Page 48 - 1960-08
P. 48
Fag. 4 DRVMuE m c t'A tig m iu t Mr. 1754
. b ş î i r l • ijillnxele ailrd « jxliiffaele jşliri * |şfci « Colonialiştii trebuie să părăsească
neintîrziat teritoriul congolez!
EVENIMENTELE DIN CONGO
Aviaţia civila s©vletf<eă U. R. S. S. recunoaşte Tratativele dintre K a ta n g a este linişte deplină şi ea n u tratativele dintre secretarul general al
are nevoie de protecţia străină. O .N .U ., H am m arsk jo eld , şi „p reşed in
deţirae unul din Republica Africa Centrală Hammarskjoeld şi Chombe
@ înd H am m arsk jo eld , scrie co re s tele“ provinciei K atan g a, C hom be. T ra
p rim e le Incuri sit Imm e Telegrama adresată de N. S. Hruşciov lui David Dako P A R IS 13 (A g e rp re s). - T A S S a< p o n d en tu l, a p u s p ro b le m a ev a cu ării cît
n u n ţă : D upă cum anunţă corespon m ai g rab n ice a tru p elo r belgiene din tativele, scrie co respondentul „se des
MOSCOVA 13 (Agerpres). — Africa Centrală ca stat indepen dentul din E lisabethville al agenţiei K a ta n g a şi înlocuirii lor cu forţele făşoară într-o atm osferă favorabilă“ ,
F ra n c e P resse, p rim ele tra ta tiv e de la O .N .U ., C h o m b e a ră sp u n s că aceas-i
MOSCOVA 13 (Agerpres). toate societăţile de transpor TASS anunţă : N. S. Hruşciov, dent şi este gata să stabilească 12 au g u st dintre secretarul g en eral al tă p ro b lem ă priveşte B elg ia şi O .N .U j R. A, U, frimife
— TASS anunţă: După cum turi aeriene din S.U.A. care preşedintele Consiliului de Mi cu ea relaţii diplomatice şi să O .N .U ., H am m arsk jo eld , şi „p reşed in te C hom be a avut cutezanţa să-şi exprim e
a declarat tntr-o convorbire lucrează în acest domeniu. niştri al U.R.S.S., a adresat o facă schimb de reprezentanţe le“ m ario n etă din K ata n g a, G hom be, ch iar d o rin ţa ca v izita lui H a m m a rs k o subunifafe militară
cu un corespondent al zia telegramă de felicitare lui Da diplomatice. au durat aproape două ore şi au de joeld la E lisabethville „să n u co n sti în Congo
rului „Krasnaia Zvesda“, ge Avioane sovietice fac curse vid Dako, preşedintele guvernu cu rs într-o „atm o sferă cordială de în tuie u n pretext p entru ag itaţie",
neralul colonel de aviaţie lui Republicii Africa Centrală cu N. S. Hruşciov a urat poporu ţelegere reciprocă“. P ărţile au avut un C A IR O 13 (A g rep res). — T oate zia
Evgheni Loghfnov, şeful Di regulate spre 21 ţări. Zilnic prilejul proclamării independen lui Republicii Africa Centrală sch im b de p ăre ri în le g ătu ră cu situ a H am m arskjoeld, după cum m enţionea rele p u b lică la 13 a u g u s t ştiri d esp re
recţiei generale a flotei ae ţei acesteia. succese în construirea vieţii noi ţia ca re s-a creat şi cu poziţiile pe ză agenţia, a subliniat că O .N .U . a d at h o tărîrea g u v ern u lu i R .A .U . de a tri
riene civile de pe Ungă Con sosesc la Moscova zeci de e- şi şi-a exprimat speranţa că re care se situează. P robabil, rem arcă co dovadă de „m axim um de m oderaţie« m ite o subunitate m ilitară, pentru a
siliul de Miniştri al U.R.S.S., Uniunea Sovietică, se spune laţiile dintre această republică resp o n d en tu l, aceste poziţii n u sînt in faţă de K atan g a. S ecretarul general participa îm p reu n ă cu trupele O .N .U .
flota aeriană civilă a u.R.S.S. chipaje din străinătate. în telegramă, pornind de la prin tra n sig en te , în tru cît sîm b ă tă tratat!-, al O .N .U . a explicat că principiul la în fă p tu ire a h o tă rîrilo r C o n siliu lu i
dispune de un parc de avioa vele au continuat şi se aşteaptă publi O .N .U . ar co n sta chipurile în n ea m es d e S e c u rita te cu p riv ire la re tra g e re a
ne vast şi bine amenajat, de Flota aeriană civilă este carea unul com unicat com un. In cercu tecul in treburile in tern e ale K ata n g ăi. u rg en tă a trupelor de ocupaţie belgiene
] un echipament de prim rang, rile din K a ta n g a n u se a scu n d e u n de pe teritoriul R epublicii C ongo.
