrie că conducătorii Iordaniei —
A cestea pot provoca oricind accidente treb u i să se ia m ăsu ri. G ît p riv esc pă cum transmite coresponden- încheiat „contractul umilitor“ cu H u ssein şi clica Iui a u d ez lăn ţu it o
încălţăminte mul­ pietonilor, în d eo seb i în tim p u l nopţii. m ăsu rile practice, despre acestea deo­ tul agenţiei Prensa Latina, societatea americană „Golum- n o u ă cam p an ie dc teroare, cu scopul
tă şi de bună ca­ T o td e a tîta tim p , n u m ero şi trecători şi c a m d a tă n u p o a te fi v o rb a . munoi tarii de la întreprinderea bian Petroleum Gompany“. d e a frînge spiritul de rezistenţă al
litate/ Aceasta este locuitori ai acestei străzi, s-au ad resat americană „Columbian Petro- poporului iordanian şi de a-i înăbuşi
lozinca muncitori­ în rep etate rîn d u ri celor în d rep t să ia M ai co n d am n ab ilă este n ep ăsarea leum Gompany“ au declarat După cum se anunţă din San- g lasu l de protest.
lor de la fabrica m ăsurile cuvenite pentru ca d easupra lucrătorilor secţiei de g o sp o d ărie a grevă în urma refuzului aces- tiago de Ghile, de 58 de zile du-
„Ardeleana" din g u rilo r d e Ia c a n a le să fie in stalate sfatului popular orăşenesc. A ceştia a- tei societăţi de a majora sala- rează greva pe care au declara­ N oile arestări ale patrioţilor iorda­
Alba lulia. La reali­ plăci m etalice pentru a în lătu ra ev en ­ firrnă că această stare d e lucruri nu-i riile şi de a îmbunătăţi condi- t-o aproape 200.000 de mineri nieni, scrie în c o n tin u a re ziarul, n u sta*
zarea acestui scop, in teresează şi că m ăsu rile trebuie luate ţiiie de trai ale oamenilor mun- de la minele cuprifere. Sindica- b esc rezisten ţa poporului ci, d im p o tri­
un aport de sea­ tualele accidente. d e instituţiile d e sta t ca re îşi a u se­ cii. Se anunţă de asemenea că tul muncitorilor din industria v ă , ele îi în tă re s c h o tă rîre a d e a lu p ta
mă îşi aduce şi tou. diul în această stradă. greviştii se bucură de sprijinul cuprului face pregătiri în vede- p en tru eliberarea de sub reg im u l odios
Gligor Bcldea/i Tov. A d rian Ştoleru, d ep u tat ai S fa­ lucrătorilor de la' întreprinderi, rea unui „marş al foamei“ care
care îşi depăşeşte E ste d e d o rit ca în tim p u l cel m ai va fi organizat la 14 august. al lui H ussein. In încheiere, ziarul
norma in medie cu tului pop u lar al oraşului D eva, ales scu rt, g u rile de c a n a l să fie aco p erite. Federaţia oamenilor muncii
15-20 la sută. din Departamentul Gundimarca Galvarino Melo, secretarul Fe- su b lin iază că patrioţii io rdanieni sînt
de cetăţenii acestei străzi, cit şi lo an P. JURCON1 a adoptat o rezoluţie în f'avoa- deraţiei Naţionale a minerilor
I n c l i ş e u : tou. corespondent rea revizuirii tuturor contracte- din Ghile, a declarat că situa­ sprijiniţi de poporul din Iordania şi de
Gligor Beldean in L ungu, responsabilul com itetului de ce­ lor încheiate cu corporaţiile ţia este foarte grea şi în minele
timpul lucrului. străine care exploatează bogăţi- carbonifere, deoarece societăţile toate popoarele arabe care nu vor per­
Sim t profesional ile naturale. Rezoluţia cere să americane nu respectă acordul
••• se ia măsuri care să meargă încheiat cu minerii care au fost m ite m enţinerea la putere a co n d u că­
L a jum ătatea drum ului dintre D obra d e m ăsu ri de dezinfecţie sau ard ere a „pînă Ia confiscarea acestor în- în grevă.
á fe g şi M ihăieşti, raio n u l Ilia, a fost a m e ­ lor. treprinderi“. torilor terorii negre.
n ajată, cu ani în u rm ă, o fîntînă a- Intr-o informaţie transmisă -O -
dîncă pentru aru n carea anim alelor S erviciul san itar local — m e d ic şef Rezoluţia califică drept tră- din Lima se spune că 35 de mun-
m o arte sau a celor care au fost sa ­ v eterin ar G h eorghe B ulinschi — cu dători de patrie pe toate per- citori de la întreprinderea ame- Incidenf la frontiera
crificate d in c a u z a u n o r boli m o lip ­ toate că cunoaşte situaţia am intită, nu soanele care au luat parte la ricană „Duncan Fox“ se află în
s ito a re . a lu at p în ă în p rez en t nici o m ă su ­ grevă de peste 40 de zile. d i n t r e A u s t r ia şi R. F. G.
ră. O are au dispărut dezinfectantele sau
A ni de-a rîndul, această fîntînă a petrolul ? G u sig u ran ţă că n u ! P ro b a­ De ce insistă S. U. . pentru V IE N A (Â gerpres) — T A SS a-
fost folosită co n fo rm prescripţiilor sa ­ bil însă, că to v a răşilo r de Ia oficiul n u n ţă : Z iarele din V lena relatează
nitare. D in p rim ăv ara aceasta însă, cu san itar Ie-a d ispărut sim ţul răsp u n d e­ că S ch o n er, a m b a sa d o ru l A u striei în
toate că aici au fost aru n cate m ulte rii şi al în d ep lin irii sarcin ilo r p ro fesio ­ R .F.G ., a p rotestat verbal Ia B o n n
anim ale, nu au fost luate aici un fel n a le . îm potriva „incidentului“ care a avut
loc Ia 28 Iulie a.c. la fro n tiera d in ­
mm M eteahnă nedorită tre A ustria şi G erm an ia occidentală,
în regiunea G ross G m ain".

