Page 42 - 1960-08
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1753
EXEMPLU VREDNIC Două sate — La şcoala muncii
DE URMAT
situafii diferite la Directorul de studii al Prin gîndul inginerului se
Cu vreo 7 ani în urmă, la zilnic de creştere în greutate de Grupului şcolar profesional perindă nenumărate chipuri
treieriş
scurt timp după ce a luat fiin 650 grame, cu 150 grame mai al C.S. Hunedoara, ing. Ale de muncitori care nu de mult
(Urmat» din pag l-a)
ţă gospodăria de stat din Orăş- mult decît prevede planul, fo xandru Voinea, şedea la bi învăţau pe băncile acestei
gust), nu s-a mai treierat ni
tie, în birou! şefului serviciului losind mult mai puţine unităţi mic, pentru că griul nu era roul său, adîncit în studie şcoli. II vede pe Gheorghe
transportat la arie.
personal al acestuia s-a prezen nutritive decît erau planificate. rea planului întocmit în ve Ghibu, maistru de schimb la
Tov. Nicolae Dobrei, preşe derea pregătirii noului an O.S.M. 2, înfruntînd dogoa
tat un om. Venea de prin păr Asemenea rezultate a înregistrat dintele întovărăşirii, care e şi şcolar. Aproape că nu a ob rea cuptoarelor, pe Toma
delegatul .batozei, şi-a treierat,
ţile Oradei* cu gândul să gă şi în luna iulie ş‘i — aşa cum grîul său şi motivează absenţa
celorlalţi întovărăşiţi la arie prin
sească de lucru. Fiind nevoie de preciza şeful secţiei, nici în lu aceea că ei ar îi secerat, chipu servat cînd a intrat un ti- Safta, ce nu demult a absol
rile, cîteva zile mai tîrziu decît
oameni, a fost angajat, încre- na august ele nu vor fi mai el. Acest motiv nu justifică însă năr. îmbrăcat in haină de vit şcoala tehnică de maiştri,
cu nimic starea lucrurilor, pen
dinţîndu-i-se munca de lotist slabe. tru că Ciopeia, a fost satul în sărbătoare şi care stătea luptind pentru depăşirea pla
care prima dată, în raionul Ha sfios Ungă uşă.
(îngrijitor de porci). — Deosebit de important — a- ţeg, a început secerişul. nului la O.S.M. 2, pe Nicolae
— Dumneavoastră sinteţi Neăelcu, ucenicul de ieri, azi
Curînd, Deneş Ludovic — rată tov. Deneş Ludovic — pen Realitatea e că comitetul de tovarăşul director ? îndrăzni. maistru de schimb la laminorul
conducere al întovărăşirii s-a tînărul cînd tov. Voinea ri de 800 mm., pe Dumitru Bru-
despre el este vorba — a devenit tru dezvoltarea şi îngrăşarea ocupat slab, sau nu s-a ocupat
de loc de mobilizarea oamenilor
cunoscut în toată gospodăria porcilor, este să se respecte cu pentru transportul grîului la a- dică fruntea. Am venit să mă jan, Petru Omotă, Petru Ola
rie, iar organizaţia de partid n-a
pentru realizările lui, pentru multă stricteţe programul de făcut nimic pentru îndreptarea înscriu la examenul de ad ni, ce in curînd vor înce
situaţiei. De asemenea, deputaţii
succesele obţinute în creşterea hrănire, de plimbare şi de cură comunali Cornel Iscu şi Elena mitere la şcoala tehnică. pe cursurile anului al II-lea
Rusuroi, n-au fost nici ei exem
animalelor. Şi doar meseria de ţenie. plu, dovadă faptul că n-au tre — Unde ai absolvit şcoa la şcoala tehnică de maiştri.