? de o reţea densă de aeropor- înzestrată necontenit cu noi an u m it optim ism . „A m răm as cu o b u n ă im presie des
) turi. Toate acestea asigură pre prim ele contacte cu H am m arsk Ziarele arală că preşedintele N asser
j aviaţiei civile sovietice unul mijloace tehnice care consti P o triv it u n o r info rm aţii, scrie în a p rim it din p artea secretarului g en e
\ din primele locuri in lume. continuare corespondentul, C hom be v a joeld“ — a declarat C hom be. Potrivit ral al O .N .U ., H am m arsk jo eld , „o te
) Textul acestei convorbiri a tuie o mindrie a industriei cipiile leniniste ale egalităţii în şl U.R.S.S. se vor dezvolta în p rezen ta la tratativ e u rm ă to are le c o n le g r a m ă u r g e n tă " în c a re a c e s ta îi c e re
} apărut In ziar cu prilejul a- diţii : afirm aţiei Iui C h o m b e, secretaru l g e să trim ită o su bunitate m ilitară a
) propiatei sărbători a aviaţiei constructoare de avioane din drepturi a poparelor, declară so spiritul înţelegerii reciproce şi neral al O .N .U . a ră m a s de asem en ea R .A .U . în C o n g o p en tru a da ajutor
f sovietice — ziua flotei aerie 1. S ă fie re c u n o sc u tă cel p u ţin de foarte m u lţum it de prim irea care f s-a trupelor O .N .U .
ne a U.R.S.S. U.R.S.S. Giganticele aeronave lemn că recunoaşte Republica al colaborării. fapt existenţa K ata n g ăi şi totodată
d rep tu l ei la se c e siu n e ; făcu t la E lisab eth v ille. D u p ă tra tativ e In telegram a de răspuns preşedin
Nu este departe timpul, a turboreactoare şi turbopropul tele N a s se r a a d u s Ia c u n o ştin ţă Iul
declarat Logliinov In conti 2. S ă se co n firm e în m o d clar că C h o m b e a oferit în cin stea lui H a m - H am m arsk jo eld că este de acord să
nuare, cină îi vom ajunge soare „TU-104“, „TU-114“, C h o m b e îşi v a m e n ţin e co n tro lu l a su m a rsk jo e ld u n b a n c h e t co p io s la ca re trim ită tru p e ale R .A .U . în C o n g o p e n
din urmă pe americani in p ra şoselelor şi aero d ro m u rilo r pentru a rostit un discurs şi şi-a ex p rim at tru ca „O .N .U . să-şi poată îndeplini
ceea ce priveşte volumul „IL-18“, „AN-10“ şi altele Washingtonul îngrijorat a îm piedica eventuala sosire a unui m isiu n ea sa şi să aplice în v ia ţă ho-
transporturilor aeriene de s-au dovedit a fi mijloace de em isar oficiat an u n ţat sau secret al sp eran ţa că H a m m a rsk jo e ld va lua tărîrile C onsiliului de S ecuritate".
călători. Sub raportul lungi prim ului m inistru L u m u m b a ; m ăsu ri pentru m enţinerea „actualei si
mii liniilor ăc transporturi transport rapide, confortabi tuaţii fav o ra b ile“. D upă cum inform ează presa, g u v er
aeriene, flota aeriană civilă militarele şi sigure. 3. S ă se stab ilea sc ă te rm e n e fixe nul R .A .U . a d at un ordin cu privire
a U.R.S.S. deţine de miilt Reţeaua de linii de elicop de v iito ru l bazelor sale privind staţionarea, precum şi efecti P A R IS 13 (A gerpres). — C orespon la p re g ă tire a u rg e n tă , în te rm e n d e 3
intlietatea in lume. vul trupelor internaţionale din K a
ter pentru călători ia extin DAMASC 13 (Agerpres). — unei baze americane în Libia. ta n g a . dentul din E lisabethville al agenţiei zile, a u n ei su b u n ită ţi m ilitare p en tru
încă in acest an aviaţia so dere. TASS anunţă : Ziarui ,,Af Ab- Totuşi, de cînd guvernul Libiei F ran ce P resse inform ează că în di a fi trim is ă în C o n g o .
