Page 45 - 1960-08

V- MAREA SARBÂTOARE
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAI

A POPORULUI

® P ag in a culturală (pag. 2-a) FîtA TE COREEAM
« C ei m ai destoinici utem işti —
Amil XII Nr, 1754 Duminică 14 august 196Í) 4 pagini 20 bani in rîndurile can d id aţilo r de partid Cu 15 ani în urmă, tot în lu­ ce. In puţinii ani care s-au scur6
na August, Coreea, graţie vite­ de la război încoace au fost din
rgV ft'I'SW O T •Ti^T!gr?V>J^KUT.-JX-a;tJ ggg8 (pag. 3-a jilor ostaşi sovietici, a dobindit nou create industriile metalur­
eliberarea de sub jugul imperia­ gică, constructoare de maşini-
o A viaţia civilă sovietică deţine lismului japonez. Cei 40 ani de unelte, chimică, minieră, de ma­
u n u l din prim ele locuri in lum e ocupaţie japoneză îşi puseseră şini, a fost pusă la punct pro­
din plin pecetea lor de mizerie, ducţia de automobile, tractoare,
® S ăp tăm in a internaţională ruină, înapoiere economică şi excavatoare. In agricultura coo-
culturală pe intreaga viaţă a Co­ perativizată a R.P.D. Coreene s-a
a C olonialiştii trebuie să pâră reei. Bizuindu-se pe ajutorul fră­ realizat irigarea majorităţii te­
sească neîntîrziat teritoriul co n g o ­ ţesc al Uniunii Sovietice, oame­ renurilor, s-au obţinut succese
lezi (pag. 4-a). nii muncii din Coreea de Nord, liotărîtoare în electrificarea sa­
sub conducerea încercată a Par­ telor, s-a creat o bază pentru
in regiunea ------ Educarea tinerei Întrecerea tidului Muncii, partid de tip accelerarea mecanizării muncilor
siderurgiştilor marxist-leninist — au preluat agricole. înapoierea ţării pe pian
Hunedoara lu­ PETRE FURDU1 generaţii de puterea în propriile lor milni — cultural a rămas pentru totdea­
Siderurgiştii hunedoreni şi re- au obţinut uriaşe succese intr-un una de domeniul trecutului. In-
crează în diferite p r i m - s e c r e t a r a l C o m i t e t u l u i r e g i o n a l muncitori a con- şiţeni continuă cu însufleţire în­ scurt răstimp din punct de ve­ tr-o ţară unde încă nu de mult
domenii de acti­ trecerea pentru a da patriei mai dere istoric. jumătate din populaţia adultă nu
vitate un mare d.e p a r t.i.d. „H u n e d, o a r a s, ti.tuit yşi consti- mult metal. ştia nici să scrie nici să citească,
tuie o preocupa­ Dar munca ior paşnică a fost nu mai există analfabeţi.
număr de tineri. Străduindu-se să obţină la fie­ întreruptă în iulie 1950 cînd im­
re de prim ordin care agregat indici superiori de perialiştii americani au pornit Se îmbunătăţesc neîntrerupt
utilizare, furnaliştii hunedoreni din Coreea de Sud un atac tîi- condiţiile de viaţă ale oameni­
însufleţiţi de dragoste fierbinte a organizaţiilor de partid. au'dat în perioada 1 ianuarie— hăresc împotriva Republicii lor muncii. Încă în 1959 salariul
8 august, peste plan, aproape Populare Democrate Coreene ca­ real al muncitorilor şi funcţiona­
faţă de partid, în care văd pe pă­ O formă eficace de antrenare 21.800 tone de fontă, depăşin- re a rezistat cu cinste greieior rilor a depăşit nivelul stabilit de
du-şi astfel angajamentul luat. încercări pricinuite de acest răz­ primul plan cincinal pentru a-
rintele şi conducătorul lor încer­ în muncă a tinerilor şi de for­ Pe aceeaşi cale, oţelarii au ela­ /olanda Mărgi­ boi. nul 1961. Veniturile reale ale ţă­
borat de curînd cea de-a 50.000-a nean se numără ranilor au crescut şi ele substan­
cat, tinerii sînt prezenţi în toate mare a lor ca muncitori înain­ printre muncitoare­ ..Dacă cineva, care a fost în ţial. Anul acesta circulaţia bunu­
tonă de oţel peste plan, iar lami- le fruntaşe ale fa­ R.P.D. Coreeană după termina­ rilor în comerţul cu amănuntul
acţiunile organizate de partid, taţi, conştienţi, o constituie bri­ natorii — rare au iniţiat acţiu­ bricii „Ardeleana" rea operaţiunilor militare, cînd va creşte cu peste 10,4 la sută faţă
din Alba Iulia, atit întreaga ţară fusese prefăcută în de anul trecut. In 1960, din fon­
luptă cu entuziasm pentru înfăp­ găzile de producţie ale tineretu­ nea de a reduce timpul de la­ pentru calitatea lu­ ruine de bombele americane, ar durile de stat, se vor construi
crărilor executate vizita-o astăzi, ar rămîne uluit de două ori mai multe locuinţe
