Page 4 - 1960-08
P. 4
Pag. 4 DRÜMUL SOCIALISMULUI Nr. 1743
Ordinul de zi al mareşalului
Malinovski eu prilejul Zilei
Flotei Maritime Militare a U.R.S.S.
'MOSCOVA 1 (Agerpres). TASS anunţă: Cu prilejul săr
bătoririi la 31 iulie a tradiţio nalei Zile a Flotei Maritime Mi
litare, mareşalul Uniunii Sovie tice, Eociion Malinovski, minis
trul Apărării al U.R.S.S., a dat un ordin.
Forţa crgscîndă a Uniunii Sovietice şi a întregului lagăr
socialist, se spune In acest or din, mişcarea creseîndă a po O am enii muncii din Cuba îşi exprimă Guvernul congolez cere retrag erea
poarelor pentm pace creează posibilitatea reală pentru a în- recunoştinţa pentru sprijinul acordat im ed iată şl mee©M®ls|I©Mată a
fiina pe agresori şi a preveni u n nou război mondial. Cu toate de U .R .S .S . poporului cuban
acestea cercurile agresive ale puterilor oooidentale, orbite de
ura împotriva patriei noastre şi a Întregului lagăr puternic
al ţărilor socialiste, înfuriate de creşterea prestigiului şi in
fluenţei lor pe arena interniaţio nală, fac eforturi disperate MOSCOVA 1 (Agerpres). — muncii din Guba un fierbinte trupelor belgiene
pentru a menţine „războiul rece“ şi cursa nebunească a TASS anunţă : Odon Alvârez salut şi mulţumiri preşedintelui
înarmărilor avantajoase monopolurilor imperialiste.
De La Gampa, secretarul Gon- Gonsiliului de Miniştri al
După cum se subliniază în ordin, pătrunderea banditească federaţiei oamenilor muncii din U.R.S.S., Nikita Ffruşciov, pen Scrisoarea adresată de Patrice Lumumba lui Hammarskjoeld
a unor avioane americane în spaţiul aerian al Uniunii Sovie
tice, torpilarea de către guvernul S.U.A. a conferinţei la nivel Guba, şeful delegaţiei acestei tru acţiunile sale în sprijinul NEW YORK 1 (Agerpres). in scrisoarea primului minis ga. in numele omeniei şi drep
înalt, dovedesc că duşmanii păcii şi socialismului continuă să confederaţii, care vizitează în cauzei drepte a poporului cu TASS anunţă : La 26 iulie, Pa tru P. Lumumba. In continuare, tăţii ir.sist cu hotărîre asupra
promoveze politica de aventuri şi provocări în scopul intere prezent Uniunea Sovietică, a a- banez. trice Lumumba, primul !minis în telegrama ministrului de retragerii necondiţionate a tru
selor lor egoiste. dresat la 30 iulie lui Anastas tru al Republicii Congo, a a- Justiţie se sp u n e: pelor belgiene din Katanga in
Mikoian, primul vicepreşedinte Anastas Mikoian a primit pe dresat o scrisoare lui Dag clusiv de la baza de acolo. Re-
In aceste condiţii, se subliniază în ordin, partîdtul co membrii delegaţiei la Kremlin Hammiarskjoeld, secretarul ge „Trupele belgiene au deter
munist şi guvernul sovietic, promovînd cu perseverenţă şi în al Consiliului de Miniştri al neral al O.N.U. In scrisoare se miteţi Organizaţiei Naţiunilor
(mod consecvent politica externă leninistă de pace, iau toate în cabinetul său de lucru şi a relatează despre atrocităţile să- minat cu forţa pe conducăto
măsurile necesare pentru întărirea continuă a capacităţii de U. R. S. S„ rugămintea de a vîrşite de trupele belgiene în Unite cererea cu privire la re
apărare a statului sovietic. avut cu ei o convorbire priete Katanga. In scrisoare se spu rii din Katanga să proclame in tragerea necondiţionată a tru
transmite în numele oamenilor nească. ne printre altele că trupele bel pelor belgiene de pe teritoriul
Sarcina marinarilor ca şi a întregului efectiv al forţelor giene au deschis focul împo dependenţa ei. Pe scurt, situa
armate sovietice, se spune în ordin, este de a da dovadă de sse triva a zeci de soldaţi congo provinciei Katanga. Agresiunea
o înaltă vigilenţă, de a fi gata de luptă pentru a da agreso lezi în numeroase localităţi din ţia din Katanga este extrem de
rilor o ripostă nimicitoare dacă ei ar îndrăzni să violeze fron Oamenii muncii sovietici Congo. trupelor belgiene din Katanga
tierele sacre ale patriei noastre scumpe. primejdioasă din cauză că aco
dorescca şi noi pacea“ In scrisoare se comunică de este însoţită de atrocităţi, aşa
Scopul apropiatei vizite a lui asemenea că „mii de cetăţeni lo există numeroase trupe bel
incit nu trebuie să se mal
giene care sînt retrase din ce
lelalte provincii ale Congoului piardă nici o clipă“.
