Page 47 - 1960-08

Nr. 1754 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 8

B3S2GL«CS3ESSra aaimcflTOHgg BBBWBBBaroaPWWaBBBBBBBPBaanWBBM ^ i m M ^ ^ A ^ M t!aSÜL3 H Egg ^

S 15-a aniversare a eliberării Coreeirîîidnriie candidaţilor de partidiii
Cei mai destoinici utemişti

a®tt©eş®®©®®®©s©©@©®@©a©s©9®®®®©s®©©©@®®@c®©9

Asigurlnd conducerea permanen• Origoreanu, manevrant, loan Polín- şi să-i mobilizeze la îndeplinirea sar­ M area sărbătoare a Realizările agriculturii

tă a organizaţiilor U.T.M., ajutindu- teu, electrician, loan Blidaru, mai- cinilor de producţie. El este unul din

le zi de zi în munca pe care o des- stru electrician, Viorel Negii, ma- iniţiatorii metodei ca revizia lami­ poporalul frate coreean

fuşoară in rindurile tineretului, or- nevrant la postul nr. 2 de la lami- norului, după preluarea schimbului, Teritoriul Goree'i de Nord, a- dul Muncii din Coreea, călăuzin-
coperit în mare parte de munţi,
ganele şi organizaţiile de partid le norul bluming 1.000, Alexandru Iu- să se facă in acelaşi timp cu efec­ este prea puţin adecvat pentru du-se după teoria marxist-leni-
îndrumă să intensifice munca de c- nie, prim-luminator, Aurel Ropa, şi tuarea altor lucrări care necesită o- agricultură şi de aceea această
ducare politico-ideologică a tineretu­ Conslantin Paştiu, muncitori de la prirea laminorului. In acest fel. tim- ( Urmare din pag. l-a) ţara noastră. Neîncetat sporesc regiune era considerată din cele nistă şi experienţa Uniunii Sovie­
schimburile economice şi cultu­ mai vechi timpuri ca săracă în
lui, de ridicare continuă a califi­ ţaminorul de 650 mm„ i°an Ciolacu, pul de oprire pentru revizie, după Republica Populară Democra­ rale între cele două ţări. Pe de­ alimente. Pagubele pricinuite de tice, a adoptat în anii de după
tă Coreeană, care se întăreşte pe plin meritată este recunoştinţa războiul dintre anii 1950-1953 au
cării profesionale, de' însuşire a tehj . Nicolpe Zugravii, Avram Crişan şi preluarea schimbului, s-a redus cu zi ce trece, îşi sporeşte în aceeaşi pe care a dobîndit-o republica îngreunat şi mai mult situaţia. război linia cooperativizării so­
măsură forţa sa de atracţie pen­ noastră în inimile coreenilor După război Partidul Muncii din
nicii noi, de îmbogăţirea cunoştinţe­ Michell Francisc, jurnalişti ia sec- 10-15 minute. Schimbul din care fa- tru sutele de mii de coreeni care pentru faptul de a îi dat adă­ Coreea a' trasat sarcina rezolvă­ cialiste a satului coreean.
în anii trecuţi au fost nevoiţi să post, îngrijire, multiple şi variate rii cît mai rapide a problemei
lor ştiinţifice şi de cultură genera­ ţia a Il-a furiiale, Vasile Macqvei şi ce parte ţov. A Iunie, este de dopă părăsească ţara. Zeci de mii de cunoştinţe, celor aproape 2.000 cerealelor. In acest scop au fost Astfel, în R. P. D. Coreeană
coreeni domiciliaţi în Japonia de copii coreeni, care nu de mult luate o serie de măsuri. S-au
lă pentru ca tinerii să devină con­ Elorea Pirvu, furnalisti la secfia I-a luni fruntaş pe secţie. In luna iu- s-au şî întors în ultimele luni în au părăsit ţara noastră pentru efectuat pe scară largă lucrări ă fost rezolvată în linii genera­
R.P.D. Coreeană. Absorbit de a se întoarce în patrie, ca şi de irigaţie, a fost sporită produc­