ierat şi nici n-au transportat
crescător de porci nu-'i chiar a- Acum, vara, în fiecare dimi snopii la arie. la medie ? Şi lista lor e nesfirşită. Mulţi
tît de uşoară. Ludovic Deneş a neaţă la ora 5 (cu un ceas mai Sfatul popular comunal din — La Zlatna. Dar am au dintre ucenicii de ieri se
Sîntămăna-Orlea trebuie să-şi zit multe lucruri frumoase pregătesc azi să urmeze
îndrăgit-o însă din prima zi, so devreme decît prevede progra îndrepte mai mult atenţia spre despre şcoala tehnică şi de cursurile unei facultăţi. Prin
urgentarea treierişului în Cio aceea am venit aici. Sîntem tre ei, îi poţi tntîlni pe Ni
cotind-o impor mul), pe Deneş peia, Bărăşti, Subcetaie şi în mai mulţi colegi care vrem colae Stancovici, pe Aron
toate celelalte sate unde sînt ba să venim la Hunedoara. Goleşie şi atîţia alţii.
tantă. De aproa Ludovic ai să-l toze iar treierişnl n-a început,
şi să antreneze în această ac După ce î-a dat explicaţii Nu peste mult timp, Mihai
pe 7 ani, el mun In ajutorul crescătorilor găseşti la cres ţiune de mare răspundere pe toţi le necesare, tov. Voinea Nica se va întoarce in com
salariaţii săi. ii strinse tinărului mina şi-l binat ca inginer cu temei
ceşte cu tragere de animale cătorie. El şi-a conduse pînă la ieşire. Un nice .cunoştinţe. Şi doar nu
de inimă în me organizat munca Angajamente şi sentiment cald, deosebit, îi e mult de cînd ucenicul Nica
propuneri învălui sv,fletul şi gindul său
seria pe care a în aşa fel în- prinse aripi. a terminat şcoala profesio
In cadrul consfătuirilor de pro
învăţat-o, convins fiind că ast cît să poată asigura în afara ducţie ale grupelor sindicale, „In acest an vom pregăti nală, apoi şcoala tehnică de
ce s-au ţinut în primele zile de de două ori mai multe cadre maiştri. Ce repede au tre
fel contribuie la aprovizionarea hrănirii cu concentrate, ş'i cîte la începutul lunii august, mun decît anul trecut. Acest tt-
citorii de la uzina „Victoria" năr va fi poate unul din cei cut anii...! Un an a lucrat
oamenilor muncii cu mai mul o masă umedă, să respecte pro Călău au analizat rezultatele aproape 300 care vor înA maistrul Mihai Nica la oţe
tă carne şi grăsime. In acest gramul de plimbare etc. De la obţinute pe luna iulie. In acelaşi văţa în anul I al şcolii. Oa
timp, ei s-au angajat să obţină re ce specialitate îşi va ale lăria electrică, apoi a fost
timp, el a dobîndit o bună expe sosirea în gospodărie şi pînă noi şi importante realizări, fă- ge ? Va îndrăgi meseria de
rienţă în creşterea porcilor, stu seara tîrziu, el nu lipseşte din cînd anumite propuneri care să constructor de maşini elec trimis de către conducerea
diind care sînt perioadele şi con crescătorie decît 2-3 ore. ducă la mărirea producţiei şi trice ? Sau poate vrea să de combinatului la Institutul
îmbunătăţirea calităţii produşe- vină termotehnician ? Dacă politehnic din Bucureşti. In
diţiile cele mai prielnice de creş Incepînd din luna mai, el ad lor. îl pasionează mai mult chi
tere. Totodată, el a ascultat şi ministrează pe lingă concentra mia, va urma desigur clasa curînd, el se va alătura ce
a aplicat în practică sfaturile te şi unele cantităţi de lucernă Una din aceste propuneri de laboranţi... Ce minunat
este şi aceea a tov. Miron Pop este să ai astăzi 18 a n i! Ce lorlalţi ingineri crescuţi de
şefului secţiei, ing. Voicu Găi verde, atît cît i s-a indicat că de la secţia furnale, de a se nu căi sigure ţi se deschid! Ce regimul nostru şi va lupta
măra automat şarjele introduse viitor fericit! An de an,
nă, a celorlalţi ingineri care de este necesar animalelor ce Ie în furnal în scopul evitării ero- U ltim a operaţie la confecţionarea încălţăm intei, finisajul, este executată mergem spre mai bine. Uite umăr la umăr cu tovarăşii
nărilor. O altă propunere a fost şi şcoala tehnică de maiştri.
