Page 44 - 1960-08
P. 44
Pag. 4 . DHU MUL SOCIALISMULUI N r.
xdiimeXe .uUimete împotriva calomniatorilor
poporului congelez
LEOPOLDVILLE 12 (Ager ţia existentă pentru ca să con
pres). — Intr-un interviu acor tribuie ia îndeplinirea acestei
dat unui corespondent al agen sarcini.
ţiei ADN şi unui reprezentant Unele agenţii de intormaţli şi
al ziarului italian „Unita“, Pa ziare recurg însă Ia minciuni
trice Lumumba, primul ministru perfide, a spus Lumumba.
in preajma sărbătorii nafîonale a poporului coreean Senatorul Humphrey despre al Republicii Congo, a declarat In legătură cu aceasta primul
dezvoltarea învăţămîntului că guvernul congolez va acţiona ministru a amintit ştirile false
Se dezvoltă neîncetat cu hotărîre împotriva calomnii transmise de corespondenţi oc
lor şi provocărilor la care se cidentali, potrivit cărora el ar
pretează necontenit coresponden fi fost rănit în timpul incidente
baza energetică a ţării ţii marilor organe de presă bur lor de la Leopoldville.
sovietic gheze. Guvernul a fost nevoit Vrem să fie restabilită viaţa
ca în interesul naţiunii să închi normală, a spus Lumumba. A-
PHENIAN 12. Corespondentul tăierii în abataje frontale, me Un rol de seamă în dezvol
Agerpres an u n ţă: In cadrul toda hidraulică etc. Ca urmare tarea întregii economii naţio dă birourile agenţiilor „Belga“ vem impresia că unii ziarişti au
procesului de industrializare so productivitatea muncii pe cap nale revine producţiei de ener
cialistă a ţării, poporul coreean de miner a sporit de 4 ori în gie electrică. Folosind resurse WASHINGTON 12 (Agerpres). consideră că numai puţini dintre Ş şi France Presse din Leopoidvil- lost trimişi la noi pentru a pro
dezvoltă neîncetat baza energe le energetice de cărbune şi de — TASS anunţă: „Vacă compa elevii noştri ar putea să treacă e- l le. duce nelinişte. Ei acţionează ca
tică a economiei naţionale. comparaţie cu perioada ocu apă, anul trecut s-au produs răm sistemele şcolare (din Statele xamenele sovietice la matematică } nişte spioni plătiţi.
paţiei japoneze, iar viteza de în R.P.D. Coreeană 7,811 miliar Unite şi Uniunea Sovietică) in an şi alte ştiinţe exacte după fermi.- I Patrice Lumumba a amintit
In 1959, R.P.D. Coreeană a înaintare în galerii este în pre de kWh., ceea ce a permis a- samblu, devine cu iotul evident că narea şcolii medii. Chiar şi pentru L măsurile energice luate de gu în interviul său, Lumumba a
produs 8.854.000 tone de căr zent de 5 ori mai mare decît provizionarea industriei şi e- vern pentru restabilirea păcii şi comunicat despre arestarea re
bune, de 7 ori mai mult de- pe vremea aceea. lectrificarea majorităţii sate milioanele de copii sovietici au a- un student din anul I sau [I de \
cît în 1946, iar producţia din lor.