structori pricepuţi ai economiei şi furnale, Qheorghe Slanciu, Ioan Uet acest schimb a produs peste grandioasele sale înfăptuiri paş­ multor altor tineri care capătă ţia de îngrăşăminte chimice şi le problema alimentară. Reali­
nice poporul din R.P.D. Coreea­ în instituţiile noastre de învăţă- maşini agricole, în producţia a-
culturii socialiste. Goia, Tudor Mircea, muncitori şi Fi- pian jţiai mult de 1.800 tone de la- nă nu uită nici o clipă pe fraţii mînt, cunoştinţele ce le sînt ne­ gricolă ău fost introduse metode zările însemnate în producţia de
săi din sudul ţării şi cere cu toată cesare pentru a deveni construc­
Ocupindu-se cu grijă de creşterea lip Dumitru, maistru la fabrica de minate. Un alt exemplu îl constituie hotărîrea retragerea trupelor a- tori cît mai calificaţi ai unei vieţi agrotehnice înaintate. cereale au- putut Ţi obţinute da­
mericane din Coreea de Sud, u- noi, socialiste în patria lor.
şi educarea tineretului organizaţiile aglomerare a minereurilor, Vasile manevrantul Ioan Grigoreanu, de la pificarea paşnică a ţării pe o Ţinând seamă de faptul că pe torită marii ăîenţii acordate de
bază democrată. Astăzi, ca şi în ceilalţi ani,
de partid au acordat şi acordă multă Teodorescu şi Constantin Turcitu la laminorul bluming 1.000, care pe lin- oamenii muncii din Republica baza micii producţii ţărăneşti de partid şi guvern nevoilor ţără­
In făurirea unei vieţi noi, po­ Populară Romînă se bucură de
atenţie primirii in rindul membrilor oţelăria Martin nr. 1, Petru Sfer- gă faptul că şi-a însuşit o înaltă porul coreean este ajutat frăţeş­ prilejul ce ji se oferă de a ura mărfuri nu se poate realiza in­ nimii -muncitoare. In anii de du­
te de toate ţările socialiste. Pe fraţilor lor din Republica Popu­
şi candidaţilor de partid a celor deanu de la secţia mecanică, Viorica calificare şi aduce o contribuţie de şantierele ţării pot fi întîlniţi in­ lară Democrată Coreană noi tr-d perioadă scurtă de timp creş­ pă război au fost investite în
gineri şi tehnicieni sovietici, succese pe calea fericirii şi pro­
mai vrednici şi merituoşi membri Biciuşcă, sudoriţă la secţia forjă, seamă la îndeplinirea şi depăşirea cehi, chinezi, unguri, polonezi, gresului pe care au păşit, pe ca­ terea producţiei agricole, Parti- producţia agricolă 12 miliarde
ai U.T.M. Organizaţiile de partid Ştefan Rahotă, de la oţelăria elec- planului de producţie, este lună .de bulgari, romîni, din R.D. Ger? lea construirii socialismului, a
mană. unificării paşnice şi democratice voni. In 1960, alocările de stat
din secţiile Combinatului siderurgic frică şi alţii. __ lună fruntaş. a ţării, precum şi în apărarea
In modul cel mai rodnic se păcii —- sarcină nobilă a tutu­ pentru agricultură cresc de 2,1
Hunedoara, unde lucrează mii de ii- Aceştia sînt o parte din tinerii Tinerii primiţi in rindul candida< desfăşoară multilaterala colabo­ ror popoarelor de pe glob.
neri, au primit şi primesc an de utemişti primiţi in rîndurile candi¦¦ ^ dg parlid au douedd prinmun- rare dintre R.P.D. Coreeană şi ori fată de 1958. «

an tot mai mulţi membri şi candp daţilor de partid şi care se situează 'C f l acn0itatea lor că merită în- Ţărănimea R. P. D. Coreene

