Page 46 - 1960-08

Pag. 2 DRUMUL HaCl AUŞMVLVl Nr. 1754

ISM

Concurs literar

Cinci mi-au dat din viaţa lor amară Sfatul popular al regiunii Hu­ muncitori şi intelectualilor, pen­
Trup şi suflet şi nădejdi din ei,
Mai presus, mi-au dat părinţii mei, nedoara, prin Casa regională a tru construirea unei vieţi n o i;
Dragostea ce-ţi port în mine, ţară.
creaţiei populare, organizează în munca plină de abnegaţie a oţe- — Ai mers la sfat să vezi ... Otilia ajunse acasă la pă­ bine. Şi-apoi în casa mea nu
Mai tîrziu, prinsei de veste cum că cinstea celei de-a 40-a aniver­ larilor, minerilor, constructori­ rinţi. în curte întilni pe tatăl comandă nime’ !
Tare eşti bogată, ţara mea, sări a întemeierii Partidului Co­ lor, a muncitorilor din toate ra­ ce-i cu pămîntul, iar tu te-ai săli.
Da-auzii mulţimea cum. gemea munist din Romînia un concurs murile de producţie pentru în­ înscris in colectivă! Apăi... ăa- — Da, da, dar se putea şi
Jefuită de comori; de muncă. literar cu tema „Sub flamura deplinirea sarcinilor trasate de — No, da’ oe-i cu tine de vii altfel.
partidului“. Congresul al III-lea al P.M .R .; că-i aşa, eu iacă îmi iau copi­
Greu trudeau plămăditorii plinii lul şi plec. Te la s ! Să stai ăe- aşa ca fulgerul ? Te-o bătut ?! — Eu m-am înscris în colec­
Iar pe masă. veşnic n-o aveau, La concurs pot participa mem­ acum cu Tudor, ăla de ţi-a Femeia nu spuse nimic. Intră
Robii aur din adine scoteau tivă ca orice om cu cap şi ju ­
S-aibă să se scalde domnii, clinii. împuiat capul, s-o faci... decată şi cui nu-i place să

Dar simţeam înfrigurat cum bate brii cercurilor literare şi creatorii procesul de transformare socia­ — Linişteşte-te, tu muiere! Cc ţ l Q l . nu-mi calce curtea. A sta -i!
Undeva o inimă sub zid, — individuali din regiune cu lu­ listă a agriculturii; formarea şi ştefan continuă să crape cu
Inima ne-nvinsului partid, crări în proză (schiţe, povestiri, consolidarea' sectorului socşialist; — Să mă liniştesc ? Poţi fi
Pentru tine, pentru libertate. tu liniştit... şi de pămîntul meu securea lemne, fără să mai dea
'm. să nu te atingi.., îl am de la importanţă bătrînului, care îl
Şi simţeam cum singeră ca rana
\ Pieptul credincioşilor tăi fii reportaje), versuri şi piese de creşterea condiţiilor de viaţă ale tata... privea in tăcere. Luă apoi lem­
r~A Ferecaţi în mucede chilii,
\ In cetatea morţilor, Doftana. teatru într-un act. ţărănimii muncitoare; transfor­ Femeia începu să-şi adune nele tăiate în braţe şi se în­
v. Lucrările prezentate vor înfă­ mările social-culturale din ora­ hainele, le împachetă şi legate dreptă spre uşă. Bătrinul Vişan
Am văzut lăcuste hitleriste şele şi satele noastre ; patriotis­ le aruncă lingă uşă. Luă apoi îl urmă. Ajuns in odaie se o-
Pingărinău-ţi rodnice cîm pii; ţişa aspecte din lupta ilegală a copilul în braţe. pri în faţa ginerelui:
Cite case n-au rămas pustii ?!...
Pîrjolite veri şi toamne triste... partidului, precum şi realizări mul socialist al oamenilor mun­ — Un’ te duci, tu muiere ?! — Eu nu-ţi caut nod în pa­
obţinute de oamenii muncii, în cii ; unitatea şi frăţia dintre po­ Vino-ţi in fire. pură, deşi te văd aşa rinzos.
O, prisaca mea de trintori suptă!
Pentru tine adăstăm o zi O prinse de m in ă : — Io nu-s rinzos!
Cină norodul ţi se va trezi
şi-şi va birui duşmanu--n luptă. frunte cu comuniştii, pe drumul porul romîn şi minorităţile na­ — Otilie, stai să-ţi explic. Se aşezară la masă. Bătrinul