şi sînt concentrate în K atan
LONDRA 1 (Agerpres). TASS vizita parlamentarilor englezi congolezi au fost împuşcaţi în
localităţile Kipuşi, Dilolo, Bu-
M acmillan la Bonn anunţă: Delegaţia grupului în U.R.S.S. i-a convins pe a- kama, Manono, kabalo, Alber Declaraţia guvernului sovietic
parlamentar al Marii Britanii, ceştia că oamenii sovietici „do în legătură cu situaţia din Congo
LONDRA' 1 (Agetrpres). — însemna fă ră discuţie transfor care a vizitat Uniunea Sovie resc ca şi noi pacea“. ville, Kabongo, Kamina şi Ka-
După cum s-a mai anunţat, marea „Pieţei comune“ într-un tică la invitaţia grupului par
primul ministru Macmillan şi bloc politic fapt care nu poate Lordul Bessborough a decla niama“ şi că „colonialiştii eu
rat că poporul sovietic condam
ministrul Afacerilor Externe al să nu provoace cele mai mari lamentar al U.R.S.S., s-a în nă Pentagonul care creează pe ropeni ucid pe toţi congolezii MOSCOVA 1 (Agerpres), —
îngrijorări în Anglia, deoarece tors la 30 iulie la Londra1. In TASS anunţă: La 31 iulie gu
Angliei, lordul Home, vor face aceasta ar însemna că influen tr-o convorbire cu ziariştii pe ricolul unui nou război. Tot care apar singuri pe şosea“. vernul sovietic a dat publicită Gongo în scopul creării în acea
la 10 august o vizită oficială ţa ei în problemele europene ar aeroportul din Londra, lordul odată însă poporul sovietic In scrisoare se arată că tru ţii o declaraţie în care se arată stă ţară a unor condiţii nor
la Bonn. scădea vertiginos. Bessborough, unul din membrii consideră că poporul american că în cazul continuării agresiu male în viaţa ei economică.