daţi de partid, din rindurile utemiş- printre muncitorii de frunte ai eoni crederea ce le-a fost acordată de munceşte cu abnegaţie pentru ca

iilor. Numai in primele 7 luni ale binaţului. Despre mulţi dintre aceşti către comunişti Ei se străduiesc în anii următori să se obţină o

acestui an, organizaţia U.T.M. a tineri utemişti primiţi candidaţi de d-n joaje piderne să se ridice la ni- producţie anuală de cereale de

dat recomandări pentru primirea în partid, se pot spune numai cuvinte qend unui memf)ru de partid., 7 milioane _de tone şi să mă­

rindurile candidaţilor de partid unui de laudă. De pildă, iov, Alexandru j Qli dnerii partiCipă Cu entuziasm rească considerabil prodrţeţia ce­

număr de 173 de utemişti, iar de Iunie, taminator şef la laminorul clan caracteristic tineretului, la lorlalte culturi agricole.

la 1 august şi pină la 10 august, de 650 mm., se bucură de multă iUpfa penfru traducerea in viaţă a

altor 20 de tineri utemişti. apreciere datorită pregătirii sale pro- sarcinilor, irasate de cel de-al IlI-lca
Printre utemiştii primiţi în acest fesionole, grijii pe care o manifestă
fldH C

an de către organizaţiile de baza pentru sporirea producţiei şi mo- b e ........ O cultură înfloritoare
din. combinat, in rindurile candida- dului tovărăşesc in care ştie să se zi de zi o contribuţie tot mai iu­

tilor de partid se numără iov. Ioan poarte cit oamenii, să-i însufleţească semnată la înfăptuirea lor. au studiat 52.000 de oameni. în

Oamenii 'muncii din R.P.D. anul şcolar 1959/1960 numărul
Coreeană înfăptuiesc cu suc­
ces sarcinile revoluţiei cultura­ celor ce învaţă a atins 2.470.000
le. Calea largă spre învăţătu­
ră este deschisă tuturor, mun-- de persoane. In R.P.D. Coreea­
citorilor, ţăranilor, funcţiona­
O lt â - e a ţtă m eu d r a g ó -d e . rilor şi copiilor lor. In 1958, în nă, analfabetismul a fost lichi­
R.P.D. Coreeană s-a introdus
industria constructoare de maşini învăţămintul gratuit şi obliga­ dat.