S-a-mplinit şi visul şi sorocul construirii socialismului. Aceste ţionale. Nu-i rău ce-am făcut. Uite, şi continuă:
Intr-un răsărit cu vîlvâtăi, lucrări, vor oglindi figuri de In centrul atenţiei va trebui ai lui... — Io nu-ţi spun că-i rău ce­
Cină rupînău-şi lanţul, fiii tăi, luptători pentru eliberarea po­
Măturau cu el de bestii locul. să sţea omul nou, crescut şi edu­ — Lasă-mă cu ce fac alţii. ai făcut, dar trebuia să lucri.
Fiecare cu zama lui. mai cu cap. Mai întîi să fi stat
Parc-a răsuflat cu uşurinţă
Din rărunchi păm întul tău bătrln; porului de sub asuprirea burghe- cat de partid, fruntaş în produc­ Femeia deschise uşa şi cu de vorbă mai pe-ndelete cu
Pasul muncitorului, s tăpin zo-moşierimii, lupta partidului ţie şi activitate obştească. paşi grăbiţi se îndreptă spre ea. Să-i arăţi că acolo se ciş-
Nu strivea, urca spre biruinţă. împotriva fascizării ţării şi pen­ poartă, ştefan rămase uimit.
Lucrările vor fi trimise pînă Se aştepta la neplăceri, însă nu tigă mai bine, se lucrează mai
Bucuria mare-a fost şi sflntă, uşor, cu tractoare... in fiecare zi
Sărbătoarea mea şi-a tuturor — de felul acesta. O petrecu cu
Celor ce de-atunci prin truda lor tru ieşirea Romîniei din războiul la data de 1 aprilie 1961, pe a- privirea pînă ce se pierdu du­ în casă, aruncă bocceaua cu hai­ măcar de trei ori. Aşa încet,
Te-nfmmuseţează şi te cîntă. antisovietic; lupta forţelor pa­ dresa : Casa regională a creaţiei pă casele din colţul drumului. încet, venea ea la cale!
triotice conduse de partid pen­ populare. Deva, strada Gh. Bari- Se întoarse în casă şi se aşe­ nele pe pat, puse şi copilul lin­
TRAIAN FILIMON ii u înfăptuirea insurecţiei arma­ ţiu nr. 2, într-un plic închis, cu gă ele şi începu să bocească. — Trebuia să stuu atunci în­
cercul literar ,,!on S lav ici“ — D eva te de la 23 August 1944, pentru menţiunea „Pentru concurs“. ză pe un scaun, la masă. îşi Auzind-o, bătrinul Vişan, tatăl că vreo cîţiva ani tot indivi­
eliberarea ţării ; avântul în mun­ dual. Doar.., dumneata o cu­
că al muncitorilor, ţăranilor Cele mai bune lucrări vor fi lăsă faţa în podul palmelor. în ei, intră mînios după ea şi cu
premiate şi publicate. minte îi mai stăruiau cuvinte­ Un ton poruncitor ii spuse: noşti cum îi. şi-apoi eu nu
le soţiei. „Oare se va întoarce ?
— Tu nu ştii să vorbeşti ?! vreau să fiu ultimul. Ce-o să
Ce o să zică socrii?,“ Care-i baiul ? Ce aveţi ? De pa­ zică oamenii. Crezi că pe dum­
tru ani v-aţi înţeles ca porum­ neata n-o să te arate cu dege­
tul lumea că tot stai şi te co­
deşti ? Sati poate vrei să vii
la „de-a gata“.

— Eu... mă... Păi tu... mă... ia...