primul semestru a.c. a întrecut S-au îmbunătăţit considera semenea posibilităţi de invăţămint Ia Facultatea de matematică, exa- <, ordineî şi a rugat pe ziarişti să dactorului şef şi a directorului
de 4 ori producţia anului 1946. bil protecţia muncii şi nivelul In prezent se desfăşoară con
de trai al minerilor. strucţia unei serii de hidrocen pe care le pot avea numai puţini menele la aceste obiecte ar fi extrem relateze adevărul despre situa ziarului „Courier d’Afrique“. ,
Printre măsurile aplicate pen trale mari şi mijlocii oare vor
tru dezvoltarea industriei căr In loc de 13-14 ore pe zi, intra treptat în funcţiune. Hi in Statele Unite", a declarat sena de grele". c
bunelui se numără deschiderea minerii lucrează astăzi 7 ore drocentrala care se construieş
de noi mine în bazinul de la pe zi, iar salariul lor este mult te la Kao Ghe va avea o putere torul. Huphrey analizind situaţia in- Subliniind că „ruşii caută cu '•>
Diungan ale cărui rezerve au mai mare decît a oricărei cate de 250.000 kw., cea de la Du
fost evaluate la 400.000.000 tone gorii de muncitori. In afară de Su — 400.000 kw., iar cea din văţăminlului in Uniunea Sovietică perseverenţă să-şi asigure un ni- Ş R. A. U. sprijină unitatea
zăcăminte bituminoase, re utila regiunea Pocihen — de 1.000.000
rea minelor vechi cu utilaj mo aceasta ei primesc diferite pre kw. in general în următorii 6- şi Statele Unite. vel inalt de pregătire a viitorilor '
mii. Totodată ei beneficiază de
dern, pregătirea de cadre ca 7 ani producţia d'e energie e- In articolul cu această temă pu profesori", senatorul american scrie Republicii Congo
un concediu plătit de 4 săptă- blicai in revista „Alumny News că in general studenţii sovietici ca
lificate. mîni pe an. lectrică va trebui să crească
Magazine" a universităţii din Loui- re vor să primească o calificare Răspunsul preşedintelui Nasser
In prezent, se aplică înainta Conform prevederilor în ur la 20 miliarde kWh pe an. siaim, Humphrey subliniază că in- înaltă nu au de făcui faţă bariere la telegram a lui Chombe
mătorii 6-7 ani producţia car văţămintul in Uniunea Sovietică „se lor economice. Un mare procent <
rea rapidă în abataj, metoda boniferă va creşte de 2,5 ori
faţă de nivelul actual. află la un nivel foarte inalt". Şi din cei care se pregătesc să devină !> CAIRO 12 (Agerpres).— TASS Nasser, ar reprezenta o tragedie
totuşi, scrie el, principalul care reie profesori precum şi din cei. care anunţă : Presa din Cairo a pu pentru poporul congolez şi o
A pelul Partidului Comunist Francez se din convorbirile cu ruşii, ince- urmează să lucreze in alte dome blicat la 12 august răspunsul primejdie pentru toate statele
cu p rileju l celei de-a 16-a aniversari pind de la N. S. Hruşciov şi ter- nii, primesc burse in universităţi preşedintelui R.A.U., Nasser, la
minind cu un om sovietic de rind, sau instituie. In afară de aceasta, telegrama lui Chombe, pretin africane independente. Com
a eliberării Franţei este convingerea că ei intenţionea arată el, in institutele, de invăţă plotul imperialist împotriva
sul „preşedinte“ al provinciei
Congoului este un complot în
dreptat împotriva Întregii A-
ză să facă şcolile şi mai bune. mint superior nu se percep taxe de congoleze Katanga în care a- frici“.
cesta anunţă că a proclamat In ce priveşte statele impe
Senatorul subliniază că statul invăţămint. „independenţa Republicii Ka
tanga“. rialiste care urmează perma
sovietic alocă fonduri uriaşe pen Poporul rus, continuă Humphrey, nent' politica „dezbină şi stăpi-
„Vă atrag atenţia, scrie Nas neşte“, arată în continuare Nas
tru invăţămint şi că tineretul din respectă profund profesiunea de e- ser, că noi sprijinim existenţa ser. ele nu aşteaptă decît mo
unui singur stat — Republica mentul favorabil ca să atace
U.R.S.S. îşi însuşeşte cu perse ducator. Profesorii in U.R.S.S., de Congo — deoarece scindarea Republica Congo, s-o transfor
Republicii Congo nu ar aduce me pentru a doua oară tntr-o
verenţă cunoştinţele „Cercetaţi bu ţin un loc de frunte in viaţa so nici un folos poporului congo colonie a lor, să ţină ca şi pînă
lez. Dimpotrivă, această sciziu acum poporul ei într-o stare
PARIS 12 (Agerpres). — In lurile care l-au sprijinit pe Hi- zistenţă şl a tuturor francezilor getul sovietic, scrie ei In cuiul cietăţii. ne nu ar fi decît in avantajul de înapoiere şi să-l supună dis
apelul dat publicităţii de Parti tler. 70 de generali hitlerişti o- devotaţi libertăţii şi democraţiei, imperialismului care rîvneşte la criminărilor rasiale.