servesc gospodăria şi ale medi are în grijă. făcută de tov. Petru Vladislav, de m uncitoarele V iorica S asu, O lim pia L idian şi E lvira M an aro şca. Anul trecut am avut 55 de lui de muncă pentru a în
pentru punerea în funcţiune a elevi în anul I. La toamnă tări şi mai mult inima de o-
cilor veterinari, a cerut sprijinul Deneş Ludovic acordă o mare frînelor de la vagoane, care a- In c liş e u : C ele trei m u n c ito a re de la fab rica „A rd e le a n a " din A lba vor învăţa în primul an a- ţel a patriei. In curînd, a-
plicată în practică, evită deran Iulia, la n ia sa de lucru. proape de trei ori mai mulţi lături de numele inginerilor
organizaţiei de partid pentru a atenţie curăţeniei padocurilor, jamentele la cîntare. oţelari\ luminători, furnalişti,
cocsari,... Dar ucenicit ?j Constantin Nagy, Victor
găsi noi posibilităţi de realiza pe care le spală de două ori pe Tov. Vasile Voicu, responsa Mulţi dintre ei vor învăţa
bil de grupă sindicală, şi-a luat să plămădească oţelul! Munteanu, Eremie Muică şi
re şi depăşire a planului de pro zi. In timpul cît porcii mănîn- angajamentul ca în cinstea zi mulţi alţii ce astăzi răspund
că, el are grijă ca furajul care
ducţie în sectorul zootehnic. de bunul mers al produc
cade jos să nu fie călcat şi ri
— Porcii, ca‘ oricare anima sipit de porci, veghează ca lei de 23 August, împreună cu tre muncitorii din combinat nu ţiei, şi care cu ani în urmă
le de altfel, cer o îngrijire deo jgheaburile să fie permanent cu grupa sa, să dea peste plan cît mai prin muncă voluntară.
sebită, o hrănire la timp şi în rate şi pline cu apă rece. mai multă fontă. purtau uniforma şcolii de u-
destulătoare — ne spune comu Un aport deosebit au adus cenici, vor apare mereu al
nistul Deneş Ludovic. Este gre Muncind cu tragere de inimă, TEODOR COŞTIUC Teodor Lascău, Victor Păun,
şită părerea acelora care consi hrănind la timp animalele ce-i fu rn a lis t Miron Crişan, Romulus Pascu, Mulţi dintre ei vor deveni te nume de ingineri prove
deră că porcii pot să fie crescuţi sînt încredinţate, asigurînd o cu- Aurel Truţă şi mulţi alţii:
în orice condiţii, că nu au ne tăţenie exemplară în padocuri, Zone verzi mîndria noastră, mindria si- niţi din şcoala muncii, din
voie de prea multă curăţenie... Deneş Ludovic reuşeşte ca lună v 10AN OLARU
de lună să-şi depăşească planul Cei care dau bătălia pentru m uncitor derurglştilor. şcoala producţiei.