PARTIDULUI beii şi acum... că dacă vrei să ştii, eu îs mai

Nu-ţi scriu cu toc de aur — Alo, că nu-mi mai cunosc vechi înscris decît tine în co­
Sau pană de argint; lectivă ; de săptămîna asta ies
— Lasă-mă, Mihai, te rog, la­ oraş, să părăseşti mina ? Pen­ băiatule, pe vremea cînd eram bărbatul... L-a bolunzit de cap şi eu la cîmp... Am ţinut însă
Partid iubit, nu-mi place să-mă ! Du-te, du-te unde spui tru că tovarăşii tăi nu mai au ca tine, zorii mă găseau icnind Tudor al lui Voicliiţa. Azi s-a secret... Tot pentru... muiere
Să mă-nstrăin de vatră ; tu că o să fie mai bine. Eu ră- încredere în tine ? Tu i-ai făcut din greu cu tîrnăcopul în mină. înscris acolo, la colectivă. Nu
N-am căutat cuvinte, rpîn aici pentru totdeauna, ţine să nu mai aibă. Dovedeştede că Era greu de sfărîmat cărbunii mai stau cu eţ. Să lucreze sin­ care strimbă din nas...
Nici rime potrivite — minte Mihai, pentru totdeauna 1 s-au înşelat, că eşti un om ade­ cu tîrnăcopul, /Mihai, foarte gur.,, Acasă găsiră pe Otilia stînd
Iţi scriu cu vîrf de „vidia“, vărat. Mihai, ce te leagă pe tine greu. Şi ştii cînd ieşeam din mi­
Cînd sfredelesc în piatră. — Ana, înţelege-mă dacă de Ghiosu ăsta, de derbedeul nă ? Tîrziu, noaptea. Mă clăti­ — Asta-i baiul? No, las' nu cu copilul lingă foc. Bătrîna
Iţi scriu cu flăcări albe ăsta ? Lasă-1 în pace, Mihai, ter­ nam pe drum, Mihai, ca o um­ mai plînge. Or să se rînduiască spăla vasele. Otilia puse privi­
De oţel fluid, încins, vrei... rea in pămînt, cînd îşi văzu
Cu cîntec de ciocane — Nu vreau să înţeleg, nu lucrurile încetu’ cu încetu’. Nu bărbatul intrînd. Bătrinul se a-
Ritmînd pe nicovale; faceţi prostii de-'astea, că o să
Iţi scriu cu macii roşii şeză pe un scaun la masă. în ­
Ce-n mine s-au aprins, vreau să ascult nimic. Eşti rău, mină prietenia asta nepotrivită- bră. Mă clătinam de slăbiciune rîdă oamenii de voi. Şi-apoi, in cepu el vorba, dacă văzu că gi­
Ca sîngele fierbinte Mihai, un om rău cum nu mi-am — Ana ? 1 Chiosu, acest „der- nu de beţie. De, fapt, o umbră colectivă nu-i rău. Ce, zic, nu-i nerele său tace.
Ce curge în furnale. închipuit, un laş... şi eram 1 Ajungeam acasă!.. în­ rău, E chiar bine...
Iţi scriu pe schele-n slavă, ..iiIilIllli'îiilIIIIIIIIM fulecam lacom bucata de pîine — Otilie, eu zic să-ţi vezi de
Prin sonde de ţiţei, Mihai păli. Vinişoare roşii îi ce o aflam, aşa neagră ca pă­ — Cum, şi dumneata tată ? casă! Bărbatul tău a făcut bine