tuirea politicii partidului. Tine­ lui. Avem cca. 1.400 asemenea cit şi pentru faptul de prefacerile petrecute în aceşti decît în 1959, de 3,5 ori mai mul­
te şcoli, de 3,6 ori mai multe spi­
retul hunedorean a contribuit din brigăzi organizate de U.T.M. In că işi depăşeşte ani. tale şi de 8 ori mai multe teatre,
norma In medie cu Astăzi, în R.P.D. Coreeană, re­ cinematografe, cluburi.
plin la construcţia noilor secţii fruntea celor mai multe din ele 20-30 la sută.
laţiile de producţie socialiste au O simplă linie convenţională
ale Combinatului siderurgic din se află membri şi candidaţi de In clişeu : !olan­ repurtat o victorie deplină şi ea desparte nordul de sudul ţării.
da Mărginean iu- a devenit o ţară socialistă in- Dar în timp ce Coreea de Nord
Hunedoara, la modernizarea şi partid, muncitori cu o înaltă ca­ crind la maşina de dustrial-agrară cu o bază eco­ se transformă tot mai mult in­
subţiat piele. nomică de sine stătătoare. A fost tr-o ţară a abundenţei, Coreea
lărgirea capacităţii exploatărilor lificare şi experienţă în produc­ lichidat caracterul unilateral al de Sud este tot mai mult bîn-
industriei, moştenit din perioada tuită de foamete şi mizerie din
miniere, la ridicarea puternicelor ţie. In aceste colective de muncă colonială, s-a creat o bază trai cauza distrugerii economiei na­
nică pentru industrializare şi un ţionale a ţării de către oamenii
termocentrale electrice de la Ba- fruntaşe este cultivată grija pen­ fundament de nădejde pentru de paie ai cotropitorilor ameri­
cani. Şi după răsturnarea lui Li
roşeni şi Hunedoara. tru îndeplinirea nu numai canti­ realizarea intr-un termen scurt Sin Man locuitorii Coreei de
a revoluţiei tehnice. In primul Sud, continuă să trăiască în mi­
In anii care urmează regiunea tativă, ci şi calitativă a planului, minare al fiecărui lingou. — au semestru a! acestui an, pianul zerie fiind victime ale celei mai
producţiei industriale a fost în­ teribile urgii naţionale din isto­
Hunedoara va cunoaşte o nouă şi pentru ridicarea continuă a ca- dat peste prevederi mai mult de deplinit în proporţie de 107 la ria de patru milenii a Coreei.
puternică dezvoltare industrială. liî!carii ; aici tinerii învaţă să 35.000 tone de blumuri şi ţagle sută. In prezent întreprinderile Imperialiştii americani care au
La Hunedoara se vor construi : fie disciplinaţi, să se ajute între industriale produc in 20 zile cit fost nevoiţi să se împace cu fap­
o nouă secţie de furnale, 3 cup­ ei, să pună interesul colectiv laminate. a produs întreaga industrie în tul că valul indignării populare
toare Martin de 400 tone, o sec­ deasupra celui personal. De a- La rîndul lor, laminatorii de tot anul 1946. In ceea ce priveşte a măturat pe marioneta lor Li
ţie de laminoare de sîrmă, pro­ ceea, cînd un tînăr intră pentru producţia de energic electrică pc Sin Man, încearcă acum să men­
fite uşoare, mijlocii şi benzi cu prima oară în fabrică ei este în­ la Combinatul metalurgic Reşi­ cap de locuitor, republica a lă­ ţină cu pjutoru! forţei dominaţia
o capacitate de cca. 1.000.000 to­ cadrat într-o astfel de brigadă. ţa. care au încheiat luna iulie sat în urmă Japonia, Italia şi reacţiunii în ţară uitînd însă că
cu o depăşire a planului de alte state capitaliste. încă în poporul coreean nu şi-a spus în­
că ultimul său cuvînt.
ne. In regiune se va construi o Cînd tînărul Anton Bucur a 3.000 tone laminate finite, se în­ 1958 R.P.D. Coreeană depăşise
Japonia în ce priveşte producţia (continuare in pag. ~3-a)
staţie experimentală de fabricare venit de-a dreptul de pe băncile trec pentru a-şi spori realizările Treierîşului cerealelor — de cărbune pe cap de locuitor,
a cocsului brichete, se vor des­ şcolii la Combinatul siderurgic în cinstea zilei de 23 August. iar Italia în ce priveşte producţia
chide noi mine de cărbune, mi­ Hunedoara el a fost luat în bri­ In primele opt zile ale acestei de lontă şi îngrăşăminte chimi­
nereuri de fier etc. gada condusă de tovarăşul Iu­ luni ei au depăşit planul cu
lian Ispas, membru de partid, peste 17 la sută, cei mai înalţi
înfăptuirea măreţelor sarcini prim topitor la noua oţelărie.
ce ne revin din Directivele Con­