Acum, Deneş Ludovic are în şi în acelaşi timp să folosească cît mai multă fontă, pentru cît
îngrijire 325 de porci de dife un consum de unităţi nutritive mai mult oţel şi laminate, s-au In ajutorul Cîţi dintre cei care au ter Gindurile tov. Alexandru
rite vîrste şi greutăţi, repartizaţi mult mai mic decît cel planifi dovedit în nenumărate rînduri colectiviştilor
pe loturi, în padocuri. Studiind cat. In felul acesta, el contri a fi şi buni gospodari. minat nu sînt astăzi oameni Voinea i-au fost întrerupte
hotărîrile celui de-a! 111-lea buie efectiv la înfăptuirea an Muncitorii de la cooperativa
Congres al partidului, el a vă gajamentului pe care l-a luat Astfel, muncitorii de la Com meşteşugărească „Moţul“ din de nădejde ? ştefan Tripşa de o bătaie in uşă. Un bă-
zut sarcinile mari ce se pun în colectivul gospodăriei de a rea binatul s :derurgic din Hunedoa Baia.de Criş, raionul Brad, au
dezvoltarea sectorului zootehnic. liza pînă la sfîrşitui anului eco ra, în cursul acestui ari, au între-' hotărît ca prin rnuncă volunta este Erou al Muncii socialis trînel, ţinînd de mină un flă
Faptul acesta priveşte desigur nomii în valoare de 178.000 lei. prins o serie de acţiuni pentru ră să contribuie la desfăşurarea
şî munca lui. Ca membru de Depăşirea continuă a planului amenajarea de spaţii verzi în ritmică a lucrărilor agricole de te, dar a fost elev la noi. cău de vreo 14 ani, intră în
partid, pe umerii lui apasă o de producţie, realizarea de eco incinta combinatului, Ia blu- vară.
mare răspundere, fiind chemat nomii Ia furaje, a contribuit ming, la fabrica de gudroane, Viorel Nojogan este maistru birou:
să-şi aducă contribuţia la dez mult şi la creşterea salariului cocserie şi au însămînţat circa Astfel, în ziua de 5 august, ei
voltarea creşterii animalelor, la său. Au fost luni cînd Deneş Lu 3,5 ha. teren cu peste 43.000 au ieşit la cîmp să ajute pe co la turnătoria de fontă, Pe — Vreau să-mi înscriu ne
obţinerea unor producţii mari de dovic a primit cîte 1.500-1.700 flori. lectivişti şi au lucrat cu mult
carne şi grăsimi la un preţ de lei. Media salariului, în general, spor la adunatul grîului şi tran tru Cucu este maistru prin potul în anul l, la şcoala
cost cît mai scăzut. De aceea, este de peste 1.000 Iei. De asemenea, au fost plantaţi sportul lui la batoză. Gu acest
el s-a angajat să dea zilnic un peste 1.000 puieţi de plopi, sal prilej, s-au evidenţiat coopera cipal la oţelăria Siemens de ucenici...
spor mediu de creştere în greu Inţelegînd importanţa pe care câmi, pruni, meri, arţari şi sălcii torii Trandafir Bisorca, Ştefan
tate de 520 grame faţă de 500 partidul o acordă creşterii con Şerb, Ioan Mihuliu şi alţii. Martin nr. 1“... D. CRICOVEANU
grame cît este planificat, cu un tinue a producţiei de carne, lap plîngătoare, care dau un aspecl
consum de numai ‘5 unităţi nu te şi grăsimi, comunistul Deneş LAZĂR OPRIŞA Acţiune patriotică
tritive. Indelungata-i experienţă Ludovic, prin strădania lui, este frumos aleelor şi zonelor verzi m uncitor
l-a ajutat nu numai să-şi res un exemplu demn de urmat pen In cursul zilei de joi, 54 de ti stă zi un număr mare de ore de
tru crescătorii de animale din din combinat. neri ce fac parte din brigăzile ute- muncă voluntară la amenaja
pecte angajamentul, dar să-l şi unităţile socialiste ale agricultu miste de muncă patriotică condu rea stadionului sportiv „Minerul"
rii regiunii noastre. Lucrările de amenajare şi în se de Ioan Iancu şi Ioan Grigo- din localitate.
depăşească. In luna iunie, de raş, de la sectoarele VIII şi V
treţinere au fost efectuate de că Aceleaşi brigăzi au colectat
pildă, a realizat un spor mediu V. PETRESCU ale minei Vulcan, au întreprins zilele trecute 20.800 kg. fier
o frumoasă acţiune de muncă pa vechi.