Prin blocuri ce se-nalţă apăruseră în faţă. Schiţă mîntul şi uscată ca lemnul cum Las’ că ştiu eu cum e-n colec­ ce-a făcut. Tu ştii că eu nici­
Spre cer, impunătoare; era. Apoi beam cîte un ulcior de odată n-am judecat un lucru
Iţi scriu cu şoapta dulce Oi fi rău, Ana, dar laş nu bedeu“, nu este şi el om ? apă după ea. Se întîmpla cîte o- tivă. Doar mi-o spus mie... prost... Ai un bărbat isteţ, iacă...
In parcuri şi alei, sînt. — Ba da, Mihai, dar,.. Ge dată să n-o am nici pe asta. Mă — Şi tu te iei după păcăto­ dacă vrei să ştii, şi eu de mult
Cu bluza-n vînt deschisă culcam flămînd, flămînd după sînt înscris în colectivă.
A clasei muncitoare... Ana rîse. Un rîs forţat, care să-ţi mai spun, parcă tu nu ştii 16 ore de muncă 1 Şi ştii pe ce ? sul ăla ? Femeie cu cap eşti tu?
Itl scriu prin muncă, slavă ! dovedea că numai să rîdă nu ar ce fel de om este. Pe un pat de scîndurj fără sal­ Vişan bătrinul nu mai spuse — Tu?!
fi avut chef acum. tea, numai aşa, pe seîndura goa­ — Da, chiar eu. Am cererea
ION RADU ...Erau aproape singuri în gară. lă. Aceasta mi-a fost tinereţea... nimic şi coborî în curte, se
m iner, cercul literar „N icolae L ab lş"- — Eşti laş, Mihai. Nu vezi ? tn sala de aşteptare, doar cîţiva Şi tu ? Ai de toate, omule, şi de două săptămini.
De ce pleci de aici, unde e greu ? călători mai picotau somnoroşi. faci nemotivate. Ruşine, Mihai, gîndea la ce o să spună bătrî- Femeile se priviră una pe
Lupeni Nu din laşitate ? Laşii aşa fac Trenul trebuia să vină aproape ruşine.,,
totdeauna, fug de greutăţi, nu de 12. Şi ceasul nu era acum na cînd o să-şi vadă fata aşa, alta. Nu le venea să creadă.
se mai -gîndesc la nimic afară decît 10. Atunci se hotărîse să plece. Să tam-nesam, acasă. Mai trebă- Otilia se apropie încet de bă-
de pielea lor. Dar vai de ei, Mi­ plece pentru totdeauna de lîngă
hai, vai de ei. Mihai se rezemă obosit, îngîn- ortacii faţă de care se simţea lui ceva pe la grajd, apoi ho­ trîn, zîmbinău-i sfioasă soţu­
durat, de colţul unei mese. vinovat. Să nu mai vadă privi­ tărî să plece spre casa gine­ lui :
— Ana.., „Ghiosul“, gîndea, el, un om relui său.
— Păi... dacă aşa aţi hotărit
— Da, Mihai, ăsta e adevă­ Pe ştefan îl găsi tăind lemne. cu toţii... Atunci sînt şi eu cu
rul. Pentru că vrei să pleci din voi.
— Să trăieşti Ştefane!
— Bună, tată... FLAVIU ISTRAŢE
cercul literar „M in eru l" — P etroşani
— V-aţi făcut de rîsul lumii,