gresului al IlI-lea al partidului Aici el s-a văzut înconjurat de indici de producţie fiind obţinuţi toată afenţia

necesită antrenarea şi mai lar­ oameni de la care avea ce în­ de colectivele liniei de tablă şi Muncesc dăriei colective din Trebuie
gă a tineretului pe toate frontu­ văţa. Iulian Ispas e un bun or­ liniei reversibile. cu spor Apoldui de Jos îşi a- urgentat
rile construcţiei noastre socia­ ganizator şi totodată un dascăl chită şi obligaţiile treierişul
liste, educarea lui în spiritul mo­ priceput — ceea ce ştie în ale De la începutul anului şi pînă Membrii gospodă­ contractuale.
ralei comuniste. meseriei nu ţine numai pentru acum, laminatorii reşiţeni au riei agricole colecti­ Membrii gospodă­
ve „Partizanul roşu“ P. POPA riei agricole colecti­
Chezăşia ridicării la un nivel sine ; Uie Vasile, membru al bri­ realizat o economie de circa din comuna Apoldul corespondent ve din satul Chitid,
de Jos, raionul Se­ raionul Hunedoara,
mai înalt a activităţii organiza­ găzii, e pasionat după învăţătu­ trei milioane lei. beş, muncind cu Obţin rezultate au muncit cu deose­
ţiilor U.T.M., a creşterii capaci­ ră şi mereu în căutarea a ceva © spor, au terminat zi­ bune bită însufleţire la
tăţii lor de mobilizare a tinerilor „nou“, care ar putea sălta mun­ lele trecute secerişul strînsul recoltei de
o consituie conducerea perma­ ca brigăzii ; alţii, şi aceştia sînt griului de pe 190 ha. Membrii întovără­ cereale păioase. Par-
şirii agricole din sa­ ticipind la lucru în
nentă de către partid. In Rapor­ cei mai mulţi, sînt deosebit de Avînd ariile amena­ tul Geomal, raionul fiecare zi peste 200 La consfrucfia noului local de şcoală
jate din timp, colec­ Alba, au terminat de braţe de muncă, co­
In d ici fo f m ai în a lfitul C.C. al P.M.R. prezentat la exigenţi în primul rînd faţă de tiviştii din Apoldul secerat recolta de lectiviştii din Chitid
de Jos au început griu de pe 115 ha. au strîns în cîteva
Congres de tovarăşul Gh. Gheor- ei înşişi cînd e vorba de calita­ Furnaliştii de la uzina „Vic­ treierişul. Pînă în Cu atelajele proprii, zile recolta de cerea­ In satul Teliucul Superior, ra­ tară. Numai membrii comitetu­
ghiu-Dej se subliniază că orga­ tea oţelului. Cînd în brigadă se toria“ din Gălan întîmpină cu prezent cu cele două întovărăşiţii de aici ionul Hunedoara, a început con­ lui de construcţie au prestat pînă
nele şi organizaţiile de partid iveşte o cît de mică abatere de succese de seamă în producţie batoze s-a treierat au transportat de pe le de pe 182 ha. Dar, struirea unui local de şcoală de în prezent peste 400 ore muncă
trebuie să asigure conducerea la disciplină, riposta colectivului cea de-a 16-a aniversare a eli­ mai mult de 60 la cîmp toţi snopii şi 4 ani. Lucrările au fost încredin­ voluntară. Cu multă însufleţire
permanentă a organizaţiilor face ca celui ce a săvîrşit-o să-i berării patriei noastre. Aplicînd sută din griul recol­ au început treierişul. cu toate că la sece­ ţate unui comitet de construcţie au muncit la lucrările de con­