vietică va prelucra o supra lam“ publică un articol intitulat a obţinut primele venituri de pe P robabil C hom be intenţionează sâ se m ineaţa de 13 au g u st au fost reluate
faţă de semănături atit de in încheierea convorbirii, „Cercurile americane de Ia Was urma petrolului descoperit în Li declare m ulţum it cu cei 250 de soldaţi
mare cit cea prelucrată de generalul Loghinov a arătat hington manifestă îngrijorare bia, situaţia a început să se su e d e z i c a re îl în so ţe sc p c H a m m a rs -
că flota aeriană civilă dis faţă de viitorul bazelor lor mi schimbe. k jceld. D u p ă c u m a sig u ră C h o m b e , în
Noi succese pune de un mare număr de litare“.
piloţi, tehnicieni, radiotele- In articol se subliniază că in Declaraţia guvernului Republicii Ghana
0 SOFIA 13 (Agerpres). — grafişti, ingineri şi alţi spe Baza „Whilus Field“ care se cidentul cu pilotul american cu privire la situaţia din Congo
Industria electrotehnică a Bulga- cialişti cu înaltă calificare. află în Libia, scrie ziarul, este spion Powers ar putea să aibă
Uej_ a fost creată în anii puterii El a subliniat că din perso cea mai mare bază aeriană a- influenţă asupra relaţiilor dintre
populare şi s-a dezvoltat toarte nalul flotei aeriene civile fac mericană situată în afara fron Libia şi America în sensul mo
mult devenind una din principa parte numeroşi oameni edu tierelor S.U.A. Ea ocupă un te- dificării statutului acestei baze
lele ramuri ale industriei grele, rioriu uriaş. Cei 15.000 de ame americane. Din ştirile primite şi
In prezent Bulgaria produce caţi şi pregătiţi în cadrul ricani care lucrează la această din alte ţări rezultă că baza NEW YORK 13 (Agerpres).— Chombe lui Hammarskjoeld, publicii, Organizaţia Naţiunilor
cele mai variate aparate electrice, forţelor armate. bază se bucură de dreptul de „Whilus Field“ este legată de Misiunea permanentă a Republi pentru intrarea trupelor O.N.U. Unite ar accepta anumite condi
electromotoare, cuptoare electri extraferitorialitate. De cîţiva ani, zborurile americane de spionaj cii Ghana la O.N.U. a difuzat o in Katanga, în declaraţie se a- ţii în baza cărora altor grupări
ce, aspiratoare de praf, maşini Reducerea efectivului ar scrie în continuare ziarul, din in aceeaşi măsură ca şi baza In- declaraţie a guvernului său cu rată : „Guvernul Ghanei este de — rivale si ilegale — li s-ar per
de spălat, frigidere, aparate de matei, a spus el, aduce flo pricina dependenţei sale finan girlik din Turcia Şi aerodromul privire la situaţia din Congo. părere că forţele armate ale mite să-şi păstreze armele, a-
radio etc. — în total peste 6.000 tei aeriene civile cadre ex ciare, guvernul Libiei a fost ne Pesevar din Pakistan. O.N.U. se află în Republica cest lucru ar constitui o tră
de articole electro şi radiotfehnice. celente din aviaţia militară. voit să se împace cu prezenţa In declaraţie se spune că gu Congo Ia cererea guvernului le dare.