delegaţiei, a declarat că parla are o atitudine de prietenie pele belgiene care in momen nii împotriva Republicii Gongo,
La Londra această vizită Corespondentul din Bonn al mentarilor englezi li s-a făcut fată de el. Faţă de englezi po tul de faţă sînt retrase din ce ţinînd seama de urmările pri Guvernul U.R.S.S., a trimis
este pusă în legătură eu scin ziarului „Times“ subliniază că In Uniunea Sovietică o primi porul rus manifestă din toa lelalte provincii alte Congou- mejdioase ale acesteia pentru deja guvernului Republicii Con
darea Europei Occidentale în re călduroasă. El a spus că tă inima sentimente deosebit lui sînt concentrate în provin pacea generală, va lua măsuri go 10.000 tone de alimente sub
două blocuri economice — Macmillan pleacă la Bonn toc de prieteneşti. cia Katanga unde şi-au orga hotărîte pentru a da o ripostă formă de ajutor. In viitorul a-
„Piaţa comună“ a celor 6 ţări, mai „pentru a discuta proble --- <•••••««¦« r; nizat statul major. „Dată fiind agresorilor care acţionează de propiat spre ţărmurile Republi
condusă de Germania occiden mele colaborării europene“. gravitatea situaţiei, se spune fapt — după cum a ieşit în pre cii Congo se va îndrepta încă o
tală şi Franţa, şi Asociaţia eu în scrisoarea lui Patrice Lu zent pe deplin fa iveală — cu navă sovietică care va transpor
Congresul Consiliului Generai mumba, îmi permit să insist sprijinul tuturor puterilor colo ta în această ţară 100 de auto
ropeană a liberului schimb con încă o dată asupra cererii me camioane sovietice. .Societatea
dusă de Anglia. al Sindicalelor din Japonia le care v-a fost adusă la cu niale ale N.A.T.O, de Cruce Roşie va trimite în cu-
noştinţă anterior : retragerea rînd în Republica Congo, un
La Londra tratativele care TOKIO 1 (Agerpres). TASS Clasa muncitoare din Japonia Din partea Partidului Comu imediată a trupelor belgiene In declaraţia guvernului so grup de medici şi personal me
a condus lupta întregului po nist din Japonia, delegaţii la din Congo“. vietic se subliniază că agresorii
s-au desfăşurat la Paris între an u n ţă: La 3! iulie s-a des por împotriva Tratatului de Congres au fost salutaţi de şi complicii lor, paralel cu în dical sovietic, precum şi medi
Adenauer şi De Gaulle, au fost chis la Tokio cel de-al 15-lea Securitate japono-american, a Nosaka, preşedintele C.C. al La scrisoarea lui P. Lumum cercările de a lichida indepen
congres al Consiliului General ba a fost anexat textul tele denţa Republicii Congo cu a- camente şi utilaj medical ne
urmărite cu atenţie fiind con gramei primită de el la 26 iu
siderate drept un pericol de jutorul forţelor armate, încear cesar.
scindare economică continuă a
Europei occidentale, fapt care Uniunea Sovietică, se spune în
ar provoca înlăturarea mărfu
rilor Angliei de pe teritoriul ţă declaraţia guvernului U.R.S.S.,
rilor „celor 6“. al sindicatelor din Japonia creat baza necesară pentru ni P.C. din Japonia. este gata să acorde Republicii
Astfel, corespondentul din Participanţii la Congres au Congo ajutor economic şi teh
(Sohyo). La Congres participă micirea totală a sistemului mi nic şi să dezvolte cu ea o co
Paris al ziarului „Times“ scrie aproximativ 600 de delegaţi litar japono-american, a obţi primit cu aplauze furtunoase lie din partea ministrului de că s-o sugrume din punct de laborare reciproc avantajoasă şl
că principalul scop al tra ta ti nut demisia guvernului reacţio vedere economic prin înfometa legături comerciale bazale pe
velor lui De Gaulle şi Adenauer din partea a 54 sindicate pe ra nar al lui Kişi şi a împiedicat cuvîntarea rostită de A. Bul Justiţie al Republicii Congo, re şi dezorganizarea vieţii eco
muri, precum şi oaspeţi străini vizita în Japonia a preşedinte Mwamba. nomice a ţării. In prezent, da
a fost discutarea planului fran — reprezentanţi ai Federaţiei gakov, conducătorul delegaţiei toria fiecărui stat căruia îi sînt