toriu de 7 ani. Reţeaua institu­ Cu prilejul celei de-a 15-a

dt td iie a tta tin e r e tu lu i In cei 15 ani de putere popu­ ajutor tehnic şi economic din ţiilor de învăţămînt se lărgeşte aniversări a eliberării, în R.P.D.
partea Uniunii Sovietice şi a al­
(Urmare din pag. l-a) Ce am făcut noi pentru a for­ Or, tocmai în găsirea unor ase­ lară, în R.P.D. Coreeană a luat tor ţări socialiste. an de an, creşte rapid numă­ Coreeană a fost organizat un
ma fa tineri asemenea trăsături, menea metode organizaţiile o mare dezvoltare industria
peniru însuşirea tehnicii noi, pentru a le ridica nivelul de con­ U.T.M. primesc mai puţin spri­ constructoare de maşini. Intr-un interval de timp scurt rul celor care învaţă in insti­ mare festival al artei şi culturii,
pentru ridicarea continuă a cali­ au fost construite Uzina de au­
ficării. Numeroşi membri de par­ tomobile de Ia Tokcihon, care tuţiile 'de învăţămînt superior, care a prilejuit o trecere in
tid şi muncitori vîrstnici fără produce autocamioane şi Uzina
partid ca Aurel Cristeă, Emeric ştiinţă ? jin din partea organizaţiilor de întreprinderile constructoare de tractoare din Kiian. In ora­ şcoli medii tehnice şi şcoli de revistă a realizărilor obţinute
Csiky, Emanoii Bordea, Ioan şul Koson au fost construite
Vaiec, mineri de frunte din Va­ Urm! din mijloacele principale partid. In scopul antrenării tot, de maşini dau în fiecare an ţării două uzine —- de maşini-unelte cultură generală. în viaţa culturală şi artistică
lea Jiului, Ion Chiroşcă, Mihai şl de maşini pentru industria
Tîrpescu, Vasile Văvălaş şi alţi de educare comunistă a tinerei mai largi a tineretului la înde-1 peste 3.000 strunguri, maşini de minieră, la Phenian — o uzină Dacă înainte de eliberare, în a ţării în cei 15 ani de viaţă
furnalisti, oţelari şî laminatori de maşini de precizie, Ia Vonsan
pricepuţi de la Combinatul side­ generaţii este învăţămîntiil poli­ plinirea sarcinilor trasate de, găurit, maşini de raboţat, freze — o uzină de scule. In diferite Coreea de Nord existau numai liberă. ]
rurgic din Hunedoara au crescut
în jurul lor sute de cadre cu tic U.T.M. care cuprinde cca. Congres este nevoie să fie sti­ şi alte maşini moderne aşchie- regiuni ale ţării au fost refăcute, trei şcoli tehnice şi nici un in­
înaltă calificare. Din iniţiativa
organizaţiei de partid şi U.T.M., 45.000 de tineri. La ridicarea ni­ mulat spiritul de iniţiativă al ti­ toare de metal, ele pot produce extinse şi înzestrate cu utilaj stitut de învăţămînt superior,
la oţelăria nouă de la C.S.H.
calificarea la locul de muncă velului învăţămîntului politic nerilor, să fie răspîndită expe­ asemenea maşini complexe de modern 17 uzine constructoare în prezent, în R.P.D. Coreeană Grija pentru sepii
este îmbinată cu calificarea prin
U.T.M. a contribuit faptul că rienţa pozitivă a organizaţiilor dimensiuni mari, ca strunguri- de maşini. funcţionează aproximativ 500 In R. P. D. Coreeană copiii
cursuri speciale. şcoli tehnice şi 37 instituţii de sînt înconjuraţi de grija părin­
Merită menţionată şi iniţia­ mulţi dintre propagandişti sînt UT.M. care folosesc metode a- carusel cu un diametru al pla­ tească â' partidului şi guvernului.
învăţămînt superior.
tiva organizaţiei U.T,M. de la membri de partid. tractive, organizaţiile de partid toului de 8 m. şi prese de 3.000 In republică există o reţea
mina Vulcan de a mobiliza ti­ In 1959, în instituţiile de in- deasă de instituţii de învăţămînt,