Serviciul de spionaj american, vernul Ghanei va acţiona în de gal constituit al acestei republici
In ultimul timp s-a pus la plină concordanţă cu rezoluţia şi că forţele armate ale Ghanei Aşa-numitul guvern din Ka
punct pioducţia de electromotoa scrie în continuare ziarul, se o- Consiliului de Securitate. Trlmi- au fost incluse în trupele O.N.U. tanga a fost creat cu ajutorul
re pentru macarale, electromo ţînd îorţe armate în Congo Ia în baza acestui fapt şi după pă ocupaţiei militare belgiene, care,
toare asincrone, trifazate, centra cupă de trei genuri de operaţi dispoziţia Organizaţiei Naţiuni rerea guvernului Ghanei, în a- prin ea însăşi, contravenea re
le telefonice automate de tip nou, lor Unite, guvernul Ghanei, se ceste condiţii, ar fi cu totul gre zoluţiei Consiliului de Securita
noi modele de aparate de radio, obţinute In ţările socialiste uni : Un control permanent dea spune în declaraţie, s-a conside şit dacă Organizaţia Naţiunilor te. Ziarele din lumea întreagă
primul televizor bulgar „Ope- supra teritoriilor limitrofe cu a- rat totdeauna obligat să lase a- Unite ar întreţine anumite rela au recunoscut aproape în unani
fa“ etc. ceste îorţe armate sub exclusiva ţii cu un anumit grup de per mitate că acesta este un regim
cese in întrecerea organizată in şină mobilă poate treiera circa 6 ceste baze, zboruri potrivit unor comandă a O.N.U. atîta timp cît soane care îşi justifică dreptul marionetă.
0 TIRANA 13 (Agerpres). — cinstea celui de-al IV-lea Con tone pe oră. Ea poate funcţiona itinerarii care cuprind teritoriul O.N.U. se ocupă de înfăptuirea de a duce tratative prin refuzul
Muncitorii mineri şi petrolişti gres al Partidului Muncii din cu combustibil lichid, gaze sau aliaţilor S.U.A. şi ale statelor sarcinii ce i-a fost încredinţată de a se supune autorităţii gu După părerea guvernului Gha
din R. P. Albania obţin noi suc- Albania care va avea loc în luna energie electrica. neutre, recunoaşterea strategică prin rezoluţiile Consiliului de vernului congolez. nei, se spune în declaraţie, dacă
noiembrie. In primele 7 luni ale a teritoriilor „lagărului advers“ Securitate. Guvernul Ghanei a regimului creat ilegal de către
anului în curs ei au livrat în plus ® PRAGA 13 (Agerpres). — (este vorba de ţările lagărului considerat însă totdeauna că Datoria Organizaţiei Naţiuni guvernul belgian i s-ar permite
iaţă de perioada corespunzătoare La sud de Kosice, in Slovacia, socialist — N.R.). Datele infor dacă weodată din vreun motiv lor Unite este de a restabili or să existe, contrar voinţei guver
a anului trecut 113.220 tone de se află în curs de construcţie o mative obţinute prin fotografiere oarecare Organizaţia Naţiunilor dinea în Congo. Potrivit părerii
petrol brut, 8.'427 tone de cărbu nouă bază metalurgică a Repu din avion sînt transmise agen Unite nu va putea îndeplini in guvernului Ghanei, dacă, după nului central şi prin sprijinul
ne, 25.764 tone de minereu de blicii Socialiste Cehoslovace. La ţiei centrale de investigaţii din strucţiunile Consiliului de Se ce acest lucru s-ar îndeplini cu
crom, 37.474 tone de minereu de Combinatul siderurgic de âci vor Washington. Zborurile de recu curitate, atunci şi numai atunci consimţămîntul guvernului Re- O.N.U., acest lucru ar contra
feio-nichel. Aceste succese au o fi aplicate cele mai moderne me noaştere deasupra ţărilor neutre vor fi justificate acţiunile inde
tode tehnologice şi în domeniul pendente ale Ghanei, întreprinse veni total misiunii încredinţate
cu consimţămîntul guvernului
importanţă deosebită întrucât in automaticii. se efectuează de către avioane congolez şi, dacă va îi necesar, forţelor armate ale O.N.U.
împreună cu alte state africane.
dustria petroliferă şi minieră Combinatul siderurgic din de mare înălţime de tip ,,U-2“.