măi copile. Nu trebuia să pro­

cedezi aşa.
— Eu fac cum ştiu că-i mai

la fel ca el, ca Ana... Ghiosu rea mereu mustrătoare a şefului
era cunoscut în toată mina. Nu de brigadă, a tovarăşilor săi de
era lună să nu facă nemotivate. muncă... Se obişnuise mult cu
Lucra de mîntuială. Mamă-sa, mina. Ii era dragă, cu adevărat
femeie bătrînă şi bolnăvicioasă,
Lunile acestea, în urma unei puri de artişti bucureştem s-au exponate — schiţe în tuş, acua­ s-ar fi bucurat şi ea să-l vadă pe dragă, ca o soră... Şi-apoi şi La -redacţia ziarului au sosit pline de încredere în victoria
hotărîri a biroului Uniunii Artiş­ deplasat, pentru documentare la relă, sepia, cărbune presat şi co­ „Şinei al ei“ în rînd cu ceilalţi Ana ? Gu cine va rămîne ea ? în ultimul timp numeroase pli­ socialismului in stihurile lui
tilor Plastici din R.P.R., 6 gru- Bicaz, Reşiţa, Sâvineşti, Oneşti, lorat — se opresc asupra a tot tineri. Dar „Şinei“... Restauran­ curi cuprinzînd încercări în ver­
Hunedoara şi în gospodăriile co­ ceea ce e mai nou şi semnificativ tul „Straja“ era al lui. Se ştia Prin geamurile sălii de aştep­ suri şi proză ale tinerilor crea­ Vlad N. Vlăduţ din Vaţa, A.
GHEORGHE FURTUNĂ lective din Dobrogea. în combinatul siderurgic. In pri­ că „Şinei“ după plată face două- tare răbufni o pală de vînt. Mi­ tori literari începători, de pe Rădulescu din Gurabarza, Aron
prim-topitor mul rînd merită subliniată ten­ trei nemotivate. hai se trezi din visare. Afară, tot întinsul regiunii. Furca din Petriîa, Gheorghe
Grupul de pictori şi graficieni dinţa lăudabilă de a creiona o stropi mari de ploaie începuseră
otelâria electrică H u n ed o ara veniţi de o lună să cunoască via­ suită de portrete ale oţelarilor, Şi Mihai făcuse o nemotivată. să răpăie repezi. Scrisul unora e parcă mai Constantin din Deva, loan Put-
ţa şi oamenii cetăţii oţelului din furnâliştilor şi altor muncitori Şi tot clin cauza lui Chiosu. II tiem urat, ca în faţa primului neanu din Petroşani, Romulus
Hunedoara, şi-a materializat ro­ fruntaşi, concomitent cu imagini îlltîlnise într-o seară, Chiosu era — La ce te gîndeşti, Mihai ? examen, al altora e hotărit, mai Găbudean şi Ana Andreiciuc
dul documentării sale într-o se­ de ansamblu luate din unghiuri beat mort. De-abia se mai ţinea — îl întrebă Ana. apăsat... Mîinile celor care au
rie de lucrări în ulei, acuarelă, diferite ale celor mai importante pe picioare. L-a oprit pe Mihai. îndrumat peniţa pe coala ima­ din Alba Iulia sau Neculai Chi-
tuş şi cărbune, care constituie o- construcţii industriale de aici. L-a băgat aproape cu forţa la — La multe, Ana... Bunăoară culată, împrumutîndu-i o parte rică din Hunedoara.
biectul a două expoziţii — una Ia Chiosu ăsta. Ana, crede-mă din sufletul lor, sînt mîini b ătă­
colectivă deschisă la Hunedoara Intre lucrările amintite se re­ „Straja“. că acest Ghiosu e un băiat bun, torite de ciocan sau seceră, de In domeniul prozei teme la
şi alta personală, a graficianului marcă portretele prim-topitorilor dar a alunecat fără voie pe un pichamere sau sapă... Puţine fel de actuale, însă realizate cu
Gheorghe Boţan, deschisă la Furtună Gheorghe şi Iacob loan, Au băut mult. Şi cum Mihai drum greşit. Trebuie să-l aju­ mai puţin succes încearcă I.
nu mai băuse în viaţa lui, s-a tăm,., Uite, dacă rămîn, rămîn dintre ele sînt familiarizate cu Dumitrescu din Orăştie în„Mi-
Deva. pentru tine, dar şi pentru el ră­ condeiul. Totuşi, deşi în majo­ nerul-elev“ etc. Alexandru Teo-
Expoziţia inaugurată la Deva îmbătat. mîn... Ce spui, Ana, oare tu ai ritatea cazurilor au stîngăcia hari din Lupeni în „Un cam­