nerii mineri pentru însuşirea ce­ In ultimul an în aproape toate să acorde mai multă atenţie or­ tone. întreprinderile industriei văţămint superior ale republicii, de cultură şi de ocrotire a sănă­
lei de-a 2-a meserii necesare în tăţii.
organizaţiile U.T.M. din satele ganizării cu folos a timpului li­ constructoare de maşini produc
abataje. Totodată în R, P. D, Coreeană
Cui nu-î este cunoscut puter­ şi oraşele regiunii Hunedoara au ber a| tineretului. Acesta va tre­ autocamioane, tractoare, excava­ funcţionează inii de grădiniţe de
copii.
nicul interes al tinerilor pentru fost ţinute conferinţe despre lup- bui mai mult antrenat în activi- toare, buldozere, locomotive e-
tehnică ! De aceea multe organi­ Statul suportă majoritatea
zaţii de partid, îndrumînd tine­ ta poporului Şl a clasei munci- tatea cluburilor, căminelor cul- lectrice, generatoare, motoare cheltuielilor leigate de întreţine­
retul să-şi însuşească temeinice rea copiilor la creşe şi grădiniţe.
cunoştinţe tehnice, au stimulat toare sub conducerea partidului turale, echipelor artistice, însu­ Diesel etc. ^
pasiunea sa pentru tot ce e nou pentru o viaţă mai bună, despre fleţind şi înviorînd această acti­ In republică s-a introdus învă-
şi înaintat. eroismul comuniştilor şi utecişti- vitate. Mai des decît pînă acum i Cj', • X 1 1 ,, ţămînt-ul de şapte ani obligatoriu
activişti de partid cu munci de şi gratuit.
Pot fi date numeroase exem­ lor, şi ţelurile înalte ale luptei Industria constructoare de ma­
ple de organizaţii de partid care partidului. Alte conferinţe au a- conducere vor trebui să facă ex­ Orfanii de război sînt educaţi
ajută organizaţiile U.T.M. să vut ca temă : „Patria şi patrio­ puneri în faţa activului U.T.M., şini a luat o mare dezvoltare în pe socoteala statului.
mobilizeze tineretul la însuşirea
noilor procese tehnologice, în­ anii de după război, cînd R.P.D. Mulţi dintre ei după termina­
drumă spiritul de iniţiativă al ti­ rea şcolii lucrează în prezent in­
neretului spre descoperirea şi fo­ Coreeatiă a primit un important dependent în producţie..
losirea rezervelor interne, spre
îmbunătăţirea organizării pro­ tismul", „Tovărăşie şi prietenie“, a tineretului. In uzinele side­ Statul alocă anual fnari sume
„Moral şi imoral“, „Noua atitu­ rurgice ale R.P.D. pentru ocrotirea copulor.
ducţiei şi a muncii. Colectivele dine faţă de proprietatea obştea­ Conducerea, îndrumarea si Coreene se dezvol­
de inovatori de la C.S.H. din scă'. Activişti de partid şi cu controlul organizaţiilor U.T.M. tă pe scară întinsă IBP D B gEgBBSBC
care fac parte tineri munciloii, munci de conducere în aparatul de către organizaţiile de partid mişcarea pentru
ingineri şi tehnicieni ca Aurel de stat s-au întîlnit adesea cu vor trebui ridicate la un nivel lărgirea utilajului
Stanciu, Natan Kraft, Zaharia tineri din întreprinderi şi de Ia mai înalt. Răspîndind şi îmbogă­ de producţie. La uzina Hvanhe
Farcaş, Eugen Datnianoiu ş'f al­ sate, cărora le-au vorbit despre
ţii au realizat o serie de inovaţii trecutul de luptă al partidului, ţind experienţa acumulată, vom se construiesc furnalul nr. 2
deosebit de importante care au despre minunatele perspective ce
dus la scurtarea simţitoare a cu­ face să sporească aportul tine­ şi secţia de convertizoare.
ratei de. elaborare a şarjelor, la
îmbunătăţirea calităţii şi reduce­ retului nostru Ia îndeplinirea

