Page 43 - 1960-08

N r. 1753
M M W # U R E M I Z A M PenSru aplicarea cu Y E II IE O- R \ M IE E X Y IE « N IE
FRU M O A SE
Intr-un articol publicat ante­
rior în ziarul „Drumul socialis­
mului“, s-au arătat cauzele ră-
mînerii sub plan ia laminorul
de 800 mm. de la C. S. Hune­
doara în cursul lunii iulie. Prin­
tre cauzele arătate atunci au
lo s t : neasigurarea din timp cu
piese mecanice de schimb de că­
tre secţia mecanică a combinatu­ operative maiştrii, şefii de
lui, neasigurarea
laminorului cu
cărămidă cores­
punzătoare pen­
tru zidăria capa­
celor de la cup­
toarele de încăl­
zire a lingouri-
lor, nerespectarea
»U BLIC ATEgraficului de re­
paraţii, datorită
în mare măsură,
serviciului mecanic şef al com­ Prin măsurile luate de condu­
binatului, care nu a pus Ia dis­ cerea combinatului şi conduce­
poziţie meseriaşi etc.
In urma apariţiei articolului nizaţiei de partid, a fost posibil
conducerea combinatului a luat ca de Ia 400 tone sub plan în
măsuri de urgentare a aprovizio­ 18 iulie, laminorul să ajungă la
nării laminorului cu cele nece­ sîîrşitul lunii la 750 tone peste
sare, iar pentru îmbunătăţirea plan.
calităţii laminatelor, direcţia teh­
nică a îndrumat conducerea oţe-
lăriei electrice să înlăture în ter­
men cît mai scurt unele operaţii
de turnare a oţelului, care duc la
îngreunarea operaţiilor de lami­
nare şi la o calitate slabă a lami­
natelor. Astfel, au fost luate mă­
suri în vederea îmbunătăţirii ca­
lităţii unor tipuri de oţeluri, a
turnării lingourilor conform nor­
melor, efectuării operaţiei de re-
coacere pentru detensionare şi
recristalizare etc.
Conducerea laminorului, sub
îndrumarea biroului organizaţiei
de partid, a luat şi ea unele mă­
suri importante, printre care re­
partizarea pe fiecare schimb a
unui maistru mecanic care răs­ a contribui astfel din plin la tra­
punde de buna funcţionare a a-
gregatelor în schimbul respectiv
şi de sesizarea la timp a defec­
ţiunilor. S-au luat măsuri pentru
Comunistul Ferdinand Delmondo, este unul dintre cei mai huni !re­
zon ai fabricii chimice din Orăştie. Dind numai piese de bună calitate el
îşi depăşeşte zilnic planul cu 12-14 la sută.
In clişeu: Comunistul Ferdinand Delmondo, la locul de muncă
I N E X C U R SIE1A A / \ / \ A A A A y V / > y v w v -
Tabăra de pionieri şi şcolari Pie-
trosa din Baru Mare. Dimineaţa...
O trompetă sună puternic in aerul
clar „deşteptarea". Dinspre dormi­
toare se-aud glasuri subţiri ca nişte
clinchete... In curtea largă, in faţa
catargului înalt, cu steag fluturat in
virf, se face înviorarea.
Cei peste 80 de copii de mineri
care-şi petrec vacanţa aici au înce­
put o nouă zi de tabără.
Azi' au program de excursie ştiin­
ţifică. Vor vizita cheile Streiului şi
carstul roman de pe dealul Virftil Min-
drului li conduce profesorul Rahotă
ţ Trandafir, tinăr absolvent al facul-
> lăţii de geografie.
> Fiii de mineri din Brad şi Valea
\ liului sint obişnuiţi cu muntele. Toţi
S şi-au pregătit caiete pentru a inloc-
X mi ierbare, unii culţi pentru mici in-
\ sectare, pentru pistrare... Fi vor ca
Z plăcuta excursie să le fie şi folosi-
L ioare, noul an şcolar să-l inlimpine
ţ cu cunoştinţe noi.