U.T.M., să le ajute zi de zi în treacă poîia s-o mai repete. Şi cu rezultate tot mai bune iniţia­ tat. Producţia de Pînă în prezent ei au în frunte ou tov. Samoilă Ilca, strucţie şi cetăţenii Gheorghe Se-
activitatea pe care ele o desfă­ astfel, cu timpul, tînărul Anton griu depăşeşte 1.900 treierat recolta de riş s-au obţinut re­ Ioan Irina, Gheorghe Ungur, celean, Simion Duduia, Jele Vic­
şoară în rîndurile tineretului în Bucur, tot străduindu-se să-şi po­ tiva oţelarilor hunedoreni de kg. la hectar. grîu de pe 10 ha. re- Ioan Stanciu şi alţi cetăţeni har­ tor, Ioan Andrei, Petru Bojan
vederea intensificării muncii po­ trivească pasul după tovarăşii sporire a indicilor de utilizare a alizînd o producţie zultate bune, treie­ nici şi pricepuţi. Deşi nu a tre­ şi alţii.
litice şi ideologice, îndrumării ti­ săi din brigadă, a ajuns să agregatelor, ei au produs în pri­ Paralel cu treieri­ bună. cut mult timp de la pornirea
nerilor spre ridicarea calificării, meargă în rînd cu ei. Nu întîm- ma decadă a lunii acesteia 838 şul, membrii gospo­ rişul nu a început acestei acţiuni, totuşi, localul de Datorită muncii voluntare,
însuşirea tehnicii noi, pentru a plător această brigadă e lună de tone fontă peste prevederile pla­ şcoală a fost ridicat în roşu. Co­ numai la turnarea fundaţiei s-a
deveni constructori pricepuţi ai lună fruntaşă. Din rîndurile ei nului. Consumul de cocs pe to­ încă deoarece batoza mitetul de construcţie a mobili­ realizat o economie de 3.240 lei.
economiei şi culturii socialiste. au fost promovaţi în ultimul na de fontă a fost redus în ace­ nu a sosit la arie. zat întreaga masă de cetăţeni Lucrările de construcţie a şcolii
timp trei prim topitori care con­ laşi timp faţă de plan, cu apro­ care a participat cu multă dra­ de 4 ani din Teliucul Superior
Analiza propriei noastre acti­ ximativ 60 kg. f. GROZA goste efectuînd o mare parte dim continuă.
vităţi arată că organizaţia re­ duc noi brigăzi şi echipe. corespondent lucrări numai prin muncă volun­
gională de partid Hunedoara a Muncitorii, inginerii şi tehni­ ANA LUCAC1
cîştigat o anumită experienţă Ţinînd seama de înzestrarea cienii care deservesc furnalul c o re sp o n d e n tă
în îndrumarea organizaţiilor în tot mai mare măsură a între­ nr. 1 asigurînd o ardere inten­
U.T.M. In repetate rînduri co­ prinderilor cu tehnica nouă, de .UZINA E CASA TA1
mitetul regional de partid a a- sutele de cadre necesare planu­ sivă in furnal, prin mărirea de­
nalizat cum se ocupă comitetele lui economic pe şase ani, orga­ bitului şi a temperaturii aerului
raionale şi orăşeneşti de partid nizaţiile U.T.M. îndrumate fiind utilizat în furnal, au realizat cel
de conducerea U.T.M. Instructo­ de organizaţiile de partid, au mai înalt indice de utilizare cu­
pus în centrul preocupărilor lor noscut Ia furnalele din Gălan.
La acest furnal s-a produs în

rii comitetului regional de partid lupta pentru progresul tehnic, medie, zilnic pe fiecare schimb