triotică. Ei au prestat in acea
Educarea noilor membri şi candidaţi mm., s-au ivit cazuri de inter rite organe de conducere ale puternic stimulent şi pentru ştilor nu există deosebire.
pretare neştiiriţilică a unor fe sindicatului şi organizaţiilor alţi candidafi, un minunat mi Ar fi greşit şi dăunător să nu
de partid — preocuparea nomene. Organizaţia de bază a U.T.M. etc. jloc pentru educarea lor partinică.
organizat expuneri pe teme cu vedem că în activitatea unor or
noastră permanentă caracter ştiinţific, printre care Candidatul de partid Dan Ca dovadă, a înţelegerii im ganizaţii de bază există şi lip
şi una despre „Ştiinţă şi reli Constantin, inginer la oţelăria portanţei forţei educative a suri. Mai există cazuri, ce-i
(ürmnré 'din pag, l-a)I*, nieră pentru formarea viitorilor 3 schimburi, ei nu puteau fi gie". La organizaţia de bază in «Martin n-r. 2, a primit sarcina exemplului personal, numeroşi drept din ce în ce mai puţine,
membri şi candidaţi de partid, cuprinşi în cadrul unui singur stalaţii I.G.S.H., unde au apă ca în cadrul cercului de inova comunişti au căutat să formeze cînd unele birouri ale organi
După ce s-au indicat unele s au orientat spre cei mai buni cerc. Biroul acestei organizaţii rut cîteva manifestări indivi tori să studieze şi să vină cu trăsăturile moral-politice ale to zaţiilor de bază subapreciază
măsuri concrete, s-au organizat, muncitori, tehnicieni şi ingineri de bază, orientîndu-se bine, a dualiste, s-a făcut e expunere soluţii practice în problema în varăşilor lor de muncă, prin a- importanţa muncii de educare a
la nivelul oraşului diverse acţi pe care i-au ajutat să se pregă creat 3 cercuri de studiere a Sta cu tema „împletirea intereşelor treţinerii cuptoarelor. Sarcina a titudine exigentă faţă de lip noilor membri şi candidaţi de
uni cu candidaţii de partid. Co tească pentru primirea în par tutului P.M.R., pe schimburi, fi- personale ou cele generale“ şi fost îndeplinită. Propunerea lui suri şi luptă hotărîtă în reali partid. Acestea socotesc în mod
mitetul orăşenesc a insistat mai tid. Astfel, majoritatea celor xînd ca propagandişti pe tov. altele. a fost aplicată şi dă rezultate zarea sarcinilor de plan. greşit că este deajuns ca cel ce
mult asupra sarcinilor ce revin primiţi în partid de organizaţi fonesou T. Ioan, Voicu Tranda bune. cere să devină membru sau can
organizaţiilor de bază în creş ile de bază U.C.C., turnale, ofe- fir şi Milean Ilie, comunişti bi In afara acestor metode, une Exemple ca acelea pe care le- didat de partid să fie discutat
terea şi educarea noilor membri lării, laminoare şi altele din ne pregătiţi din punct de vedere le organizaţii de bază au folo De multă vreme, muncitorii au oferit tov. Varga Elerman, şi cu aceasta el deja ştie tot ce
şi candidaţi de partid. G.S.H., s-au format în activul politic. sit întîinirile, excursiile etc., de la laminorul de 800 mm. nu membru de partid de la oţelăria are de făcut.