Pionierul A c s losif, fit: de miner vrea să le pregătească azi. E supă­ ghiaţa, excursia continuă.
^ din I.onea. vrea să-şi adauge planic
< noi ta ierbarul început inalte ex-
¦ cursii organizate la peştera Tocuri,
la exploatările forestiere de pe Valea
Sireiului sau la Retezai, ia Baleia.
I.a fel şi Tiriş F.icna, fiică de miner
din Gurabarza.. Laurenliti Dorin iot
fiu de miner, din raionul Brad ist capului. Valea se siriintează iot mai
W W V W W JW v 'w^vV'Wv/V^^/'v^'./WV
o mai bună întreţinere a cuptoa­
relor de încălzire a lingourilor
şi înlocuirea la timp a cărămizi­
lor din cuptor. Astfel, durata lor
de funcţionare s-a prelungit sim­
ţitor.
S-a trecut de asemenea la ţi­
nerea şedinţelor operative după
fiecare schimb. La aceste şedinţe
schimb, şeful de
secţie şi secre­
tarul organizaţiei
de partid, dis­
cută despre felul
cum a decurs
procesul de pro­
ducţie în schim­
bul respectiv,
greutăţile ivite şi
cum pot fi înlă­
turate.
rea secţiei, sub îndrumarea orga­
In perioada 1— 10 august in­
clusiv, la laminorul de 800 mm.
s-a dat peste sarcina de plan
mai mult de 1.800 tone laminate.
In scopul întîmpinării zilei de
23 August cu cele mai frumoase
rezultate, sau prevăzut de ase­
menea măsuri eficace. Astfel, se
va ţine un instructaj cu maiştrii
şi şefii de echipă de la ajustaj,
privind clasificarea oţelurilor,
defectele oţelurilor şi eliminarea
lor etc.
Colectivul de laminatori este
hotărît ca pe viitor să ia ase­
menea măsuri care să ducă la
sporirea continuă a indicilor de
utilizare a agregatului, pentru
ducerea în viaţă a sarcinilor tra­
sate de cel de al III-lea Congres
al partidului.
I. DUMITRU
va dezvolta talentele de sportiv,
aşa cum a făcut-o de alifel alături
de colegi şi cu prilejul întrecerilor
de fotbal, volei şi şah, pe care cei
din tabără le-au avut cu pionierii
şi şcolarii din satele apropiate.
Insirucloarea superioară de pio­ Golcea, bucătarul,împreună cu aju­
nieri Lazăr Olivia, învăţătoare in toarele sale, pregătesc primul. Deo­
Podele, e îndrăgită mult de copiii camdată „desertul" din zmeură nu-l
taberei. Micul Florin Golcea, care a au la indemînă. Totuşi pofta de
primit sarcina de „bucăiar şef" in mincare a copiilor găseşte minunate
„marea expediţie", cum ii place lui foaie bucatele aduse de jos, din ia­
să numească orice excursie, îi cere bără. După o potolire a setei cu
reţete pentru noile mîncăfi pe care apa ditiir-un izvor apropiat, rece ca
rat că la „felul trei" nu are decii
biscuiţi cu unt şi marmeladă de
caise. Vrea să găsească un adaus
şi mai grozav. Şi se pare că l-a
găsii. Va face... cremă de, zmeură.
De unde zmeură ? In drum in apro­
piere de dealul Virful Mindrului, se
află un zmeuriş grozav. Deocamda­
tă nu spune de cit „ajutoarelor" sa­
le, bucătarii „adjuncţi", despre cele grup de mici ,artişti amatori prezin­
aflate.