şi ai comitetelor raionale, secre­ (Continuare in pag. 3-a) mai mult de 2.000 kg. fontă, După cc ai trecut pragul intrării ră pic de ascunsă mindrie, este per­ — Uzina e ca şi casa (ai să ie insă un volum mai mare de mun­
tarii organizaţiilor de bază au peste producţia planificată. principale — dacă s-a intimplat să fect îndreptăţită. înveţi s-o iubeşti, să ţii la ea ca la că. Lucrul a continuat şi peste noap­
nu calci in ultimii doi ani prin Com­ te, pină dimineaţa. Ţinta a fost in­
primit indicaţii cum să lucreze usa binaiui siderurgic „Gh. Gheorghiu- Pentru a da „casei" lor înfăţişa­ propria casă. Ea e o părticică din să atinsă
cu tineretul. La unele instructaje Dej" din Hunedoara — rămii pen­ rea de astăzi, hunedorenii au sacri­ patria noastră...
tru un moment nedumerii. Schimbări­ ficat nenumărate zile întregi şi după- In secţiile Combinatului siderur­ Luni, cînd şi-a începui lucrul
care au loc la comitetul regional le care s-au petrecut aici. te uimesc. amieze libere. Pentru despresurarea gic din Hunedoara, intilneşii zeci schimbul / , primul gind al conduce­
rii secţiei a fost la condensatorul de­
de partid sînt invitaţi şi membri Nu-i vorba de noile secţii care au secţiilor de piesele şi materialele inu­ şi zeci de exemple care reflectă ma­ fect. Cri patru muncitori urmăreau
apărut intre timp. cu coada ochiului, aruncindu-şi din
ai biroului regional U.T.M.; la tile, pentru nivelarea terenului, pen­ nifestarea in practică a înaltelor sen­ cînd în cină priviri ştrengăreşti, la
Pînă in vremea din urmă eram o- oamenii care se invirieau curioşi in
fel se procedează şi la raioane. bişnuiţi să vedem in gigantul aces­ tru plantarea de flori şi arbuşti, au timente patriotice. jurul agregatului, neputindu-şi expli­
ta industrial o îngrămădire de coloşi ca ce minune se intimpiase de sim­
Noi am ajutat comitetul regio­ fumegind printre care camioanele fost prestate zeci de mii de ore de ... Era intr-o simbătă, pe la ora bătă pină luni. In secţie, producţia
grele — înfundate in glod şi abia n-a stagnai nici o oră.
nal U.T.M. să-şi îmbunătăţească răzbălind printre mormanele răvă­ muncă voluntară. două, după-amiază. Condensatorul in­
şite de lingouri rebutale, printre res­ Dragostea faţă de avutul obştesc
stilul de muncă, să folosească cu turile de materiale de construcţie şi Dar aceasta nu e singura oglindă stalaţiei de amoniac de la subsecţia se manifestă sub diferite aspecte.
grămezile de piese dr iot felul, cu in care se reflectă conştiinţa înain­ condens-capiare se defectase. Din
tinerii metode tinereşti, potrivite nume cunoscute şi necunoscute — se tată care s-a dezvoltat si se mani­ această cauză a trebuit să se opreas­ Utemislul Keres Alexandru este ma-
mişcau anevoios gemind şi trosnind. nevrant ia postul î de la laminorul
cu vîrsta şi preocupările lor. festă in proporţii că întreaga instala- bluming. In jurul locului său de
Priveliştea esie acum complet muncă domneşte o curăţenie exem­
Considerăm însă că lucrul cel schimbată. de masă In ria­ >ie plară El antrenează tinerii săi to­
varăşi de muncă să stringă cu gri­
mai important îl constituie fap­ De-a lungul aleii principale, plopii, dul bravilor noş­ Din carnetul! Conducerea sec­ jă toate rămăşiţele de fier pentru \f
cure au crescut înalţi, luindu-se par­ a fi trimise la retopit.
tul că am reuşit ca cea mai mare că la întrecere cu uriaşele agregate tri siderurgişti. REPORTERULUI ţiei a luat măsuri
răsărite ca din pămint, îşi leagănă ca luni să înceapă La atclicul de tăcătuşeric munceş­
parte a organizaţiilor de partid ¦'irfurile, fluturind uşor bănuţii in Pc frontispiciul te lăcătuşul Ioan Lovas, organizato­
care se reflecţi argintul soarelui. In uneia din secţii, rul grupei de partid din atelier. Ca
să se ocupe cu simţ de răspun­ dreapta şi in st’nga, verdeaţă. Pe aas^.iwj!ssmciiMfi reparaţia instala­ membru de partid şi muncitor mai
Ungă rondurile multicolore străjuiesc in virstă, el învaţă pe cei 6 tineri
dere şi competenţă de conduce­ atelierul mecanic se pare, o lozinca ţiei. Schimbul era pe sfirşite. Doi din echipă cum să muncească şi cum
ca nişte vesele santinele arbuşti de să se comporte in chip comunist. El \
rea organizaţiilor U.T.M. Multe astani, lilieci şi singeri. imensă, care iţi atrage de la distan­ oameni dădeau insă tircoaie conden­ ii învaţă să pună mai presus de ^
Pe parcursul acestor minunate alei toate inieresid pentru soarta pro- ^
birouri de organizaţii de bază a- care ie conduc pină in apropierea ţă privirea, sfătuieşte pe muncitori: satorului, îl cercetau cu luare amin­ ducţiei, grija pentru, buna întreţine­
intrărilor in secţii, ai impresia că şi re şi funcţionare a agregatelor. Echi­
jută comitetelor si birourilor or­ chipurile zimbitoare ale fruntaşilor, „Prin îngrijirea maşinilor-unelte, re­ te, ca pe un bolnav. Erau comunis­ pa pune toi sufletul ca piesele pen­
ducem reparaţiile Lor şi astfel redu­ tul losif Dan, maistru in secţie şi tru întreţinere să fie pregătite în bu­
ganizaţiilor U.T.M. să-şi întoc­ care te petrec cu privirea din şiruri­ ne condiţiuni, ca lucrările făcute să
le de panouri aşezate de-o parte şi cem regia atelierului, reducem pre­ tînărul lăcătuş Alexandru Ilişan. fie de bună calitate. Ca urmare.
mească planurile de munca, să dc alta a aleilor ca şi muncitorii — Ce zici Alexandre ? — a între­
carc-ţi taie calea grăbiţi, te întrea­ ţul de cosi al metalului". M. CRISTF.SCU
aleagă problemele principale O altă lozincă intiinUă in cale bat maistrul.
bă din ochi : (Continuare In pag. 4-a)
spre a le dezbate în adunările — Iţi place cum arată casa noas­ ceva mai departe, arată luminători­ — Ce să zic, e păcat să stea