dul Comunist Francez cu prilejui cupă posturi de comandă. Gene independenţei naţionale, fericirii 1959 rusii au alocat 94,4 miliarde Cu mai puţin de o fumaiate de bogăţiile ţării dv„ devenită nu
celei de-a 16-a aniversări a eli ralul Lammerding, călăul de la şi păcii“. demult independentă“. In încheiere preşedintele Nas
berării Franţei, se spune prin Oradour ş'I Tulle, se află în frun ruble pentru nevoile culturale (a- ' secol in urmă, conchide Humphrey, ser scrie că situaţia din Congo
tre altele : tea foştilor SS-işti. Partidul Comunist Francez a- „Distrugerea bazelor unităţii s-a agravat din cauza prezen
dresează tuturor cetăţenilor che c.eastă sumă se alocă in bugetul in Rusia nu exista de fapt siste Republicii Congo, subliniază ţei trupelor belgiene.
„Poporul nostru a aprobat Guvernul Adenauer revendică marea :
programul Consiliului Naţional o parte din teritoriile Cehoslo sovietic numai pentru invăţămint — mul şcolilor de stal. Produce o
al rezistenţei cu privire Ia crea vaciei, Poloniei şi Uniunii So „Transformaţi aniversarea a
rea unei Franţe independente, vietice. 16 ani de la eliberare într-o pu N.R.). Această sumă reprezintă 13,5 mare impresie faptul că in acest
mai puternice, mai democratice ternică demonstraţie a fidelităţii
Revanşarzii germani vor pri faţă de idealurile rezistenţei! la sulă din întregul buget. Este o timp Uniunea Sovietică s-a tran
şi mai drepte faţă de oamenii mi în curînd arma nucleară din
muncii. El a vrut ca militaris mîinile S.U.A. Generalul hitie- Cereţi demiterea lui Speidel şi cifră uimitor de mare". sformai dintr-o ţară a cărei trei pă- \
mul german să nu mai ameninţe rist Speidel, tronează la Fon- pedepsirea călăilor nazişti!
niciodată pacea. tainebleau. Humphrey arată că tineretul so Uimi din populaţie era analfabetă, <
Luptaţi împotriva creării de
In prezent, cu asentimentul Partidul Comunist Francez se baze şi aerodroame ale Bundes- vietic, după absolvirea a 10 ani intr-o ţară¦nu numai cu un grad <
guvernului francez, se înfăptu pronunţă pentru „unitatea for vvehrului în Franţa, împotriva
ieşte reînarmarea Germaniei oc ţelor populare, unitatea foştilor înarmării acestuia cu arma ato de şcoală capătă muţi mai multe inalt de cultură, ci si capabilă să )
cidentale, în care domină carte participanţi la mişcarea de re- mică !
cunoştinţe decît elevii americani in pregătească ingineri şi oameni de L
Aniversarea eliberă Pronunţaţi-vă pentru soluţio
narea echitabilă a problemei 12 ani de invăţămint. „Nu numai ştiinţă intr-un ritm mai rapid de- $ Chombe ameninţă...
PARIS 12 (Agerpres). — Po şi a comitetelor foştilor parti Berlinului occidental, pentru în eu singur ci . şi profesorii şi oa
trivit tradiţiei, în fiecare an în cipanţi la mişcarea de rezisten cheierea unui tratat de pace cu menii de ştiinţă americani, scrie el, cit noi. Aceasta este o realizare ui- ţ
luna august, parizienii sărbăto ţă, feroviarii din Paris au a- cele două state germane care să
resc într-un oadru festiv ziua niversat 16 ani de la puternica confirme caracterul inviolabil al mitoare". j
eliberării capitalei Franţei de grevă declarată' de ei, care a frontierelor stabilite la Potsdam!