rea preţului de cost al metalu­ se deschid tineretului în patria sarcinilor puse de Congresul al In clişeu : Construirea sec­
lui. Printre minerii din Valea
Jiului este cunoscută iniţiativa noastră. Un număr de 10.000 ti­ W-lea al Partidului. ţiei de convertizoare a uzi­
tinerilor din brigada condusă de
Alexandru Furo de a scoate neri din raioanele Hunedoara, nei Hvanhe.
„trei fîşii de cărbune în două zi­ Petroşani, Alba, Brad şi Sebeş (Din „Scinteîa“).
le“, în loc de o îîşie pe zi.
au vizitat anul acesta locuri le­
Sînt însă şi organizaţii de par­
tid şi U.T.M. unde preocuparea gate de istoria patriei şi a par­ m PBOS E A M U L D E
pentru creşterea nivelului de ca­ tidului.
lificare a tineretului nu s-a ridi­
cat încă la nivelul cerinţelor Printre metodele atractive şi „LOZURILE IN PLIC“ se
progresului tehnic, unde tinere­ găsesc spre vînzare la coo­
tul nu este sprijinit îndeajuns cu conţinut bogat se numără perativele săiîeşti de consum,
să-şi însuşească tehnica nouă.
înfăptuirea sarcinilor economice concursul permanent „Iubiţi car­ 15 A U G U S T 1550 p ro g ra m d e m u z ic ă u ş o a r ă ; 15,30 15 şi 16 A U G U S T 196» şi z a r ; BRAD : In zgomotul ro­ la agenţiile Loto-Pronosport,
mari trasate de Congres cere or­ tea", concursurile de felul „Dru­ P R O G R A M U L I : 6,10 C în lece p a ­ C înlece şi jocuri po p u lare ro m în e şti; ţilor ; LONEA; Ultima noapte în bîlciuri, tîrguri, pieţele
ganizaţiilor de partid să găsea­ meţii veseli“ pe diferite teme, triotice : 7,15 „ S p re noi victorii“, cîn- 1 6 .1 5 V o r b e ş te M o s c o v a I; 1 8 ,3 0 L i m ­ DEVA : Pescarii din arhipe­ pe Titanic ; TEIUŞ : Singe alb ;
scă mijloacele de a trezi în ini­ cercurile de artă, literatură de pe tece de m u n c ă ; 7,45 S a lu t voios de ba noastră. V orbeşte acad. prof. A l la g ; Favoritul 13; HUNEDOA­ ZLATNA: La răscruce de dru­ agroalimentare, gări, trenuri
ma fiecărui tînăr dragostea pen­ lîngă casele de cultură ale tine­ p io n ier ; 9,30 T in ereţea n e e d r a g ă ; G rau r (G enitivul nu m elo r fem inine); RA : Cîntec de leagăn; PETRO­ şi oficiile P.T.T.R.
tru tehnica nouă, pentru însuşi­ retului. Bune rezultate a dat an­ 10.30 m u z ică din o p ere in sp irate din 19,05 R ev ista ec o n o m ic ă R a d io ; 20,45 ŞANI: Mexicul c in tă ; Război muri ; ILIA: Fata mexicană;
rea şi aplicarea ei în producţie. trenarea tinerilor în brigăzi de b a s m e j 11,03 T e a tru Ia m ic ro fo n : D in m u zica p o p o a re lo r; 22,30 „P e şi pace (15 V iii); Rămii cu
De aceea experienţa noastră de noi (16 VIII); SEBEŞ: 105% APOLDUL DE SUS: Abuz de
pînă acum în această direcţie va muncă patriotică. „P o v este stu d en ţească“ — com edie de u n d a clapelor“ p ro g ram de m uzică u- alibi; ALBA 1ULIA : jucătorul; încredere.
trebui mai îndeaproape studiată Educaţi cu dragoste şî grijă M ih ail S o r b u l; 13,05 „ S ă p tă m în a m u ­ ş o a r ă ; 23,00 C o n ce rt sim fonic. Casa liniştită; SIMBRIA ? Mi­
zicii R .P .D . C o re e n e “ ; 13,20 „T in ereţe, I »«$•«©•• O«tC* Kt* ¦ •<&!-
şi generalizată. părintească de partid, urmînd a ta e v iaţa“, p ro g ram de m uzică u- P R O G R A M U L II : 14,07 „ S u s s te a ­ cuţa ; ORĂŞTIE: Mamelucul;