cez de creare a secretariatului sindicale sovietice, secretar al In telegramă sînt enumerate
faptele despre care se vorbeşte
politic al celor 0 ţări membre
ale „Pieţei comune“ pentru Sindicale Mondiale, al Consi lui american, Eisenhower. Toa Consiliului Central al Sindica
„armonizarea politicii lor“. liului Central al Sindicatelor te acestea constituie o mare telor din U.R.S.S. In numele ce Numirea comandantului scumpe idealurile libertăţii şi in principiul neamestecului în tre
Crearea acestui organ politic ar din U.R.S.S., ai sindicatelor din victorie în lupta pentru pace, lor 50,000.000 de membri ai dependenţei naţionale a popoa burile interne, egalităţii depline
R.P. Chineză şi din alte ţări. independenţă naţională şi de sindicatelor sovietice el a tran armatei congoleze relor este de a ajuta Republica în drepturi şi respectului reci
Deschiderea Congresului coinci mocraţie. Ota a subliniat im smis un cald salut frăţesc e- Congo şi din punct de vedere proc fără să pună nici un fel de
N o i p r o v o c ă r i Ici f r o n t i e r a de cu împlinirea a 10 ani de portanţa îmbinării luptei poli roicei clase muncitoare a Ja LEOPOLDVILLE 1 (Ager economic. condiţii cu caracter politic, mi
la data constituirii Consiliului tice cu lupta economică a cla pres). — Potrivit ştirilor primi Uniunea Sovietică declară că litar sau de altă natură care să
R. D. Germane General al Sindicatelor din Ja sei muncitoare din Japonia şi poniei, care luptă pentru pa
ce, independenţă, pentru îm
BERLIN i (Agerpres). ADN ponia. a chemat la dezvoltarea conti bunătăţirea traiului ei. te din Leopoldville, la 31 iulie, este gata să examineze în mod prejudicieze intereselor şl drep
anunţă : După cum s-a mai a- întreaga activitate a Con nuă a mişcării democrate în Au rostit, de asemenea, cu- în tabăra militară din capitala pozitiv problema acordării unui turilor suverane ale Renublicii
nunţat la Berlin, în ultimele Republicii Gongo, preşedintele larg ajutor economic Republicii Congo independente.
zile funcţionarii pazei de fron siliului General al Sindicatelor ţară. vîntări de salut reprezentanţii Republicii, Kasavubu, a conferit
tieră din R.F.G. au întreprins la din Japonia, care numără in Asanuma, preşedintele Parti Federaţiei Sindicale Mondiale într-un cadru festiv gradul de înfiinţarea unei comisii — singura
frontiera de stat occidentală a rindurile sale peste 3.600.000 de şi sindicatelor din R.P. Chi general maior lui Victor Lun- acţiune a O. N. U. în Congo
R.D.G. noi tentative de a pro muncitori, dovedeşte importan dului Socialist din Japonia, ca dula, şi l-a numit comandant al
voca incidente. re a luat cuvîntul la Congres, neză. tinerei armate congoleze. După LEOPOLDVILLE 1 (Ager In cadrul unei conferinţe de
tul progres care a avut loc în a declarat că lupta Consiliului In şedinţa din 31 iulie, Con festivitate a avut loc o paradă pres). — Potrivit relatărilor a- presă, ministrul învă|ămîntului,
De pe teritoriul Germaniei oc mişcarea muncitorească din General al Sindicatelor din a trupelor garnizoanei din Leo genţiilor de presă occidentale, culturii şi al informaţiilor al Re
cidentale s-au aruncat pietre a- Japonia în perioada de după Japonia a avut ecou pe plan gresul a ascultat darea de poldville. la 30 iulie au avut loc două în- publicii Gongo, Anicet Kasha-
supra unor funcţionari ai poli război. internaţional. El a cerut conti seamă prezentată de Ivai, se
ţiei de frontieră a R.D.G. din nuarea luptei pentru crearea cretar general al Consiliului Ge
raionul din frontieră Dermbach. In cuvîntarea rostită în ca unui guvern democratic, pen neral al Sindicatelor din Ja
drul Congresului, Ota, preşedin tru pacea şi neutralitatea Japo ponia.
tele Consiliului General al Sin
dicatelor din Japonia, a spus : niei. Congresul îşi continuă lucră
rile.