In legătură cu relatările pre
furnizează circa 50 la sută din Slovacia de est va lurn;za in In încheiere, referindu-se la sei despre condiţiile puse de
cantitatea mărfurilor pe care le 1965 peste 1.000.000 tone de oţel. ştirile primite din New York, zia
exportă R. P. Albania. El reprezintă un ob'ec.tiv impor rul scrie că în cercurile militare
tant al planului de industrializare
® BERLIN 13 (Agerpres). —
In R. D. Germană a fost construi a părţii răsăritene a RepubEcii americane sporeşte îngrijorarea
tă prima batoză mobilă de treie Socialiste Cehoslovace, care are în legătură cu perspectivele folo Evenimentele din Laos neliniştesc
rat cereale complet automatizată. ca scop să lichideze diferenţa sirii bazelor aparţinînd forţelor pe imperialişti şi m a rio n e te le lor
In timp ce maşinile obişnuite existentă în ce priveşte nivelul aeriene militare americane în u-
treieră într-o oră doar 2 tone de de industrializare dintre regiuni neîe ţări din Orientul Mijlociu. NEW YORK 13 (Agerpres). — nifestă o stare de spirit anti-
grîu, porumb sau orez, noua ma- le slovace şi cele cehe.
| n Consiliul de Securitate, Saptimina i L a începutul acestei săptă- După cum anunţă coresponden americană şi antioccidentală.
® la 8 august a fost re mîni în Laos a avut loc tul din Manila al agenţiei United •k
luată. din nou în discuţie, situa Hammarskjoeld a căutat să le are pe teritoriul congolez — vedere economic ci şi din punct Press Internaţional, ţările mem-
ţia din Congo. Secretarul gene scoată basma curată guvernul delegaţia sovietică a votat pen de vedere moral“. Noile măsuri o lovitură de stat, puterea a bie ale S.E.A.T.O. au hotărît să PARIS 13 (Agerpres). —
ral al O.N.U, a avut misiunea belgian spunînd că acesta „ac tru această rezoluţie şi ea a fost luate de guvernul Castro dove fost preluată de un „Comitet TASS anunţă : Potrivit ştirilor
neplăcută de a justifica activi ceptă“ hotărîrlle Consiliului de salutată cu căldură şi de gu desc pe deplin aceasta, iar ac revoluţionar“ condus de c&pi- convoace o şedinţă extraordinară sosite din Saigon, ziarul sud-
tatea comandamentului trupelor Securitate aşa cum sînt ele a- vernul congolez. ţiunea întreprinsă de guvernul a acestui bloc militar pentru vietnamez „Tudo“ prezice „ames
O.N.U. în Congo cit şi propriile plicate de comandamentul cuban recent, de-a înfiinţa noi tanu.1 Kong Le. discutarea situaţiei create în tecul organizaţiei S.E.A.T.O. în
sale acţiuni care au dus de O.N.U. Hammarskjoeld a fost L a mitingul de închidere a întreprinderi de stat, întregeşte „Comitetul revoluţionar“ a a- Laos. favoarea guvernului regal recent
fapt, la neîndeplinirea rezolu nevoit să recunoască totuşi că şi mai mult tendinţa de-a crea răsturnat din Laos în cazul cînd
ţiilor Consiliului de Securitate, staţionarea ilegală a trupelor primului Congres al ti o economie capabilă să satisfa nunţat numeroase reforme în Serrano, ministrul Afacerilor se va consiata că această lovitu
rezoluţii care prevedeau retra belgiene în Congo, inclusiv Ka neretului din America Latină, că nevoile poporului cuban. politica internă şi externă prin Externe al Filipinelor, a declarat ră de sfat este sprijinită de co
gerea urgentă a trupelor belgie tanga, este „cauza principală a ce a avut loc în capitala Cu că î! nelinişteşte tonul emisiuni munişti“. Ziarul îşi exprimă re
ne din Congo. menţinerii primejdiei“. bei, primul ministru Fidel Cas- ăptămîna aceasta încă tre care : renunţarea la depen lor de radio din Vientiane — gretul că evenimentele din Laos
8 ' trei state au rupt lanţul denţa faţă de S.U.A., promova capitala Laosului. Ultimele emi sînt „o problemă pur internă a
Atitudinea pe care secretarul Reprezentantul Uniunii Sovie tro a anunţat naţionalizarea de odios al colonialismului. Ast rea unei politici de neutralita siuni de radio, a declarat el, ma- Laosului" şi că „nu oferă nici o
general al O.N.U.. D. Hammars- tice în Consiliul de Securitate, către guvernul cuban a tuturof fel a fost anunţată independen te. Evenimentele din Laos au
kjoetd a avut-o in problema V. V. Kuzneţov, a criticat decla marilor întreprinderi america ţa Republicii Coasta de Fildeş alarmat cercurile imperialiste justificare a vreunui amestec
Congoului (revocind ordinul de ne din Cuba. Această măsură în 7 august, la 11 august a fost străin“.