sub ocupaţia hitleristă. fost. semnalul începerii lupte- „La Tribune Des N ations' LONDRA (Agerpres). — Du sată lui Hammarskjoeld că in
ior pentru eliberarea Parisului. Exprlmaţi-vă solidaritatea cu pă cum reiese din informaţii tenţia acestuia de a sosi la 12
Comitetul parizian de elibe forţele iubitoare de pace din Despre urmările înarmării Germaniei le agenţiilor străine, la indica august la Elisabethville, însoţit
rare a adresat parizienilor che Feroviarii de la gara de nord Germania, forţe care constituie occidentale cu racheta „Polaris“ ţia stăpînilor săi belgieni, de două detaşamente de trupe
marea de a se aduna la 28 au din Paris au comemorat în faţa bazele concilierii a două popoa Chombe, care se dă drept „pre suedeze care fac parte din for
gust la gara Montpamasse pen plăcii memoriale fixată pe clă re .în lupta împotriva militaris PARIS 11 (Agerpres). —, Cu poată închipui că interesele sale şedinte“ al provinciei congoleze ţele armate ale O.N.U. în Con
tru a aniversa luarea ca prizo direa gării, memoria tovarăşi mului ! noscutul publicist francez Ber- ar putea fi apărate de rachetele Katanga, încearcă să creeze go, „poate avea consecinţe gra
nier a generalului hitlerist lor lor împuşcaţi în acest loc de nard Lavergne semnează în ulti americane de tipul „Polaris“. impresia că hotărîrea Consiliu ve“. Chombe a cerut din nou
Scholttiz. soldaţii generalului Speidel Luptaţi pentru dezarmarea ge mul număr al săptămînalului lui de Securitate cu privire la tratative pe baza condiţiilor
nerală, totală şi controlată, pen francez „La Tribune Des Na- „Instalarea acestor rachete retragerea imediată a trupelor formulate de el.
Sărbătorirea eliberării Pari pentru participarea la mişcarea tru instaurarea şi reînnoirea de tions“ un articol care critică in Germania occidentală şi în belgiene de pe întregul terito
sului a început la 10 august de rezistenţă. Autorităţile au mocraţiei !“. înarmarea Bundesvvehrului vest- celelalte ţări vest-europene, con riu congolez nu are un carac ?
prin manifestaţii ale feroviari interzis însă oa la această ce german de către Statele Unite tinuă autorul, nu urmăreşte alt ter obligatoriu şi definitiv.
lor din gările pariziene. La che remonie să se rostească vreo ale Americii cu rachete de tip ceva decît să transforme aceste NEW YORK (Agerpres). —
marea organizaţiilor sindicale cuvîntare. „Polaris“. B. Lavergne sublinia ţări dominate de S.U.A. într-un Ca răspuns la telegrama se „Katanga se pregăteşte să de
ză că politica militariştiior ame cap de pod destinat să fie dis cretarului general al O.N.U., vină un bastion al liberei an
înrăutăţirea sifuafiei economice ricani a provocat o vie conster Hammarskjoeld, el a declarat la treprize în Africa“, scrie cores
a fărilor din America Latină nare în rîndul tuturor oameni trus la cea mai mică încercare 10 august că este gata „să În pondentul din Paris al ziarului
lor cinstiţi din lumea întreagă de aiac asupra lagărului socia ceapă tratative“ „referitoare la „New York Times“.
O dare de seamă a secretariatului O. N. U. şi în special în rîndul opiniei list“. Autorul arată că „dacă condiţiile“ apropiatei sosiri a
publice franceze care n-a uitat S.U.A. şi celelalte ţări vest-eu trupelor O.N.U. in Katanga, deşi Din această ştire reiese că
NEW. YORK 12 (Agerpres). — Creşterea venitului care, po scăzut producţia de bumbac (cu erorile suferite în cursul celui ropene vor continua să ducă or este absolut evident că nu poa monopolurile internaţionale şi
de-a! doilea război mondial de beşte aceeaşi politică şi să con te fi vorba de nici un fel de îndeosebi cele franceze caută să
Secretariatul O.N.U. a dat pu trivit calculelor, reprezintă în 10 la sută). „Evenimentul cel pe urma fascismului german. „tratative“, ci doar de îndepli folosească ia maxim posibilită
blicităţii „Darea de seamă a- Lavergne scrie că aste greu de tribuie prin toate mijloacele la nirea necondiţionată şi imedia ţile create în legătură cu eve
1959 — 1,2 la sută în compa mai remarcabil în poltica a- crezut că „poţi găsi un singur reînarmarea R.F. Germane este tă a hotăririlor Consiliului de nimentele din Congo pentru în
supra situaţiei economice a A- om de bună credinţă din Europa sigur că nu peste mulţi ani ar Securitate. tărirea poziţiilor lor în aceas
mericii Latine în anul 1959“ al raţie cu 3,6 la sută în anul grară, se spune în darea de care la auzul acestei veşti să-şi mata vest-germană va căuta să tă ţară. Un oarecare cetăţean
cătuită de Comisia Economică. dezlănţuie un nou război, în pri La 11 august, Chombe a re francez, Pollet, care se intitu
O.N.U. pentru America Latină. 1958, a încetinit ca urmare a seamă, a fost răspîndirea trep Hammarskjoeld mul rînd împotriva R.D. Germa curs la ameninţări directe, a- lează „consilier economic al gu
a sosit la Leopoldville ne şi apoi împotriva acelora ca firmînd într-o telegramă adre- vernului Chombe“, continuă co
Darea de seamă arată că a- serioasei înrăutăţiri a condiţii tată aproape în toate ţările re i-au ajutat să-şi dobîndească respondentul, a declarat că zi
nul 1959 s-a caracterizat prin- LEOPOLDVILLE 12 (Ager potenţialul militar de care a a- „Zoneîe de prosperitate“ lele acestea va fi creată în Ka
tr-o stagnare economică in a- lor comerţului, a raportului ne Americii Latine a ideii că ac pres). După cum transmite co vut nevoie“. tanga „o bancă naţională“.