îoocxxxîcxx>aôccocoDOtx>üca©otxiv;o;xxxxxxxxxxxxxxxxxxxiCXXxxxxxxxxxxxx^^ xxj tîlniri între Hammarskjoeld, se mura, a declarat ziariştilor că
cretarul general al O. N. U., guvernul congolez insistă pentru
ani de lse m n a re a stat sau portofolii ministeriale din cele (a rezolvarea problemei germane, Re Ralph Bunche, secretar general trimiterea de trupe O.N.U. în
mai importante la Bonn. „Orice s-ar publica Democrată Germană şi Uniu adjunct al O.N.U. pentru pro provincia Katanga. In ce priveş-
spune — sublinia în cartea sa „Ger nea Sovietică au susţinut întotdeauna blemele politice speciale şi vice- te formarea comisiei, Kashamu
acordului de Potsdam mania fără miracole — de Ia Hitler şi continuă să susţină o politică justă, preşedintele guvernului congo- ra a declarat eă aceasta este
ia Adenauer“ publicistul vest-german menită să asigure rezolvarea paşnică iez Antoine Gizenga după care unica acţiune care a' fost între
La 2 august se împlinesc 15 ani întregului popor german pentru un Potsdam referitoare la demilitarizarea Heinz Abosch — astăzi forţeie care a problemei germane. Guvernul Uniu- a fost dat publicităţii un comu prinsă de 0.N .U . de cînd a în
de la semnarea acordului de la Pot- viitor fericit. ţării, în zonele occidentale de ocupa domină în Germania (rite vorba de niunii Sovietice a adresat în repetate nicat. In comunicat se anunţă ceput discutarea problemei con-,
sdam elaborat după conferinţa tri ţie s-au păstrat organisme de condu Germania occidentală — N.R.) sînt ac rînduri puterilor occidentale propuneri înfiinţarea unei comisii congo goleze. Kashamura a cerut apli
partită a conducătorilor guvernelor şi Evoluţia situaţiei în regiunile afla cere ale Wehrmachtului hitlerist iar celeaşi care au condus-o şi ieri şi în concrete în privinţa încheierii Tratatu leze pentru aplicarea celor două carea rezoluţiilor Gonsiliului de
miniştrilor Afacerilor Externe ai U- te sub ocupaţia puterilor occidentale strădaniile forţelor antifasciste şi de trecutul mai depărtat“. lui de pace cu Germania şi în privinţa rezoluţii ale Gonsiliului de Se Securitate cu privire la Gongo
iilunii Sovietice, S.U.A. şi Alarii Bri a arătat că aceste puteri au submi mocrate de a realiza in Germania oc transformării Berlinului occidental în curitate cu privire la Gongo. Co în care se cere retragerea tru
tanii- Acordul de la Potsdam stabi nat realizarea tuturor prevederilor e- cidentală schimbări hotărîtoare în In ultima vreme puterile occidenta tr-un oraş liber, demilitarizat pentru misia va li formată din 6 mem pelor belgiene în cel mai scurt
lea principiile şi modalităţile ocupă senţiale ale acordului de ta Potsdam. viaţa socială în sensul unor funda le, care an încălcat din primele zi a se lichida astfel regimul anormal de bri şi va li prezidată de primul timp. In continuare el a decla
rii Germaniei de către puterile în tncă din 1946 autorităţile de ocupa mentale transformări democratice au le acordul de la Potsdam — încear ocupaţie din Berlinul apusean. Pute ministru Patrice Lumumba sau rat că deşi trupele belgiene au
vingătoare în războiul antihitlerist in ţie occidentale s-au opus aplicării fost zădărnicite de puterile occidenta că să-l invoce pentru a-şi justifica aşa* rile occidentale însă, împreună cu gu locţiitorul său. In comunicat se început să se retragă din Leo
scopul dezarmării şi demilitarizării to acelor prevederi ale acordului care le. Încă din 1948, violind unul din zisele „drepturi de ocupaţie" în Ber vernul Republicii Federale caută prim arată că pentru aplicarea celor poldville ele nu dau semne Gă
tale a Germaniei, al preîntîmplnării urmăreau descentralizarea şi decarte- paragrafele cele mai importante ale linul occidental. Prezenţa trupelor toate mijloacele să tergiverseze înche două rezoluţii ale Gonsiliului de ar dori să părăsească Katanga,
pentru totdeauna a reînvierii milita lizarea industriei germane în scopul acordului, prin care se prevedea „de S.U.A., Angliei şi Franţei în Berlinul ierea unui asemenea tratat şl stabi Securitate cu privire la Gongo unde Moise Ghombe, premierul
rismului german şi nazismului. reînvierii producţiei de război în zarmarea completă şi demilitarizarea occidental urmăreşte însă un scop lirea unei înţelegeri în problema Ber în ce priveşte problema provin acestei provincii, a declarat că
Germania. La 2 decembrie 1946, vio- Germaniei precum şi eliminarea sau diametral opus celui propus de a- ciei Katanga, comisia va lucra
Aplicarea şi îndeplinirea principii lîndu-se în mod flagrant paragraful controlarea întregii industrii germane cordui de ia Potsdam şi nu se poate linului pentru a continua înarmarea a- în deplină colaborare cu secre el consideră intrarea trupelor
lor şi obiectivelor fixate prin această 14 al acordului, care specifica că care ar putea fi utilizată în scopuri susţine prin invocarea prevederilor acor tarul general. O.N.U. în Katanga ca un act
conferinţă şi prin celelalte hotărîri ale „In timpul perioadei de ocupaţie Ger militare", în actuala Germanie Fe dului- In realitate pe teritoriul tomică a R. F. Germane şi pentru a de război.