D u p ă cum relatează presa austria­

« II O am enii, în gen eral, au caractere di­ face apariţia. D eza m ăg ire însă. R ăs­ că, în această regiune, la frontiera
ferite. U nii sîn t calm i, alţii m ai p u ­ punsul a fost p ro m p t: n -am tim p. Şi au stro-vest-germ ană, u n g ru p de ti­
Harnică şi price­ ţin calm i, iar unii nervoşi- T o ate ar d u p ă acest răsp u n s laconic, a d isp ă­ pentru dezarmare neri au urcat cu forţa într-un auto­
pută, tou. Xlaria fi b u n e d a c ă cei d in u ltim a ca teg o rie, rut înapoi pe uşă. A casă (locuinţa i m obil pe u n o are care K reer şl l-au
Moraru, muncitoa­ m ai ales cînd sînt salariaţi, n-ar avea se g ăseşte în corpul clădirii poştei), NEW YORK (Âgerpres). — ciov, că S.U.A. vor să exercite du s în G erm a n ia occidentală.
re in secţia pre- obiceiul să-şi m anifeste această m e ­ se făcea curăţenie şi probabil d u m n e a ­ TASS anunţă: Statele Unite presiuni asupra statelor pentru
gătit-cusul, işi de­ te a h n ă şi fa ţă d e cei c u car.« v in în lui n u p u te a s ă lip sească d e la ac est continuă sa facă demersuri pen­ a le atrage din nou la discutarea R eprezentantul g u v ern u lu i de la
păşeşte norma in contact, ad ică cu publicul. evenim ent. tru a obţine convocarea comisiei infructuoasă a acestor probleme B onn, arată ziarul, şi-a ex p rim at re­
O.N.U. pentru dezarmare, deşi în cadrul Comisiei şi pentru a gretul în le g ătu ră cu acest incident.
medie cu 20-30 la L a oficiul P .T .T .R . D o b ra, în să, şe­ P en tru ca pe viitor cetăţenii să nu este absolut evident că această exclude posibilitatea ridicării
sută. ful acestuia, m an ifestă astfel de a p u ­ m a i fie n ev o iţi s ă fie Ia d iscre ţia c a ­ convocare nu va contribui nici problemei dezarmării în vederea In răsp u n su l B o n n -u lu i la p ro testu l
cături. Iată faptele. E ra o ra 7,46 (ser­ priciilor şefului d e oficiu, p ro p u n em D i­ în cea mai mică măsură la cau­ A ustriei, scrie ziarul „W o lk sstim m e",
I n c l i ş e u : Tov. viciul în cep e la o ra 7). P e u şa ofi­ recţiei reg io n ale P .T .T .R . să m odifice za dezarmării. unei examinări largi în cadrul nu se pom eneşte însă nim ic dacă
ciului in tră v în z ă to a re a biletelor loto- orariul de serviciu al tovarăşului în Adunării Generale a O.N.U.“. autorităţile v est-g erm an e sînt dispu­
Maria Moraru lu- se sau nu să-l lase pe K reer să se

crind la maşina de înapoieze în A ustria.