Organizaţiile de partid smt exemplul însuîleţitor al membri­ ş o a ră ; '15,10 C o n c e rt d e e s tra d ă ; 15,50 gul luptei p en tru p ac e“, em isiu n e de întreprinderea de explorări Lupeni t
lor de partid, numeroşi tineri M ărtu rii ale unei m a ri prietenii — c în te c e ; 15,00 C îte v a din m elo d iile de Desigur N elly; HAŢEG: Sabie j
preocupate nu numai de forma­ dau dovadă de adevărat eroism p ag in i literare în chinate prieteniei ro- m u z ic ă u şo a ră p refe rate d e d v .; 16,15
rea unor buni muncitori, ci şi în muncă. Tineri ca Florea Va­ m î n o - s o v i e t i c e ; 1 7 ,3 0 V r e a u s ă ş t i u 1; „Iralţâ-te, liberă ţa ră “, em isiu n e de *
de sădirea în rîndurile tinerilor 18.30 C a rn e t de re p o rte r; 20,20 N o ap te cîn tece : 17,00 M u z ic ă p o p u la ră : 18,05
a calităţilor înalte ale omului sile, director al minei Ghelar, bună, co p ii: „N egustorul şi p ap a g a­ G intă corul an sam b lu lu i artistic al I SFA T U L P O P U L A R A L R E U IU . i angajează prin concurs : ?
nou, luptător pentru socialism : Iustina Sonoc, preşedinta G.A.C. lul“, p o v este in d ian ă ; 21,15 E m isiu n e U .T .M . — dirijor M a rin C o n s ta n tin ; N il H U N E D O A R A
cinstea, curajul, însuşirea de a din Bretea, Augustin Stanici, or­ p en tru s a te ; 21,30 M u zică p o p u lară 20,00 O p era „ R ă sc o a la “ de G h eo rg h e — Şef serviciu contabilitate cu studii medii şi 7 ani vechime î
pune mai presus interesele ge­ ganizator de partid la S.M.T.- so v ie tic ă ; 22,30 C o n ce rt de m u zică D u m itre s c u ; 22,05 M u zic ă u ş o a r ă ; B iroul R eg io n al pentru expertize
Orăştie — ocupă funcţii de răs­ uşoară. 23.15 C o n ce rt de noapte. contabile judiciare ] | în funcţii economice. i
nerale etc. pundere pe care Ie îndeplinesc DEVA J
cu cinste. Este bine cunoscută P R O G R A M U L II: 14,07 C în lece şi B U L E T IN E D E Ş T IR I: 5,00; 6,00; T f — Maiştri sondori şi maiştri mecanici cu diplomă de maistru.^
la Hunedoara îapta tinerilor m a rşu ri re v o lu ţio n a re d in C u b a ; 16,15 7 ,0 0 : 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; A n u n ţă m pe toţi cei in tere- 1
Gheorghe Toma, Zacheu Măr­ D ivertism entul pentru orchestră de saji, că s-a fix at la d a ta de 1 — Contabili principali cu studii medii şi 2 ani vechime. I
gineam!, Ion Separiuc, Alexan­ c a m e ră de Ja q u e s I b e r t; 17,50 In p as 19,00; 2 0 ,0 0 ; 22,00 ; 23,52 (p ro g ra m u l 20 noiem brie 1960 exam en pen- .<
dru Bîrtalan şi Constantin Man- cu ştiinţa i 19,00 E m isiu n e literară 1), 1 4 ,0 0 ; 1 6 ,0 0 ! 1 8 ,0 0 ! 2 1 ,0 0 ; 23,00 tru o b ţinerea calităţii de expert J f — Economist principal financiar cu 3 ani vechime şi studii f
ga care, în frunte cu secretarul consacrată sărbătorii naţionale a (p ro g ra m u l 11). co n tab il, ca re se v a ţin e la j
organizaţiei de partid de la sec­ D eva. | economice superioare. *
ţia hidrotehnică de la C.S.H. au ^
C ererile de înscriere se vor j | — Tehnician principal mecanic cu studii medii tehnice în l
d e p u n e pîn ă la 15 o cto m b rie 1
a s tfe l: « specialitate şi 3 ani de vechime.
1