Din sal, către cheile sale, Valea
Sireiului se îngustează iol mai imit- moasă şi plină de învăţăminte, diil
De o parte şi de alta se înalţă po-
virnişuri siincoase, golaşe, de for­
me ciudate, care înfiată ochiul. Ţara Zdrandului şi Valea Jiului, in
Soarele s-a înălţat bine de-asupra tabăra de la Pietrosu.
cempetenfá a tehnicii noi
In vederea realizării sarcinii tru care, este necesara o pregă­
trasate de cel de-al III-lea Con­ tire tehnică temeinică, în raport
gres al partidului privind intro­ cu gradul înalt de mecanizare
ducerea şi extinderea tehnicii şi automatizare a acestora.
noi în producţie, inginerii şi teh­ Datorită ajutorului acordat de
nicienii din secţiile de bază ale personalul tehnic şi ca urmare
Combinatului siderurgic din Hu­ a îmbogăţirii cunoştinţelor teh­
nedoara se preocupă îndeaproa­ nice, mulţi dintre muncitori au
pe de ridicarea nivelului de cu- • fost .promovaţi recent ca prim-
noştinie tehnice ale muncitorilor.
Un factor mobilizator în această
direcţie îl constituie iniţiativa
pornită"în toamna anului trecut
de către inginerii de ia oţelăria
Martin nr. 1 de a-i ajuta în mod
organizat pe muncitori să-şi ri­
dice cunoştinţele tehnice şi de
cultură generală. După exemplul
acestei seoţii-şcoală, la specificul
de muncă al.fiecărei secţii, s-au
organizat cursuri tehnico-profe-
s-ionale pentru muncitori. Nume­
roşi ingineri şi tehnicieni dintre
cei mai buni pregătesc şi ţin în
timpul liber, în mod organizat,
lecţii şi referate, care sînt urmate
de discuţii şi apoi de demonstra­
ţii practice la locul de muncă.
In secţia I-a furnale, de pildă,
funcţionează de două ori pe săp­
tămână cursuri de minim tehnic
la care participă peste 180 de'
topitori, lăcătuşi, apaducteri,
lucrători de la încărcare etc.
La oţelăria Martin nr. 2, ca
urmare a unei hotărîri luată de
organizaţia de partid, s-au orga­
nizat cicluri, de cîte 10-15 lecţii
pe profesii, precum şi un curs
special pentru macaragii. Pa­
ralel cu aceste cursuri se face
pregătirea teoretică şi practică a
muncitorilor de bază care vor de­
servi cuptorul nr. 4 ce se
află în construcţie, şi pen-
dss aportiil
© eiă fesiilcsa ®
P rin contribuţie voluntară, contribu­
ţie în m u n c ă şi m u n c ă v o lu n tară, c e ­
tăţenii care locuiesc in cartierele m ă r­
g in aşe ale oraşului P etroşani, au rea­
lizat în cu rsu l ac estu i a n im p o rtan te
lucrări de iolos obştesc.
A stfel, p rin co n trib u ţie v o lu n tară au
fost co n stru ite d o u ă p o d u ri peste rîul
S iă tio a ra la in tersecţia cu d ru m u l ce
duce la ca b an a P arîngul. In prezent,
sînt în co n stru cţie p atru p o d u ri în
cartierele D îlja M a re şi D ărăneşti.
In cartierele S iătioara, M aleia, L u n ­
ca şi C oasta, s-au executat prin co n ­
tribuţie în m u n c ă o serie de lucrări
de întreţinere a dru m u rilo r de acces,
în care scop, s-au tra n sp o rta t circa
500 m .c. piatră. S -au cu răţit şi d e s­
fundat şanţurile de pe m arg in ea d ru ­
m urilor pe o lungim e de 720 m . şi
s-au construit două podeţe.
P rin m uncă voluntară a fost am e­
n a ja t u n teren de volei, s-a tra n sp o r­
tat păm întul provenit din noroaie de
pe străzile V asile A lecsandri, M ihall
E triînescu şi V asile R oaită. S -au refă­
cut şi rep arat şase podeţe, s-a nivelat
teren u l din s tra d a 1 A lai în v ed e rea
am en ajării unui parc, s-au executat lu­
crări de refacere a drum ului ce duce
spre P arin g , lucrări de rep arare a po-
-d u lu i de p esfe Jiu c a re este situ a t în
cartierul G îrbeşti şi s-au p lan tat pu-
icţi d e p o m i fructiferi şi o rn am en ta li.