intrare a trupelor O.N.U. în raţia secretarului general al a fost luată de guvernul cuban proclamată independenţa Repu care urzesc noi planuri de a
provincia Katanga) a produs O.N.U. care a încercat să dimi ca urmare a agresiunii econo blicii Ciad iar în noaptea de 12 înăbuşi lupta maselor din Laos. „U ZIN A E T A
mai mult decit uimire In rîn- nueze gravitatea faptelor şi să mice făţişe a S.U A. împotriva august spre 13 august încă un
dul opiniei publice mondiale. demonstreze că guvernul bel Cubei. stat din Africa a devenit in Dar oricum vor evolua eveni ' I— ’ I— * /— » r - > t— 1 /— >
Prin comportarea sa, el a do gian nu ar fi vinovat de pre dependent : Republica Africa mentele din Laos ele dovedesc
vedit că nu execută in mod o- zenţa trupelor belgiene în pro Poporul cuban a primit cu Centrală care în trecut a fost mai mult că regimurile spriji L (U rm are din pag. l-a ) se asigură o precizie mai mare. 1
biectiv rezoluţiile Consiliului de vincia Ka/tanga. V. V. Kuzneţov mare bucurie naţionalizarea tu colonie franceză sub denumirea nite de către imperialiştii ame
Securitate ci dimpotrivă, aju turor companiilor nord-ameri- ricani se prăbuşesc unul după L Acest colectiv a construit şi un dis- ^
tă puterile coloniale care cau a sprijinit propunerea primului cane, un exemplu elocvent fiind de Ubanghi Sari. altul, pe urma celor din Coreea t toarjcca şi caja de laminare, deservi pozitiv termotehnic cu ajutorul căruia I
tă să răpească independenţa ministru congolez, Lurnumba., de cele 26 de sicrie care poartă fie L te de această echipă funcţionează in se poate stabili in orice moment tem
poporului congolez cucerită de a se trimite un grup de obser care numele unei companii a- Succesele pe care mişcarea de de Sud, Turcia şi Japonia. [ cele mai bune condiţii, aducind o peratura existentă in cuptoarele a-
curind, Ia 30 iunie a.c. In cu- vatori din ţările Asiei şi Afri rnericane naţionalizate şi care eliberare naţională a popoare I contribuţie însemnată la depăşirea dinei, permiţindu-se o mai bună re-
vîntarea pe care a rostit-o în lor africane le înregistrează în T ot în cursul acestei săp glare a gazelor şi funcţionare a]
şedinţa Consiliului de Securita cii în Congo, care să asigure în au fost expuse pe treptele de ultimii ani au obligat pe colo tămâni s-au încheiat şi Lrl planului secţiei. cuptoarelor j
te, Hammarskjoeld a căutat, să deplinirea hotărîrilor Consiliu marmură ale scării Capitoiiului nialiştii francezi să acorde in lucrările Conferinţei interna Piuă nu de mult, ungerea transpor
fie „obiectiv“ mergînd pînă a- lui de Securitate in legătură din Havana. In numeroase lo dependenţă acestor state. Cu ţionale pentru interzicerea ar t torului de şutaje al laminorului de Astfel de intimpiări şi fapte, par)
colo că a criticat şi guvernul cu retragerea imediată ă tru calităţi s-au desfăşurat mitin prilejul proclamării indepen melor atomice şi cu hidrogen, L 1.000 mm. se făcea manual. Urmă Ia prima vedere mărunte, neinsem- 4
congolez pentru „nerăbdarea“ de guri şi manifestaţii in care denţei acestor state, N. S. Hruş pentru dezarmare, care a avut l nale. 4
care dă dovadă în evenimentele pelor belgiene din ţară. ciov a adresat telegrame în ca l rind procesul de ungere, comunistul
din Congo. Deşi această nerăb Consiliul de Securitate a a- populaţia îşi manifestă solida re recunoaşte solemn indepen loc la Tokio. l Astfel de fapte, care capătă toi)
dare e justificată, fiind provo ritatea cu guvernul revoluţio denţa acestor state şi este ga In cadrul acestei conferinţe l Gheorghe Pădurcanu a observat că mai mult un caracter de masă d e - î