a atras în special atenţia prin pionat nereuşit“ şi alţii.
spontaneitatea imaginilor şi prin- Odată cu ataşamentul faţă de
A doua zi, cînd s-a desmete- să mă ajuţi să facem din el om unui lucru încercat pentru în- partid, odată cu încrederea ce
tr-o oglindire plină de inedit a ale lăcătuşului Şerban Vasile şi
adevărului vieţii. Geea ce este cit, soarele era hăt sus. Aşa a tîia oară, mai toate cele date se degajă din toate lucrările tine­
un merit al autorului, îl consti­ sudorului electric Butnarii Va­ făcut el prima lui nemotivată, de treabă, tovarăş de nădejde ? rilor creatori literari începători
tuie faptul că toate cele 74 de sile, reproduse alăturat. Apoi abia s-a dus la şut. Ii era — Te ajut, Mihai. hîrtiei sînt simţăminte ce nu
ruşine, i se părea că toţi se ui­ —- Mulţumesc, Ana ! pot fi trecute sub tăcere, sim­ în victoria deplină a socialis­
Merită a fi remarcată şi suita tă cu mînie la el, cu dispreţ. ţăminte ce se ghicesc calde şi mului în ţara noastră, afli in
de schiţe în culori şi tuş ale noi­ Oamenii i se părea lui că se Peste cîteva minute, casierul aproape fiecare poezie sau schi­
lor furnale, ale cuptoarelor de la poartă altfel cu el. După şut, şe­ restituia uimit banii pentru bi­ sincere in inima celui ce a ţă trimisă în ultima vreme la
O.S.M. 2 şi ale bateriilor cocse- ful de brigadă l-a oprit şi i-a căutat să le afle o formă mai redacţie şi un alt sentiment la
riei. letele luate de tînâr cu o oră deosebită de împărtăşire seme­ fel de firesc — dragostea faţă
spus : înainte, pentru o staţie îndepăr­ de poporul frate sovietic eli­
— Am avut multă încredere tată a ţării. nilor, aşa cum se pare a fi poe­ berator, fără de care n-ar fi
fost posibil să păşim pe calea
în tine, Mihai, păcat... M-am în­ M. I. CALIN zia sau bunăoară schiţa. unei vieţi noi, înfloritoare, li­
lă c ă tu ş, Versurile simple închinate bere şi creatoare.
şelat ; văd că m-am înşelat. Eu,
cercul literar „M inerul" vieţii noi din satele noastre ale Toate acestea sînt semne e-
P etroşani culegătorului de folclor loan

Marinescu din Chitid, cele ale
lui Adrian Oţoiu din Teiuş sau

r !>8 cele închinate minerilor, ale vidente ale unui avînt creator
muncitorului din subteran loan din ce în ce mai dezvoltat al
Folclor muncitoresc Radu din Lupeni, sînt înrudite celor ce muncesc din regiunea

între ele prin aceea că vin să noastră, care se cere^ îndrumat

] 1 U L EuWWWWNA^ vorbească despre tot ceea ce s-a şi folosit cu toată grija de con­
creat înălţător şi frumos în ul­ ducerile cercurilor literare e-

timii ani în ţară sub îndruma­ xistente. Aceasta, obligă cercu­

Jiule, apă bătrînă, Dinspre răsărit venit... rea partidului. rile literare să-şi asume cu mai

Ce te zbaţi aşa nebună ? ... Scot minerii din părnint Nu întîmplător găsim versuri mare răspundere sarcina de a

Ţi-aminteşti de timpul cind Mult cărbune bun... Şi-n cînt, de slavă închinate partidului la selecţiona şi trim ite spre pu­

Mineri robeau sub părnint ? Jiule, tu lor li-1 speli marea majoritate a celor ce-şi blicare ziarelor acele lucrări

Ori vrei să ne cînţi tu noud Cum spălai lacrimi, d u reri; încearcă forţele pe dificilul tă- care merită, care ating nivelul

Despre viaţa noastră nouă ?! Speli cărbunele curat rîm al literelor. Sînt pline de artisticc-ideologic cerut de e-

Noi ştim de undirea ta, Pentru furnal neîncetat, căldură sentimentele acestea în xigenţa cititorilor din ce in ce

IOAN IACOB VASILE ŞERBAN VASILE BUTNARU Veacuri grele-ai dus cu ea... Ca a noastră Vale mindră poezii ca cele ale ceferistului mai sporită.
prim iopitor lă c ă tu ş su d o r electric Şi le-ai dus să nu mai vină Niciodat1 să nu mai plîngă ! Stelian Fetelca din Petroşani,
Aducînd spre noi lumină, înălţătoare în cele ale studen­ IRIMIE STRAI JŢ
f u r n a l u l tir. 4 H u n e d o a r a furnalul nr. 2 H u n ed o ara secţia l-a furnale H u n ed o ara C ules de C O N S T A N T IN C O R N Q 1U ş ţilor mineri Radu Selejan, Tra- m em bru al C om isiei de îndrum are
Intr-un august însorit, m uncitor tipograf — P etro şan i | a cercurilor literare din regiunea
D esene de G H. B O ŢA N ian Müller sau loan Bureţea,
Hunedoara