L a t o a t e a c e s t e , l u c r ă r i , a u p a r t i c i ­ Ultima noapte pe Titanic: J o c u r i p o p u l a r e r o m î n e ş t i ; 2 0 , 0 5 ! M u ­ (.rezultatele obţinute în timpul şcolarizării.
p at n u m ero şi cetăţeni care au prestat
100.694 o rc de m u n c ă v o lu n tară, rea-
Iîzîn d a stfe l o e c o n o m ie d e 4 1 1 .8 5 0 lei.
C e a m a i m a r o c o n t r i b u ţ i e l a a c e s ­ Teodora; ZLATNA: Ceasul s-a 1 9 , 3 0 ; 2 2 , 0 0 ; 2 3 , 5 2 ( p r o g r a m u l I ) ; Iţelor obţinute şi în limita sarcinilor de şcolarizare.
t e l u c r ă r i ş i - a u a d u s - o c e t ă ţ e n i i d i n oprit la miezul nopţii; IL IA : 7 , 5 0 ; 1 4 , 0 0 ; 2 0 , 0 0 ; 2 3 , 0 0 ( p r o g r a ­ ^ La recrutarea candidaţilor de către unităţile cooperaţiei -j
circum scripţiile electorale u n d e sînt
d ep u taţi tov. C alat A d alb ert, H u n y a d i
L adislau şi S evolod G orubei.
ARON LUPŞA
tehnician al secţiei g o sp o d ărie
a S fatului popular orăşenesc
P etrcşani
/-w w
mult. Apa e iot mai năbădăioasă in
matcă, malurile siincoase au crescut
în margini ca nişte ziduri de cetăţi.
Excursioniştii au pătruns in cheile
Sireiului.
Aici se face primul popas. Florin
Începe urcuşul spre carstul roman.
De sus se vede toată Ţara Haţe­
gului...
Excursia ia aici sfirşit. După
un popas, şe caută drumul întoarce­
rii. Aproape de înserare, excursio­
niştii ajung din nou în tabără. Pi­
uă li se găteşte cina, se odihnesc
in jurul unui foc de tabără. Un
tă cîniece şi poezii.
A trecut iacă o. zi de vacanţă fru­
cele 30 petrecu!e de fiecare serie,
de cile 80-90 copii ai minerilor din
I. STRAUT
DRUMUL SOCIAUSMU LUI
topitori, şefi de brigadă, ajutori
de maiştrii etc.
Ridicarea nivelului de cunoş­
tinţe tehnice îi ajută pe siderur-
gişti să aplice cu tot mai multă
competenţă ceea ce este nou în
tehnica de elaborare a metalului,
să realizeze ;ndici sporiţi'de uti­
lizare a agregatelor. Succesele
înregistrate sînt dovezi grăitoare.
Furnaliştii din brigăzile conduse
de Ioan Chiroşca şi Ioan Iacob,
care au frecventat cursurile de
minim tehnic, au .sppr.it cu.5 pînă
la 10 la sută indicele de utilizare in colaborare cu comitetul gua- ţelegerii reciproce. Schimbul de
a furnalelor. Echipele prim-topi- ckerilor americani. La lucrările păreri trebuie să ajute la re­
torilor Petru Forţu şi Gheorghe seminarului participă tineri din zolvarea acestei sarcini, a de­
Ilea de la oţelăria Martin nr. 1,
au redus în ultimul timp cu mai
mult de o oră durata medie de
elaborare a şarjelor. Atit la oţe­
lăria Martin nouă c.ît şi la cea
veche s-a introdus metoda de ela­
borare a şarjelor cu tonai sporit,
Faţă de anul trecut, siderurgiş-
tii produc acum pe fiecare vo­
lum şi suprafaţă de producţie o
cantitate mai mare de metal, cu
cheltuieli mai mici. In luna iulie
şi în prima săptămînă din luna
aceasta, furnaliştii de la Hune­
doara au realizat pe fiecare m.c.
volum util de furnal şi zi calen-
darist;că, o producţie de fontă
mai mare cu aproape 100 kg de-
cît indicele mediu zilnic realizat
anul trecut. La cuptoarele Mar­
tin, producţia de oţel pe m. p.
vatră de cuptor şi zi calendaristi­
că a_ crescut faţă de realizările
medii din anul trecut cu 830 kg.