ceastă regiune. respondentul agenţiei Reuter, din Vietnamul de sud
favorabil al preţurilor de im tuala structură a agriculturii Dag Hammarskjoeld .secretarul In încheierea articolului său, Pollet a spus de asemenea
In America Latină sporul general al O.N.U. a sosit în sea prof. Lavergne scoate în eviden HANOI 12 (Agerpres). — că se va strădui „să creeze pen
producţiei pe cap de locuitor a port şi export precum şi a poate fi schimbată cu ajutorul ra zilei de 11 august ia Leopold ţă faptul că „miopia S.U.A.“ şi După cum anunţă agenţia viet tru patronii europeni stimulen
ville. a celorlalţi aliaţi ai lor din Eu nameză de informaţii într-o scri- te în vederea dezvoltării unor
scăzut reprezentind în 1959 nu ropa va contribui la „crearea soară adresată comisiei interna noi ramuri industriale în K a
mai 0,3 la sută în comparaţie din ce în ce mai mult a unui a- ţionale de supraveghere şi con tanga“.
bis între popoare şi guvernanţii trol în Vietnam, misiunea de le
cu 3,6 la sută în 1951, 8 la su lor“. gătură a înaltului comandament Declaraţiile iei Macrnillan
tă in 1956. Aceşti factori îm al armatei populare vietnameze
preună ou reducerea venituri creşterii lente a producţiei a- unor reforme mai mult sau a cerut comisiei internaţionale în legtfiura cu tratafivele
lor provocată de scăderea pre de supraveghere şi control în
ţurilor pentru export au cauzat gricole. mai puţin radicale... astfel, in Vietnam să inspecteze cele trei de la Bonn
o agravare a dificultăţilor eco lagăre de concentrare cunoscute
nomice şi politice în această In anul 1959 volumul produc Cuba şi în Venezuela a fost e- Pesiefrafiö monopoiurilor străine sub denumirea de „zone de pros LONDRA 12 (Agerpres). —
ţiei agricole in America Lati fectuată reforma agrară, s-a peritate“, create de autorităţile La 11 august primul ministru
regiune, in anul 1959 economia nă în ansamblu a fost cu nu făcut un progres în domeniul în A rg en tin a lui Ngo Dinh Diem în comuna englez, Macmillan s-a .întors la
Americii Latine în genere şi a mai 1,9 la sută mai mare de studierii acestei probleme în Tan Than, provincia Kien-Tuong, Londra după vizita tăcută la
majorităţii ţărilor din această cît în anul precedent. Produc Columbia, Ecuador şi Uruguay, BUENOS AIRES 12 (Ager tează, de asemenea, împotriva unde sînt deţinuţi foşti partici Bonn. Pe aeroportul din Londra,
regiune s-a caracterizat prin această idee a fost primită cu presiunilor exercitate de socie panţi la mişcarea de rezistenţă. Macmillan a declarat că în
„Înrăutăţirea continuă a co ţia pentru consumul intern a căldură în diferite cercuri ale pres). — Penetraţia monopo tăţile străine pe pieţele inter cursul tratativelor ou cancelarul
merţului exterior şi reducerea crescut cu numai 1,7 la sută, ne ale ţării. In prezent, se spu Autorităţile sud-vietnameze, vest-gerinan, Adenauer, au tost
iar pentru export — cu 2,2 unor ţări ca Brazilia. Chile. U- lurilor străine in economia Ar ne în declaraţie, piaţa internă abordate, în special, probleme
producţiei agricole pe cap de gentinei provoacă nelinişte în a petrolului din Argentina este se arată în scrisoare, supun u-
locuitor pentru consumul in la sută. Ţinînd seama de fap ri.-guay şi Peru“. controlată în mare măsură de nor represiuni bestiale populaţia referitoare la relaţiile dintre
rîndul opiniei publice din ţ a societatea americană „Esso“ şi „Piaţa Comună" a celor 6 şi