celor 4 puteri cu privire la Ger mania va fi tratată ca o unitate derală s-a trecut la reconstituirea ma Berlinului occidental prevederile acor pregăti, dacă vor putea, opinia publică
mania ar li dat posibilitatea creării economică unică“, la Washington a rilor imperii ale trusturilor Krupp sau dului au fost totdeauna încălcate — germană in vederea unui nou război Intenţia lui Hammarskjoeld de a vizita
într-o perioadă istorică scurtă a u- fost semnată convenţia cu privire la „I. G. Farbenindustrie“ şi a început este suficient să se amintească faptul menţinînd în acelaşi timp în Berlinul
nui stat german unit, democrat şi paş crearea bizonei, urmărindu-se realiza făţiş propaganda în vederea remilita- că locuitori ai Berlinului occidental occidental un focar de provocări şi Katanga a stirnit uimire in Congo
nic. In fosta zonă de ocupaţie sovie rea pînă în 1949 a unei economii de sînt încadraţi in unităţi ale noului spionaj. Guvernul Republicii Democrate
tică s-au aplicat fără întîrziere foafe sine stătătoare în zona dublă ameri- riiării ţârii. Wehrmacht, că în Berlinul occidental Germane şi guvernul Uniunii Sovietice MOSCOVA 1 (Agerpres). TASS tov, proiectata călătorie a se
măsurile hotărîte fa Potsdam cu pri cano-britanică şi deci desprinderea a- Roadele acestei politici de nesoco concentrarea trusturilor şi concernelor au subliniat că dacă puterile occiden a n u n ţă : Corespondentul din cretarului general al O.N.U. în
vire la denazificarea, demilitarizarea şi cestor 2 zone din ansamblul econo tale şi guvernul de la Bonn nu-şi vor Leopoldville al ziarului „Prav-
democratizarea Germaniei. Politica mic german. Mai tîrziu aceste două tire a acordurilor internaţionale, sînt a lu at' proporţii care depăşesc nivelul schimba atitudinea, Republica Demo da“, Orestov, scrie că intenţia Katanga este privită cu o deo
justă dusă de U.R.S.S. a permis for puteri, cărora li s-a alăturat şi Fran evidente. La 15 ani după semnarea antebelic. In realitate, aşa cum s-a crată Germană va fi nevoită ca, ţi lui Hammarskjoeld dte a vizita sebită circumspecţie deoarece
ţelor democratice ale poporului ger ţa. au pregătit şi efectuat — respin- acordurilor de la Potsdam care tre subliniat in repetate rînduri în luă nînd seama de interesele naţionale Katanga a provocat uimire în Chombe ia măsuri grabnice
man să realizeze în Germania de gînd propunerile realiste ale Uniuni* buiau să asigure înlăturarea pentru rile de poziţie ale guvernului R. D. germane, să semneze singură tratatul Congo. Desigur că secretarul
răsărit, în conformitate cu acordurile Sovietice pentru menţinerea unităţii e- totdeauna a focarului de război pe de pace cu statele care doresc să facă general al O.N.U. nu va ple pentru a-şi asigura sprijinul
de la Potsdam, transformări hotărâtoa ctnomice a Germaniei — o reformă care l-a reprezentat Germania şi trans Germane — rupind acordurile coali acest lucru. Acest tratat de pace va ca într-o călătorie de plăcere ci puterilor occidentale. Aceste
re în viaţa socială. In acea vreme monetară separată în Germania oc formarea acestei ţări într-un stat ţiei antihitleriste puterile occidentale rezolva de asemenea problema Berli pentru a duce tratative poli puteri îşi întind deja mîinile
populaţia din zona sovietică de ocu paşnic ş; democratic, Germania Fe au distrus ele insele temeiul juridic nului occidental. tice, subliniază Orestov. Este pe
paţie, a căpătat libertăţi democratice cidentală — în iunie 1948. La 7 sep derală este un stat dominat de trus care le autoriza să participe la ad deplin explicabil faptul că la spre Katanga ignorînd faptul că
care i-au dat posibilitatea de a extir tembrie 1949 scindarea economică a turile. industriei grele producătoare de ministrarea şi ocuparea Berlinului. Ghidîndu-se în politica lor după in Leopoldville oamenii îşi pun ea este o provincie a Republi
pa, cu forţe proprii, fascismul şi de fost adîncită şi prin scindarea politi armament, este statul vest-european cu teresele reale ale poporului german şi întrebarea: Cu cine poate duce cii Congo.