Cheltuielile de producţie sînt de
asemenea mult mai mici decît în
anul trecut. A. ZAHAR1E
m pmes&MUL
14 A U G U S T 1960
P R O G R A M U L 1 : 7,35 A A uzică p o p u ­
lară rom înească interpretată de A na
B ălăci şi Ş tefan L ă z ă re s c u ; 8,20 R a p ­
sodii d e co m p o zito ri ro m în f; 9,30
T eatru la m icrofon p en tru c o p ii: „ M i­
n u n ata viaţă a pionierului V olodia
D u b in in “ ; 11,00 „ O a m e n i şi p reo c u ­ L eonid L e o n o v ; 21,50 M uzică, in stru ­
p ări"; 12,25 D in cîn tecele şi d a n s u ­
rile p o p o a re lo r; 12,10 D e toate, p e n ­
tru to ţi; 14,00 C o n ce rt d e m u zică
®o-
/ »larM im ieE
14 A U G U S T 1960
DEVA: Balada soldatului:
HUNEDOARA: Cintec de lea­
găn ; PETROŞANI: La doi
paşi de graniţă ;Război şi pace;
SEBEŞ: Mai ture ca m oartea;
ALBA IULIA : Lumină în în­
tuneric ; Kociubei; SIMERIA :
ORĂŞTIE : Furtuna ; Fata me­
xicană ; HAŢEG: Poemul mă­
rii ; BRAD: Mizerabilii; LO-
NEA: Inimă de m am ă: TE1UŞ:
Valurile Dunării: APOLDUL
DE SU S: Dragoste pe note.
M M L f h r$ i L l w m i m i Q
PENTRU 24 ORE
Vremea va deveni schimbătoa­
re cu cerul mai mult noros. Vînt
moderat cu intensificări din sec­
torul sud. Ploi temporare cu ca­
racter local. Temperatura uşor
variabilă; noaptea între 13 şi
18 grade iar ziua între 23 şi 28
grade.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu tem­
peratura staţionară.
ANUNŢ
Şcoala profesională de ucenici Gurabarza, raionul Brad,(
'regiunea Hunedoara, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că
pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici in anul I pe \
ibaza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii ’
Ȕntre 7-14 septembrie a.c.
Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner.
Durata de şcolarizare este de trei ani. In tot acest timp,
ucenicii beneficiază de întreţinere, îmbrăcăminte, rechizite
*şcolare şi cazare în mod gratuit.
Pentru examenul de admitere se primesc elevi absolvenţi
»a 7 clase elementare, în vîrstă de 15-18 ani, care sînt obli-
1gaţi să prezinte următoarele acte :
— Certificat de naştere (copie legalizată)
— Certificat de studii (în original)
— Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau
policlinică, în care să se specifice rezultatul analizei sîngelui,
kşi radioscopiei pulmonare.
— Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a,
’părinţilor sau susţinătorului legal.
Vizita medicală se va face la sediul şcolii în zilele de
'5-6 septembrie.
Examenul de admitere constă în următoarele probe:'
— Limba romînă — scris şi oral.
¦.— Matematică — scris şi oral.
Sosirea unei delegaţii
guvernamentale ungare Ia Moscova
MOSCOVA (Agerpres). —
TASS anunţă: La 11 august a
sosit Ia Moscova, pentru a par­
ticipa la festivitatea deschiderii
expoziţiei industriale a Republi­
cii Populare Ungare, o delega­
» Tineretul şi participarea lui la
soluţionarea problemei coexistenţei
paşnice a
LENINGRAD (Agerpres). _
TASS a n u n ţă : La Leningrad
s-a deschis seminarul interna­
ţional „Tineretul şi participa­
rea lui Ia soluţionarea proble­
mei coexistenţei paşnice“, or­
ganizat de comitetul organiza­
ţiilor de tineret din U.R.S.S.
numeroase ţări.