cusut.

c e n tra l p e n tru d e c o n ta re a bam 'Ior. Ş e ­ c a u z ă , în ra p o rt cu o rele d e o cu p a ţii Secretarul general al O.N.U.,- :S® ¦

ful oficiului tov. T usac. nicăieri. p e r s o n a l e , s a u , m a i b i n e s ă - i i m p u n ă Dag Idaramarskjoeld, a adresat

— E l a m a s ă ( ? ! ) , i s e r ă s p u n d e . p u n c t u a l i t a t e a ş i c a l m u l n e c e s a r i n membrilor Comisiei O.N.U. pen­

D upă vreo 30 de m inute de aştep­ m uncă. tru dezarmare o telegramă în B ir t PBO SRAM ULDE

ta re, to v . T u s a c s e g ă s e a în c ă |a m a să . T. SILVESTRU care se arată că Padiila Nervo,
Iri sfirşit, d u p ă m u lte in siste n ţe . îşi corespondent preşedintele Comisiei O. N. U.

-9&Z pentru dezarmare l-a informat 13 A U G U S T 1960 du; 20,30 G in e ştie c îştig ă ; 22,30 M u ­
pe Hammarskjoeld că a hotărît P R O G R A M U L I : 6,30 M u zică u şo a ­ zică de dans.
ră ; 7,45 S a lu t v o io s de p io n ie r; 8)00
* n o i* să .convoace la 1G august ora D in p resa d e a s tă z i; 9,30 U n tă ciu n e P R O G R A M U L II : 14,07 M elo d ii
15 (ora locală) o şedinţă a Co­ şi-u n că rb u n e (relu are); 10,26 G intă p o p u lare ro m în eşti ; 15,25 F ra g m e n te
misiei O.N.U. pentru dezarmare. M a rin P e te r ; 10,45 „ In la rg “ , cîn tece d in o p e ra „ B o e m a “ d e P u ccin i; 16,15
m a rin ă re şti; 11,25 M u zic ă d in film e; M uzică populară ro m în ească şi a m i-
Anul acesta şcolile vor fi în­ enţe în vederea înlocuirii gipsu­ In răspunsurile la întrebările 12,20 „A n u l o lim p ic 1960“ (re lu a re ); n crităţilo r n aţio n ale; 17,35 „ S p re c a ­
puse de redacţia ziarului „Prav- 1 3 ,0 5 G o n c e r t p o p u la r ; 1-1,00 M u z ic ă b a n e " — m u z ic ă u ş o a ră ; 18,40 D in
zestrate cu materiale didactice lui pentru mulaje cu materiale da“, N. S. Hruşciov a arătat d c e s tra d ă in te rp re ta tă la p ia n ; 15,10 m u z ic a -p o p o a re lo r ; 19,30 G â rn e ţ d e re­
care sînt adevăratele motive S o n ata pentru violoncel şi pian de porter : Ş an tier arh eo lo g ic; 20,20 N o a p ­
noi, necesare bunei desfăşurări a plastice. Anul acesta vechea sec­ pentru care S.U-.A. încearccă să V a le n tin i; 15,50 A ctu alitatea literară te b u n ă , copii : „ N e g u sto ru l şi p a p a ­
obţină convocarea Comisiei în rev istele n o a s tre ; 16,15 V o rb eşte g a lu l“ — poveste in d ian ă; 21,05 S cri­
procesului , de învăţămînt.. ţie ,de mulaje în gips a fost în­ O.N.U. pentru dezarmare. M o sc o v a !; 17,45 Ş tiin ţa în slu jb a p ă ­ sori din ţară ; 21,15 E m isiu n ea p en tru
cii; 18,25 G o n c e rt p e n tru o am e n ii m u n ­ s a te ; 21,50 F a p t d iv e rs; 22,00 M u zic ă
Tinărul muncitor Pentru laboratoarele de fizică locuită cu secţia de” mulaje în „Probabil, a spus N. S. Hruş- cii aflaţi la o d ih n ă ; 19,05 P e te m e de d an s; 22,30 S olişti şi o rch estre de