generale, le învaţă cum sa mun­ tră ? lor că, reducindu-se timpul de la­ instalaţia de condensare in zilele de
O asifel de întrebare, pusă nu fă­
cească cu răbdare pentru a-i minare la fiecare lingou numai cu producţie pentru reparaţii.

mobiliza pe tineri la îndeplinirea 10 secunde, secţia va da patriei, pes­ — Şi... ce propui?

sarcinilor. Comuniştii şi munci­ te angajamentul de 19.800 tone la­ — Să stăm de vorbă şi cu Fren-

torii mai virstnici se ocupă cu minate, încă 2.000 tone laminate pes­ ţiu...

dragoste de educarea tineretului. te plan. Cei doi tineri lăcătuşi — Alexan­

Birourile organizaţiilor de bază Ceea ce m-a emoţionai mai mult dru Ilişan şi Cornel Frenţiu — că­

analizează activitatea membrilor a fost discuţia pe care am surprins-o rora li s-au alăturat încă 2 munci­
intre doi tovarăşi dintr-o secţie, li­ tori — şi-au suflecat minecile şi s-au
de partid care au sarcina de a nul dintre ei, muncitor mai in virstă, aşternut pe lucru.

munci în rîndul tineretului. 11 dăscălea pe celălalt, un iinăr ce — In 8 ore îl gătăm — şi-a dat

!n uzinele şi minele noastre părea abia ieşit de pe băncile şco­ părerea unul din ei.

au venit mii de tineri din toate F rezorul Ioan M ag y ari lucrează la cooperativa m eşteşugărească lii profesionale, care făcuse nu ştiu — II gătăm! a răspuns celălalt...
colţurile ţării. Mulţi dintre ei nu „ M o ţ u l " clin B a i a d e G r i ş . E I î ş i d e p ă ş e ş t e z i l n i c n o r m a d e p r o d u c ţ i e c u I I Reparaţia condensatorului cerca
cunoşteau mai nimic, despre via­ ce greşeală:
ţa şi munca intr-o întreprindere. la su tă şi efe c tu e a z ă lu c rări d e ca lita te b u n ă.