Luind cuvîntul Ia deschiderea
seminarului, Ludmilla Cerneav-
skaia, vicepreşedinta comitetu­
lui executiv al sovietului oră­
şenesc Leningrad, a declarat,
între altele, că tinerii din Le­
ningrad se vor întilni cu bucu­
A divifafea de spionaj a
a m e ric a n î?nn LL R. S. S.
MOSCOVA (Agerpres). —
TASS anunţă: Organele Secu­
rităţii de Stat ale U.R.S.S. au
stabilit că cetăţeanul american
Robert Christner, care a sosit în
luna iulie ca turist în Uniunea
Sovietică, s-a ocupat intens cu
culegerea de informaţii cu ca­
racter de spionaj privind unele
obiective industriale şi militare.
Din acest motiv i s-a cerut să
părăsească U.R.S.S.
în timpul călătoriilor sale
prin Uniunea Sovietică, Robert
rs-«: Christner cunoaşte bine lim­
populară rom înească pentru oam enii
m u n cii aflaţi la o d ih n ă ; 14,30 M e ­
lodii celebre, in terpreţi c e le b ri; 15,30
L a ş e z ă to a re ; 16,15 D ru m eţii
v e se li; 17,00 M u z ic ă u ş o a ră ; 17,30
C o n ce rt sim fo n ic p o p u la r; 19,00 D in
cele m a i cu n o scu te ro m a n ţe ; 20,00
T eatru la m ic ro fo n : „ In v a z ia “ — a-
d a p ta re ra d io fo n ic ă d u p ă . p ie sa lui
m e n tală ; 22,35 A tuzică de d an s.
P R O G R A M U L II: 7,30 C întcce so ­
vietice ; 8,30 Ş co ala şi v iaţa ; 9,30
M u zic ă u ş o a r ă ; 10,00 C în tecu l săp tă -
m în ii; „T ineret, m în d ria ţă rii“ de A l-
fred M endelsoiin, versuri de Ion B rad :
10,30 M u zic ă d in o p eretele lui S u p p e;
12,45 C o n c e rt d e m u z ic ă u ş o a ră ; 13,45
Jocuri populare rom îneşti din
diferite re g iu n i ale ţă r ii; 14,15
M u zic ă u şo a ră s o v ie tic ă : 14,30 L a
m ic ro fo n ; S a tira şi U m o r u l; 16,00
V o rb e ş te A to s c o v a !; 1 6 ,4 5 R ă s u n ă
cîntecul şi jocul pe m e lea g u rile p a ­
trie i; 18,15 „S u cc ese ale artei in te r­
p re ta tiv e ro m în e şti p este h o ta re “ ; 19,50
zică de d a n s ; 22,35 V ech i m elodii
p o p u lare ro m în e şti; 23,10 M u zic ă de
dqns.
B U L E T IN E D E Ş T IR I: 7 ,0 0 ; 13,00;
m ul II).
Posesorii biletelor
Expres Olimpic necîş-
f i g d f o a r e Sa t r a g e r e a
din 7 a u g u st 1969,
care vor depune hu-
Ieftine ia unui din con­
cursurile Pronosport
din 14, 21 şi 28 a u g u s t
a.c., vo r p a rtic ip a h
o tragere suplimen­
ta ra cu prem ii în bani,
în v a lo a r e de 250.000
lei.
Pag. 3
Sărbătoarea
sportului
sovietic
ţie ungară în frunte cu preşe­
dintele guvernului, Ferenc Mii- MOSCOVA (Agerpres). —
nich. Intr-un cadru festiv, la 13 au­
gust se va sărbători pe marele
Pe aeroport, au rostit cuvîn- stadion „Lemn“ din Moscova
tări Anastas Mikoian şi Ferenc „Ziua sportivului“-. Lâ această
Miinich.
tradijjonală sărbătoare a sportu­
lui din U.R.S.S. vor participa
cei mai buni sportivi sovietici
în frunte cu membrii lotului o-
limpic care vor evolua in nume­
roase concursuri.