doptat rezoluţia propusă de de nar, cu acţiunile hotărîte pe ca ta să stabilească relaţii diplo l muncitorul care făcea această opera monstrează insă dragostea faţă de -j
cată de încetineala cu care legaţiile Tunisiei şi Ceylonului, a fost adoptat APELUL DE LA L bunul obştesc., faţă de agregate, faţăj
comandamentul O.N.U. acţio rezoluţie care cere guvernului re le întreprinde. Aceasta do matice cu ele. TOKIO în care se arată că în- L ţie trebuia să circule pe bandă, ex- dc întreaga uzină, care se dezvoltă-j
nează în îndeplinirea rezoluţii belgian să-şi retragă imediat vedeşte mai mult, că poporul tîlnirea ce a avut loc a unit şi purdndu-se la pericole. El s-a fră-
lor adoptate de Consiliul de trupele din provincia Katanga cuban nu poate fi oprit de la Poporul romîn salută cu bu mai mult forţele păcii. Partici minlat pînă a reuşit să construiască
Securitate la 14 şi 22 iulie. lupta Iui pentru independenţă curie proclamarea independen panţii la conferinţă au adoptat L un dispozitiv cu ajutorul căruia un tot mai puternic in rindul oameni- •]
şi în care se arată că este ne deplină, şi că continuă să dea ţei noilor state africane şi gu o rezoluţie în care protestează t gerea se face semiautomat. S-a în lor muncii. Ele arată cum se mate- j
Cea mai penibilă situaţie se cesar ca în această provincie lovituri hotărite agresiunii e- vernul nostru îşi exprimă în t lăturat astfel pericolul de accidenta rializează îndemnul partidului de a-ţi)
află în provincia Katanga da să intre neintîrziat trupele mesajele adresate primilor mi împotriva intenţiei Statelor U- t iubi uzina ca pe propria ia casă. 4
torită faptului că comandamen conomice pe care S.U.A. caută niştri, convingerea că se vor nite de-a relua experienţele cu L re şi s-a obţinut o ungere cu mult
tul trupelor O.N.U. nu a luat O.N.U. s-o adincească cit mai mult. Nu stabili relaţii de prietenie şi co arma nucleară, au cerut anula I In astfel de fapte se reflectă sen- 4
măsuri hotărîte de a Izgoni pe Pornind de la faptul că rezo de mult, primul ministru Fidel laborare cu popoarele acestor rea tratatului de securitate ja- 1 mai bună.
ocupanţii belgieni care îşi fac Castro a declarat: „In faţa unei noi state independente. pono-american şi restabilirea Tennotehnicienii Arpad Bartiş, Şte timcniitl oamenilor muncii de adevă- 4
luţia adoptată de Consiliul de agresiuni economice vom adop L
de cap în această provincie a- Securitate corespunde sarcinii ta, legitim, contramăsuri simi drepturilor legitime ale JAP. L fan Csucs şi Gheorghe Chira au con raţi stăpini ai patriei libere. 4
jutaţi fiind cu toată ardoarea lare. S.U.A. va pierde mult mai l struit un dispozitiv pentru măsurarea
principale pe care acesta tre Chineze la O.N.U. L Şi acesta este unul din cele măi 4
de imarioneta lor, Chombe. buie s-o rezolve — retragerea mult, nu numai din punct de Prin această conferinţă miş temperaturii lingourilor în momentul
de către Belgia a trupelor ce înalte sentimente care se dezvoltă 4
carea pentru interzicerea ar trecerii lor prin cajă. In felul a¦>
in rindul poporului in anii care au 4
mei nucleare se lărgeşte, popoa
rele înţeleg o dată mai mult că C cesia s-a redus un post, se realizea trecut de la eliberarea patriei din 4
cea mai importantă sarcină a L ză o economie anuală de 40.000 lei, robia fascistă.
zilelor noastre este menţinerea •
păcii pe pămînt, asigurarea u- 1 __t I t > / 1 / !__/ U—/ »__/ \ / ' I I I t I / t t > / I / . /.)
nei vieţi paşnice.
SABIN CERBI)
R edacţia şl ădşninistraţia' z ia ru lu i: str. 6 M artie nr.- 9._Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii S enerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. —» T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „1 M ai" — Deva.