a) L a biroul reg io n al D eva, ţ — Şef birou aprovizionare cu 3-5 ani vechime şî studii i
can d id aţii d in ra io a n e le : Ilia,
t B rad, H u n ed o ara , O răştie, A lba economice superioare sau studii medii. ţ
Jr l u l i a ş i S e b e ş .
^ b ) L a biroul local P etroşani, — Achizitor principal aprovizionare. " ?
[ candidaţii din raio an ele: P e-
( troşani şi H aţeg. — Paznici cu acte legale aprobate. ;
L A ctele n ecesare s în t:
muncit astă-iarnă timp de 32 R . P . D . C o r e e n e ; 2 0 , 3 0 F r a g m e n t e d i n 1. 1 . C o p i e l e g a l i z a t ă d u p ă d i - COOPERATIVA „DRUM NOU"
L p lo m a de studii, HUNEDOARA
ore în apă aproape îngheţată, o p e r a „ F i d e l i o “ d e B e e t h o v e n : 2 1 , 1 5 ţ 2. A deverinţă din care să re-
[ zulte stag iu l în m u n c ă d e e-
pentru a salva de la îngheţ in­ I n t e r p r e ţ i r o m î n i d e m u z i c ă u ş o a r ă î S U L itk ^ m iE 6 m .Q S l& v id e n ţă c o n ta b ilă , p re v ă z u tă îri sediul central str. Popa Şapcă 9.
D ecretul 434/957 republicat. Execută pentru deservirea populaţiei;
stalaţia de filtrare şi pompare a 2 1 , 4 5 T r i b u n a R a d i o : „ E x t i n d e r e a r e ­
3. A deverinţă din care să re­
apei, evitînd astfel oprirea unor la ţiilo r c o m e rc ia le a le R .P .R .’; 2 2 ,1 8 PENTRU 24 ORE zulte calitatea de salariat iar Confecţii de croitorie, după comandă, pentru
secţii principale ale combinatului L ucrări sim fonice închinate tineretu­ pentru pensionari, copie legali­
şi deteriorarea unor agregate. ţ lui ; 23,15 C o n certu l „N o ap te b u n ă “. Vreme nestabilă zu cerul mai zată d u p ă decizia de pensio­ femei, b ă r b a ţi şi c o p i i ; 1
mult noros in cursul zilei şi înse­ nare.
Rezultatele obţinute în educa­ 16 A U G U S T 1960 ninări parţiale noaptea. Vor mai @ încălţăm inte comenzi şi r e p a ra ţiu n i;
rea comunistă a tineretului din P R O G R A M U L I : 5,10 E m isiu n ea cădea ploi locale sub formă de 4. A utobiografie.
regiunea noastră nu ne pot face p en tru sate : S fatul a g ro n o m u lu i ’ 6,45 averse. Temperatura variabilă; 5. 2 fotografii tip buletin. Lucrări de sp ălătorie;
însă să trecem cu vederea nea­ „C icliştii veseli“, p ro g ram de m u zică ziua între 24 şi 28 grade, iar u.j u / w / U J UmJV
junsurile care mai există în ai u ş o a r ă ; 7,45 S alu t voios d c p io n ie r; noaptea între 11 şi 16 grade. $1 R e p a r a ţ i i şi i n s t a l a ţ i i e l e c t r i c e ;
ceastă privinţă. In repetate rîn- 9,5 0 M u z ic ă c o ra lă s o v ie tic ă ; 11,03 Vînt potrivit cu intensificări tem­
duri partidul a atras atenţia asu­ S im fonia a H -a în do m ajo r de porare din sectorul vest şi nord- |§) Z u g r ă v e li şi v o p s i f o r i e ;
pra necesităţii de a înlătura din vest.

munca cu tineretul şablonul, S c h u m a n n ; 12,30 In faţa h ă rţii: In ­ PENTRU URMĂTOARELE Lucrări de arfă fotografică î
formele de muncă greoaie, de a d o n ez ia ; 13,05 S olişti şi o rch e stre de 3 ZILE
folosi metode tinereşti adecvate . m uzică populară, diq diferite regiuni ® Coafură, frizerie, manichiură* pedichiura.
vîrstei şi preocupărilor tinerilor. ale ţă r ii; 14,30 „V ia ţa e fru m o asă",- .Vreme în curs de îmbunătăţire
.treptată*