Eugen Simu lu­ şi chimie, de exemplu, au fost materia! plastic. Şcolile au pri­ in te rn a ţio n a le ; 20,10 G intă Io an a R a- m uzică populară ro m înească care au
crează ir. secţia pregătite truse individuale ale e- mit deja mulaje de ureche, ochi, ------- o © o ------- co n c ertat peste h o tare ; 23,15 M u zică
tâlpuit. El îşi de­ ievilor, printre ca re: truse cu aparatul respirator şi altele din serviciu de dans.
păşeşte norma in planşe de electricitate, truse de material plastic în culori natu­ WHS»®
medie cu 20 la dinamometru, truse pentru ex­ rale. întreprinderea de uti­ B U L E T IN E D E Ş T IR I : 5,00 ; 6,00 ;
sută. 13 A U G U S T 1960 laj şi transport 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
perienţe de optică etc. De ase­ Şcolije vor fi de asemenea în­ DEVA: Balada soldatului; din Livezeni, 1 9,00; 2 0 ,0 0 ; 2 2,00; 23,52 (p ro g ra m u l
I n c l i ş e u : tou. HUNEDOARA : Cintec de lea­
Eugen Simu lu- menea, în noul an de învăţămînt zestrate cu o serie de hărţi noi, g ă n ; PETROŞANI: La doi raionul Petroşani, reg I), 14,00; 1 6 ,0 0 ; 1 8 ,0 0 ; 2 1 ,0 0 ; 23,00
crind la maşina de paşi de graniţă;Război şi pace; Hunedoara (program ul II).
cusut talpă. vo.r fi puse la dispoziţia elevi­ printre care harta fizică ă lu­ SEBEŞ: Mai tare ca m oartea;
ALBA IULIA: Lumină în în­ angajează un număr de
;aSSR&: lor o serie de aparate noi ca : mii, şi cu numeroase planşe ne­ tuneric ; Kociubei; SIMERIA : 10 conductori auto pen­
Ultima noapte pe Titanic; tru a lucra pe şantierele
staţia meteorologică, tuburi To- cesare poiifehnizării învăţămîn- ORă ş t ie : Furtuna ; Fata me­ de construcţii din Valea
xicană ; HAŢEG: Poemul mă­ Jiului, Brad, Cugir, Călan,
ricelli, spintar'iscopul, acesta din tului. rii; BRAD: Mizerabilii; LO-
NEA : Inimă de mamă ; TEIUŞ: Deva.
urmă fiind un aparat deosebit Sînt în curs de pregătire plan­ Teodora: ZLATNA: Ceasul s-a Doritorii se vor adresa O. C. L.
de important pentru explicarea şe sintetice pentru lecţiile de li­ oprit la miezul nopţii; IL IA : la Staţia din Deva a între­ produse industriale
în şcoală a radiaţiilor corpuri­ teratură privind viaţa şi opera Valurile Dunării; APOLDUL prinderii, Str. Horia nr.ll. m terraionaia Deva
lor radioactive. iui Mihail Sadoveanu, George DE SU S: Dragoste pe note. Salarizarea în acord, iar
cazarea asigurată la lo­
încă din anul trecut, între­ Goşbuc şi Vasile Alecsandri, un
cul de muncă.
prinderea de material didactic caiet cu desene decorative pen­
C O O PE R A T IV A „D R U M N O U “
a Ministerului Invăţămîntului şi tru copiii preşcolari etc. HUNEDOARA

Culturii a făcut primele experi- La predarea lecţiilor profeso- sediul cen tral str. P o p a Ş ap că, 9. Cu sediul central în stra­
_cii_vor folosi şi o serie de ta­ E xecută pentru deservirea popu­ da dr. Petru Groza nr. 24,
laţiei : telefon nr. 324 ; 325.
blouri oglindind mari construc­ ® G onfecţii de croitorie, d u p ă