tern“. tul că creşterea populaţiei în Marele deficit in balanţa co ră. „Mişcarea pentru apărarea de societatea anglo-olandeză locală. In cursul, repetatelor a- Asociaţia europeană a comerţu
Potrivit unor date prelimi petrolului argentinian“ a dat „Shell“. Ca urmare a acestui lui liber („Mica zonă a liberului
America Latină a fost de 2,6 mercială a majorităţii ţărilor publicităţii o declaraţie in ca fapt. în fiecare an ţara pierde tacuri din partea detaşamentelor schimb“ ), creată din iniţiativa
nare, volumul producţiei globa zeci şi sute de milioane de do
le al Americii Latine în an la sută acest lucru înseamnă* latino-amerioane în anul 1958, re se arată că numai în ul lari, iar societatea petroliferă de de reprimare împotriva comunei Angliei.
samblu a crescut cu numai 2,9 timii doi ani monopolurile pe stat „Ypf“ are condiţii cu totul „Trebuie să le unim, a spus
o reducere cu aproximativ 1 la reducerea depozitelor bancare trolifere străine au obţinui nefavorabile. Tan Than, 50 de persoane au
la sută adică cu mai puţin de- primul ministru englez. După
clt In 1958 (3,8 la sută) şi sută a livrărilor de produse în străinătate in acelaşi an, dreptul de a exploata cele mai „Mişcarea pentru apărarea fost ucise, peste 100 rănite şi mai cum s-a arătat în comunicatul
considerabil mai puţin decît in bune regiuni petrolifere ale ţă petrolului argentinian“ cere nostru comun, dr. Adenauer şi
agricole pe cap de locuitor. stagnarea relativă în încasarea opiniei publice din ţară, şi în bine de 1.000 arestate. Aceste eu am hotărît că este absolut ne
anii precedenţi. rii cu o suprafaţă totală de cesar „să găsim rezolvarea pro
Este semnificativ faptul că de valută străină din export în 60.000 km. pătraţi, iar în pre primul rind deputaţilor Congre acţiuni, se subliniază în conti blemelor ivite datorită existenţei
zent ele desfăşoară ofensiva sului naţional, să împiedice pe celor două grupări economice
producţia animalieră a rămas anul 1959, precum şi reducerea nuare în scrisoare, au drept scop în Europa“. Macmillan a adău
pentru a nu se preda de fapt netraţia societăţilor străine in gat că şefii guvernelor Angliei
şi mai mult In urmă în anul veniturilor capitalului străin au întregul teritoriu cu zăcăminte intensificarea represiunilor în şi R. F. Germane „nu au găsit
de petrol, inclusiv un milion de industria petroliferă a ţării“. soluţia“ acestei probleme, dar
1959 şi s-a caracterizat printr-o construis majoritatea ţărilor să masă împotriva foştilor partici au hotărît să continue tratativele
km. pătraţi, în regiunile de comune şi să facă schimb de
reducere cu 8 la sută în com menţină sau chiar să intensi panţi la mişcarea de rezistenţă
fice limitarea importului lor. coastă. păreri“.
paraţie cu anul 1958. Acest lu „Mişcarea pentru apărarea şi a altor patrioţi din Vietnamul
cru se explică în special prin Rezultatul a fost reducerea
deficitului balanţei plăţilor A- petrolului argentinian“ protes de sud.
reducerea producţiei de carne
in Argentina, Brazilia şi Uru-
guay şi a producţiei de lină din mericii Latine, dar în anul 1959
Uruguay. A scăzut considerabil deficitul a reprezentat 509 mi
producţia de ulei vegetal, a lioane dolari.
Redacţia şi adm inistraţia ziaru lu i: str, 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189 j 75. Taxa plătită in numerar conloriri aprobării Direcţiunii Generale P T T R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip aru l: întreprinderea poligrafică „1 Mai" - Deva.