a lichida în cursul luptei pentru con că a Germaniei, prin crearea statului cea mai importantă contribuţie în oa Guvernul Uniunii Sovietice a arătat ale păciji în Europa şi propunînd so Hammarskjoeld tratative în Ka
struirea unei orânduiri noi, democra separat de la Bonn, care mai tîrziu meni şi material militar la pactul a- in numeroase prilejuri primejdia pe luţiile cele mai acceptabile, Uniunea tanga ?. După cum se ştie, în Orestov scrie în continuare că
te, ultimele rămăşiţe ale ideologiei na a fost încorporat în N.A.T.O. gresiv al Atalauticului de nord. Date care o prezintă evoluţia imprimată de Sovietică şi R.D. Germană au dat toto
ziste şi ale rânduielilor reacţionare. oficiale arată că astăzi 137 de foşti puterile occidentale şi de clica mili dată tot răgazul necesar puterilor occi momentul de faţă acolo îşi fac conducătorii congolezi sublinia
Luîndu-şi soarta în propriile sale Paralel cu încălcarea de către pu generali nazişti deţin posturi de răs taristă de la Bonn problemei germane. dentale pentru a-şi revizui poziţia faţă de cap militarii belgieni şi ză că tocmai în acest moment
mîini, poporul unei părţi a Germaniei pundere în Bundeswebr, că 800 de opinia publică mondială şi
a făurit R.D. Germană, primul stat terile occidentale a obligaţiilor pri foşti judecători hitlerişti continuă să Promovînd militarsimul şi spiritul de Germania şi a colabora la lichidarea „guvernul“ trădătorului Chom- toţi prietenii Republicii Congo
al muncitorilor şi ţăranilor din isto vind menţinerea unităţii Germaniei e- activeze în aparatul judiciar vest- revanşard în Germania Federală, re unui focar de primejdie şi Ia normali
ria Germaniei, baza materială a luptei rau violate şi celelalte dispoziţii ale gertnan, că iiczişti notorii ca Globke, fuzând să pună capăt situaţiei actuale zarea situaţiei nefireşti in care se a- be, respins de întregul popor trebuie să-i ajute acesteia să
acordului de Ia Potsdam. In contra Seebohm, Schroeder, deţin funcţii de din Berlinul apusean, puterile occi ilă problema germană după mai bine zădărnicească cîrdăşia imperia
dicţie cu hotărîrile acordului de la dentale îşi asumă în faţa întregii ome de 15 ani de la terminarea războiului. congolez. liştilor occidentali cu trădăto
niri o mare şi gravă răspundere. In rii din Katanga şi să nu admită
După cum subliniază Ores- nici un fel de compromisuri în
faţa acestei atitudini lipsite de realism
şi care nu este de natură să contribuie dauna intereselor poporului
congolez.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189,* 75. Taxa plătită în numerar cOnlorm aprobării Direvţ uimi Generale P.f.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.