ţii industriale din ţara noastră, co m an d ă, p entru fem ei, b ă r­ Anunţă importante redu-
baţi şi c o p ii: L ceri de preţuri la :
precum şi diafilme şi diapozitive * în călţăm in te com enzi şi re-
p araţiu n i;
create în acest scop.Printre dia- —o— » Lucrări de spălătorie; i ° Motociclete „Javva1' de
o R eparaţii şi instalaţii elec­ < 125, 175, 250 şi 350 cm.c.,
...Partida durează de multă mament a'merican, în total care se află în continuă ofen- filmele care au apărut în ulti­ trice ;
° Z ug răv eli şi v o p sito rie;
vreme. Poziţia pieselor, ase- 100.000 de oameni,plus deta- sivă, ciştigă tot mai mult te- mul timp se află şi cele intitu­ o L ucrări de artă fotografică > „Panonia“ de 250 cm.c.,
zate pe uriaşa tablă, suferă o C o afu ră, frizerie, m an ich iu ră, 3 „MZ“-uri de 250 cm.c.,
mereu modificări. Jocul are sámentele speciale de jan- ren. Ţara fierbe ca un cazan late „Evoluţia uneltelor mecani­ p e d ic h iu ră . < „Simson“ 250 ern.c,

intensităţi diferite. Uneori este darmi, poliţie etc. acoperit. Regele-şah priveşte ce“, „De la minereu la locomo­
calm, alteori agitat... tivă“, „Maşini de lucru“. Pînă
cei doi cai negri au si ei neliniştit: caii au început să la sfîrşiful acestui an vor fi PENTRU 24 ORE l ° încălţăminte cu talpă ^
Negrele, sinistrele figuri ale
un rol însemnat. Cel ’ din şchiopăteze, pionii să şovăie, gata alte diafilme ca „Sfecla de Vreme călduroasă cu cerul de cauciuc, microporos pen- f
acesisi partide, stau baţoase variabil. Temperatura în uşoa­
pe locuiile lor. A fost o vre- dreapta apără cu străşnicie turnurile au zidurile gata să ră creştere; ziua va oscila în­ tru femei şi bărbaţi. ?
me cind numai degetele hră-
poziţiile regelui-sah Pahlevi, craPe I Regele combină în
părcţe ale trustului „Anglo-
Iranian ^ompany“ se bucurau pe potcoavele ducipaJului stînd SWh tel de fel de mutări, zahăr“, „Floarea-soarelui“, TO- tre 25 şi 30 grade iar noaptea 0 Stilouri, ceasuri de mî-
de plăcerea acestui joc neo-
bişnuit, schimbînd piesele du- serjs cu jp ere mari cuvîntul cheamă mina proteguitoare raşe noi pe harta patriei“, un între 12 şi 17 grade. Vîntul va nă, de buzunar şi deştep- ?
pă bunul plac şi interesele ca- diafilm despre o gospodărie a-
pit aii ştiicr din City. Apoi au CENTO 1 Cel din stingă ga- să-l ajute... Cum să-şi apere sufla potrivit cu intensificări tătoare.
apărut şi alte mîini care au locale din sectorul sud la în­
izbutit, după multă trudă şi lopează zburdalnic, aducînd poziţiile? Ce mutări să mai s 8 Pikiipuri, răcitoare, as-
" ___ facă ? Prost, foarte prost 1
subtile maşinaţiuni, să intre gricolă de stat din regiunea ceput, apoi din sectorul vest. ( piratoare, articole foto,
în joc — cele ale trusturilor Singura mutare valabilă ar fi
Constanţa şi o serie de diapo­ PENTRU URMĂTOARELE articole de parfumerie şi
f & g " f j ţ f f ] s să se mute în altă tară, la
zitive, desp. re „In, d, ustria tex.tilă,“, 3 ZILE galanterie. ş
adăpost I Da, da... „Primejdia Vreme schimbătoare favora-

izbucnirii unei revoluţii în I- ,.Sticla şi porţelanul , „Apele J precipitaţiilor şi tempera- Vizitaţi magazinele npa- <
mereu şahului de peste ocean ran esţ e mare — scria j tura staţionară.
R. P. Romîne“ şi altele. stre din Deva, Cugir şi Al- L
armament pentru bazele yan- zilele trecute corespondentul
ba îulia care vă stau la <
Lee răspândite pe întreaga ta- din x eneran aj ziarului mi-
dispoziţie cu un bogat sor- >
r.rnericane, vest-germane, ita- blă de şah a Iranului. Calul lanez ^g e NTE“ — incit şahul v w "U~nwiun' ea r~aională a cooperativelor de
liene — toate avînd pe firme acesta reprezintă, de fapt, esţ e gata să plece în orice timent de mărfuri. ^

cuvîntul magic „oii“ ! S-a a- tratatul militar bilateral din- moment in Elveţia“... Da, sin- consum Sebeş — regiunea Hunedoara