fără de partid. Printre aceştia, menite să imprime în conştiinţa erau mulţumiţi cu faptul că du Martin nr. 2, care cu ocazia unei
In urma îndrumărilor date, se pot cita Iov. Mara Ioan, ma- Birourile organizaţilor de ba fiecărui membru de candidat de rata de funcţionare a cuptoare erupţii la un tren de turnare, a Adeseori, aceste birouri ale
cele mai multe din organizaţi caragist la oţelăria I. Azamfi- ză, atit cele de la G.S.H. cît şi partid calităţile moral-politice lor adînci este prea mică. Tov. sărit de pe standul de turnare organizaţiilor de bază socotesc
ile de partid şi-au îmbunătăţit roaîe Ecaterina, una dintre cele cele de la I.C.S.H., au urmărit ale comunistului. Jenaru Nicolae, recent primii oprind erupţia, sau a tov. Gîm- că prin încadrarea noilor mem
activitatea, obţinînd rezultate mai bune macaragisle din com îndeaproape telul cum învaţă membru de partid, a avut sar peann Ioan, membru de partid de bri şi candidaţi de partid în în-
bune în munca de creştere şi e- binat, Arvinte Grigore, ludt cursanţii, dacă ei reuşesc să-şi Una dintre cele mai impor cina să studieze posibilitatea la oţelăria Martin nr. 1, care cu văţămîntui de partid, ele au fă
ducare a noilor membri şi can Ana şi mulţi alţii. însuşească cele predate. tante metode de creştere şi e- prelungirii termenului de func riscul unor grave arsuri 'ă sal cut tot ceea ce le-a stat în pu
didaţi de partid. ducare a noilor membri şi can ţionare a acestor cuptoare. Prin- vat macaraua de turnare, au con. tinţă în vederea creşterii şi edu
Pentru asigurarea cunoaşterii Pentru reîmprospătarea cunoş didaţi de partid, pe care orga !r-o muncă atentă de îngrijire tribuit puternic la educarea tine cării lor. Asemenea fenomene
Prelucrarea şi dezbaterea pre prevederilor statutare, în aceste tinţelor privind unele prevederi nizaţiile de partid o folosesc a cuptoarelor adînci, el a dove rilor membri şi candidaţi de se mai întîlneso la organizaţia
vederilor statutare, încredinţa organizaţii de bază s-au creat ale Statutului, a normelor leni cu succes, este aceea de încre dit, împreună cu Săsaru Dumi- de bază I.G.O., întreprinderea de
rea unor sarcini de partid, în cercuri de studiere a Statutului niste ale vieţii interne de partid, dinţare a unor sarcini concrete iru, că termenul de funcţionare partid. industrie locală „Ilie Pintilie",
cadrarea lor în diverse cercuri P.M.R., la care au tost încadraţi birourile organizaţiilor de bază fiecărui membru şi candidat de se poate prelungi de la 2 luni Exemple de atitudine fermă G.F.U., baze şi depozite şi al
şi cursuri, au devenit forme noii membri şi candidaţi de au ţinut periodic, aproximativ partid, în .raport cu aptitudinile la 4 luni. tele.
frecvente întrebuinţate de către partid, precum şi un însemnat la 2 luni, diverse expuneri des şi capacitatea fiecăruia, ajutîn- şi hotărîtă în muncă au servit
organizaţiile noastre de partid număr de tovarăşi din activul pre drepturile şi îndatoririle du-i şi controlîndu-i în realiza Tov. ing. Zaharia Jenică, de şi comuniştii Roşea Alexandru, Este necesar ca în viitor, toa
în" educarea partinică a noilor tară de partid. Cursanţii au fost membrilor de partid, despre rea lor. la grupul IV construcţii de lo Schuster Adaibert şi alţii de la te organizaţiile de bază şi comi
membri şi candidaţi de partid. ajutaţi şă-şi însuşească princi înaltul titlu de membru de par cuinţe, a primit sarcina studie I.G.S.EL, care atunci cînd inte tetul orăşenesG de partid, să a-
piile de bază ale învăţăturii tid, despre morala comunistă etc. încredinţarea unor sarcini rii realizării planului fizic pînă resele generale au cerut-o, au corde cea mai mare atenţie