In ultimii ani sportul sovietic
a repurtat numeroase succese de
prestigiu afirmîndu-se puternic
rie cu participanţii la seminar pe arena internaţională. Datori­
tă caracterului său de masă, în
şi le vor ajuta să cunoască în­ fiecare an a crescut considerabil
deaproape viaţa oamenilor so­ numărul tinerilor participanţi ai
diferitelor ramuri sportive. Nu­
vietici. mai în ultimul an la numeroase­
Prof. William Edgerton (S.U.A.) le competiţii desfăşurate în ora­
şele Uniunii Sovietice au partici­
a cerut participanţilor la se­ pat 24 do milioane de tineri şi
minar să caute cu răbdare şi tinere, cifră de 3 ori mai mare
insistenţă căi de realizare a în­ ca cea înregistrată în 1950.
Se prevede ca în viitorii 5 -ani
această cifră să fie întrecută de
două ori. Astăzi în U. R. S. S.
stau la dispoziţia tinerilor dor­
nici să practice sportul 2.400
de stadioane (cu 8 ani în urmă
existau 1.200), 11.000 săli de
sport, sute de bazine de înot,
centre de yahting şi alte baze.
clarat el.
Len Karpinskl, secretar al In prezent în U. R. S. S. se
desfăşoară competiţii în peste 50
Comitetului Central al U.T.C.L. de ramuri sportive. In cursul a-
a prezentat raportul „Spre ce nilor 1958 şi 1959 sportivii so­
năzuieşte tineretul in viaţa vietici au stabilit 210 recorduri
paşnică“. mondiale la diferite sporturi cu­
cerind cu ocazia campionatelor
Seminarul va dura pînă la mondiale sau europene la care
au participat 495 medalii de aur,
25 august.
213 de argint şi 144 de bronz.
Dintre aceştia- 144 de sportivi
unui „furişi“
poartă titlul de campioni ai lumii
la 19 discipline sportive. In ulti­
mii ani sportivii sovietici şi-au
Christner a întocmit scheme to­
pografice ale diferitelor regiuni, extins tot mai mult relaţiile de
însemnînd pe ele căile ferate, po­
durile etc. şi a fotografiat unele prietenie şi colaborare cu spor­
obiective. E! a desfăşurat o a-
semenea activitate în oraşele tivii altor ţări. In 1959 Uniunea
Ujgorod, Lvov, Kiev, Baku etc.
La Baku de exemplu a fotogra­ Sovietică a fost vizitată de 352
fiat navele militare care se a-
delegaţii sportive. In acelaşi an
flau în golf. Însemnările cu ca­
racter de spionaj şi pelicula foto
erau păstrate de Robert Christ­
ner înlr-un cordon special pe
care-1 purta sub îmbrăcăminte.
ba rusă pe care a învăţat-o în-
tr-o şcoală militară.
/Ministerul Afacerilor Externe
al U.R.S.S. a atras atenţia am­ sportivii sovietici au făcut 353
de deplasări peste hotare evo-
basadei S.U.A. Ia Moscova că luînd în 65 de oraşe ale lumii.
este inadmisibil ca turismul să
fie folosit în scopuri de spionaj.