juns astfel ca negrele, în cap tre Iran şi S.U.A.... Regina are g u r a rnutare 1 Doar n-aţi vrea desface prin magazinele sale din oraş
şi raion:
cu regele — şahul Mohammed un rol mai puţin important în aibă soarta regelui Feisal ^ Produse industriale; ţesături de mătase,
bumbac şi in, imprimeuri, stofe, încălţăminte,
Reza Pahlevi — să fie mu- acest joc. Este o piesă de al j^alţullii 1 Are vreun rost confecţii şi galanterie, articole cosmetice, UNT

tate de mai multe mîini în schim b: după prinţesa Faw- continue partida ? Ce pie \ parfumerie,articole de menaj, chimicale, articole In cadru! Centrului şcolar agricol pendinte de Staţiunea
cea mai strânsa colaborare, în zi, prima soţie a şahului, se să mai mute ? Singu- i electrice, radio, maşini de cusut, biciclete, experimentală viticolă Miniş, funcţionează în anul şcolar 1960-
scopul unic de a îngenunchea a intrat în joc Soraya, dar rele indicate : piesele sunătoa- ’> 1961 o şcoală profesională care pregăteşte muncitori calificaţi şi
cu orice chip albele de vis-a- curând a căzut şi ea. în r e ! Acelaşi corespondent spu­ Lcf m ag a z in e le n o a s t r e de produs e a l i m e n t a r e o şcoală tehnică de maiştri.
j yis — poporul— condus de o dizgraţie^ fiind înlocuita cu nneeaa ccaă „^şaahnuulí aa itrraannssjfeerraait ilaa
\ singură mină, dar fermă, pu- Far ah Diba, fiica unui colo- elveţiene aproximativ se găsesc în permanenţă to t felul de produse înscrierile se fac pînă la data de 3 septembrie pentru
şcoala profesională şi pînă Ia 29 august pentru şcoala tehnică
terni că, mina clasei munci- nel... In schimb, regele se sim- gece milioane de dolari“ ! de maiştri.
toare din Iran, în frunte cute apărat de cele două turnuri Are vreun rost continue
La şcoala profesională se pot înscrie absolvenţii a 7 clase
Partidul Popular (Tudeh)... negre — închisorile, marile partida după ce şi-a făcut elementare, care au 14—17 ani împliniţi, cu recomandare de la
...Partida durează de multă închisori iraniene în care sînt suma ? Feisal al Iracului o unitate agricolă.

vreme. Poziţia pieselor 'sufe- aruncaţi mii şi mii de pa- m a t. Menderes în Turcia — La şcoala tehnică de maiştri, se pot înscrie absolvenţi ai
şcolilor profesionale sau ai altor şcoli echivalente cu şcoala pro­
ră mereu modificări. Cînd t.rioţi... .. mat ! ; Li Sin Man — m a t!
cele albe devin periculoase. Nebunii ? De, ca nebunii! aeroportui secret din iran

mina proteguitoare — ia un Nu sînt piese prea sigure. I- reIata corespondentul citat —

semn al regelui (citiţi şahului) nalta societate oscilează in se află în permanenţă gata

— pune repede în mişcare, cu funcţie de cine dă mai m u lt. de gbor 0 escadrilă de avioane a lim en ta re , dulciuri şi produse zaharoase. fesională, cu stagiul militar satisfăcut şi numai în vîrstă dei
perfidie, negrele figuri pentru ..Anglo-Iranian Company“ sau incărcate cu averea persona- 35 ani, recomandaţi de întreprinderile agricole de stat, şj care
a contracara lovitura. Pionii „Gulf oii Corporation“? ^ a şahului“ H Maşini şi unelte agricole, piese de schimb, au 3 ani vechime în cîmpul muncii.
negri au - pînă una alta - cu preţuri reduse.
... Partida durează de multă aDr0Die de Examenele de admitere se vor desfăşura între 1— 14 sep­
o mare putere de foc, fiecare ^ Vizitaţi restaurantele şi b u fetele din raionul tembrie 1960.
din coi opt reprezentînd cîte vreme. Dar ca orice partida L ar“ Lla Jf t a oare şahul
de şah trebuie să se termine sfirşit Va aştepta oare şanu Sebeş, Informaţii suplimentare se primesc zilnic de la secretaria­
12.500 soldaţi bine echipaţi şi t u l Centrului şcolar agricol Miniş.
înarmaţi pînă în dinţi cu ar- odată şi aceasta. Semnele în- inatul •
cep să se întrevadă. Albele. MIRCEA 10RDACHE ?W