Rezultate frumoase au obţi marxist - leniniste, problemele concrete a contribuit la creşte ia 7 noiembrie a.c. Pe baza pro muncit în condiţii grele zi şi muncii de creştere şi educare a
nut în acest domeniu organiza fundamentale ale politicii parti Organizaţiile de bază de Ia rea răspunderii noilor membri punerilor făcute de ei, organiza noapte pentru ca termenul dc membrilor şi candidaţilor de
ţiile de bază de la uzina cocso- dului. Un merit deosebit ai a- laminorul do 800 mm., furnale, şi candidaţi de partid, la forma ţia de bază a luat hotărîri co predare să fie scurtat, făcînd partid, pentru ca aceştia să con
'chimică, din secţiile turnale I şi ceslor organizaţii de bază con oţelării, U.C.C. de la C.S.El., in rea viitorilor comunişti, chemai' respunzătoare, hotărîri care vor astfel ca diverse agregate să tribuie activ la realizarea măre
II, de la oţelăriile Martin şi de stă în aceea c.ă ele au încredin stalaţii, montaj, construcţii IV .să fie mereu în fruntea luptei duce neîndoielnic la respectarea producă mai repede. ţelor sarcini trasate de către
la lamlnoarele G.S.H., organi ţat sarcina de a fi propagandist şi altele de la i.C.S.H., au or pentru aplicarea în viaţă a ho- acestui termen. cei de-al IlI-lea Congres al
zaţiile de bază instalaţii, con ia aceste cercuri celor mai buni ganizat ţinerea cu regularitate tărîrilor partidului. Toaie aceste forme şi mijloace P.M.R. şi să asigure creşterea
strucţii 1 şi II, montaj şi altele a unor asemenea expuneri, iar Pentru merite deosebite în folosite în creşterea şi educarea necontenită a rolului conducă
de la I.C.S.EI. şi activi membri de partid, cu atunci cînd s-au ivit diferite fe Muncind în acest fel pentru munca de partid şi profesională, noilor membri şi candidaţi de tor al organizaţiilor de partid
nomene negative, lipsuri în a- creşterea şi educarea noilor unele organizaţii de bază au re partid au avut o influenţă po în toate domeniile de activitate.
Majoritatea organizaţiilor de o bogată experienţă în munca fitudînea unor tovarăşi, au or membri şi candidaţi de partid, dus stagiul de candidat de partid zitivă asupra întregii muncii de
bază, că dovadă a înţelegerii im ganizat expuneri cerule de aceas organizaţiile de bază din C.S.EI. cu 6 luni la tovarăşii: ludt Ana, partid. A crescut mult autoritatea Sarcina noastră este să lup
de partid. şi I.C.S.H. încredinţează sarcini de la laminor .‘.1 de 800 mm. al şi prestigiul organizaţiilor de tăm pentru creşterea şi educa
portanţei activului fără' de par tă situaţie. lai; cîteva exem iot mai 'importante noilor mem C.S.EL, Avram Gheorghe, fierar partid. Numărul celor ce cer in rea unor asemenea membri şi
Intrucît in oţelăria Martin 1, bri şi candidaţi de partid. O par betonisl de la grupul 1 construc trarea în partid creşte neconte candidaţi de partid, care înfrîng
tid, nu numai în antrenarea iui ple. In cadrul Organizaţiei dc te din ei au sarcini concrete şi ţii, Micu Ion, mecanic de la a- nit. Oamenii muncii unstiţi văd greutăţile, care luptă cu toată
numărul cursanţilor a fost ma permanente ca : agitatori, mem ieiierele centrale de reparaţii din tot mai mult ce înseamnă parti energia lor pentru înfăptuirea
la rezolvarea diverselor proble bază de la laminorul de 800 bri în colectivele gazelelor de cadrul I.C.S.H. şi altora. viitorului luminos al scumpei
me în secţie, dar şi ca o pepi re, precum şi datorită muncii în perele, propagandişti la învăţă- dul, care sînt trăsăturile de ca noastre patrii — societatea so
míntuí U.T.M., membri în dife Reducerea stagiului de candi racter ale comuniştilor. Se con cialistă
dat de partid a constituit un ving din ce în ce mai mult că
între vorbele şi faptele comuni