l
L sa regională a cooperativelor
t
[ de consum
L
L
L NUN 7
t
P In anul şcolar .960-1961, vor? funcţiona pe lingi Centro-1
j coop, şcoli tehnice de cooperaţie cu durata de şcolarizare de J
L2 ani. ¦' t
Examenul de admitere în anul I se va da în următoarele
ţ localităţi: l
— Alba Iulia, str. Leonte Fiiipescu nr. 8 şi Sibiu str. Cen- -j
( tumvirilor nr. 1 (se primesc candidaţi pentru specialitatea¦)
1contabili). j
ţ — Curtea de Argeş str. G -ral Malinovski nr. 5 (se primesc J
!rcandidaţi pentru specialitatea merceologi). 1
i- Absolvenţii şcolilor primesc diploma de absolvire şi sînt 1
' încadraţi la unităţile cooperaţiei de consum (cooperative să-1
[jteşti şi uniuni raionale), în sectorul de activitate corespun-1
ţzâtor specialităţii în care au fost pregătiţi, în funcţie del
t
( Pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc în anul I a l1,
[şcolilor tehnice de cooperaţie absolvenţi ai şcolilor medii de 1
[cultură generală (cu 10 şi 11 clase), cu diploma de maturi- i
Uate, după trecerea unui examen de admitere pe baza rezulta- J
•,
( de consum, vor fi preferaţi absolvenţii şcolilor medii de cui- j
.'tură generală care lucrează de cel puţin un an în cooperaţia-;
(de consum. ",
Candidaţii vor avea următoarele v îrste : 1
r 17—25 ani pentru fete ']
ţ 20-25 ani pentru băieţi (cu stagiul militar satisfăcut sauT
.r scutiţi de serviciul militar). ^
( Nu se primesc candidaţi care urmează să satisfacă s ta -4
[giul militar după absolvirea şcolii.
[ Candidaţii reuşiţi la examenele de admitere, vor încheia-]
tun contract (angajament) cu Uniunea raională a cooperaţi--]
t-velor de consum care i-a recrutat, prin care se obligă să lu- 1
(creze timp de cel puţin 5 ani la locul de muncă unde vor fi]
[-repartizaţi după absolvirea şcolii, iar în cazul cînd nu vorl
(respecta repartizarea, să despăgubească unitatea cooperatis-1
!Mă eu cheltuielile făcute cu şcolarizarea. )
[ Toţi elevii şcolilor tehnice de cooperaţie vor fi interni. ~î
ţ Elevii care îndeplinesc condiţiile privind situaţia la in- )
[văţătură şi starea materială a părinţilor, vor primi burse in J
[condiţiile stabilite prin noile dispoziţiuni ce vor apare. j
[- Elevii nebursieri vor plăti întreţinerea (cazare, hrană, 1
[¦spălatul etc.). ^
[ Examenul de admitere se va ţine între 25-30 sept. a.c. •
[din materia cuprinsă în programele de învăţămînt ale clase-J
!¦lor VIII-XI din şcolile medii de cultură generală şi va con--j
Lsta din probe orale şi scrise la următoarele obiecte: )
¦(_ — Pentru contabili : limba romînă şi matematica. -j
[ — Pentru merceologi: Chimie şi matematică. ţ
[ înscrierea la examen se face prin biroul de cadre şi in- ţ
[văţăm înt al uniunii raionale respective, in baza unei cererii
[ însoţită de următoarele a c te : 1
[ — actul de naştere (copie legalizată) :
[ — diploma de m aturitate (în original):
[ — certificat de sănătate cu rezultatul analizei slngelui J
l[şi a-1 radioscopiei pulmonare; i
L — declaraţia tip din care să rezulte starea materială a jj
ţcandidatului (a părinţilor sau a susţinătorilor legali) ; ţ
; — dovada situaţiei militare pentru candidaţii b ăieţi; J
[ — recomandarea uniunii raionale a cooperativelor de con- 1
l sum. I
[ In cererea de înscriere se va arăta specialitatea pe care 1
[ candidatul doreşte s-o urmeze. I
[ In timpul examenului, candidaţii vor fi cazaţi gratuit în ^
(internatul şcolii, care le va asigura hrana contra sumei de 7 ^
(Iei pe zi. ^
f Transportul de la domiciliu la şcoală şi de la şcoală la 2
(domiciliu, în vederea examenului de admitere, va fi su p o rta ţi
[de candidaţi. i
[ Informaţii suplimentare se pot primi la secretariatele şco-
. Iilor tehnice de cooperaţie. ’
/ .___i \ ____i .— i \—. '—f >— i <— i >—f '—t '— f \—i .__r\_____o ___i , _i .___/.____r \___t ,________/ v J u J i ___t ____f <___*._r .___t . t t