Page 49 - 1960-08

I; Jj3IMiot.ee?. Ccn
Anu! Xîl Nr. 1755
Ie sporită lucrărilor
agricole va ra
Au terminat treierişul
De la Turdaş, secretarul Co­
mitetului comunal de partid, tov.
l\iss, ne comunică o veste îm­
bucurătoare.- Colectiviştii de aici
şi cei din satul Rîpaş, au ter­
minat în ciisul zilei de 14 au­
gust treierişul cerealelor păioa-
se, care au iost cultivate pe 255
ha.
Din producţia obţinută au
iost achitate în întregime mun­
cile S.M.T. şi peste 50 la sută
Munca este în toi
In satul Bretea Strei, raio­
nul Haţeg, lucrările din campa­
nia agricolă de vară sînt în toi.
Pînă acum, griul de pe cele 40
ha. a fost transportat la arie,
unde batoza, gata pregătită, a
început treierişul.
Paralel cu lucrările de- sece-
Rezultate îmbucurătoare
Colectiviştii din Ohaba, raio­
nul Hunedoara, au terminat În­
că din 7 august secerişul griu­
lui de pe o suprafaţă de 55 ha.
teren. In acelaşi timp, ei au co­
sit şi ovăzul de pe 10 ha. care
este destinat furajării animale­
lor.
De asemenea, s-a cosit fînul
de pe 90 ha. din care 80 la su­
tă a şi fost transportat şi aşe­
zat în şire.
Efectuează
arături de vară
Mobilizaţi zi de zi la lucru de
către organizaţia de bază şi con­
siliul de conducere, colectiviştii
din Ruşi au terminat de recol­
tat cerealele de pe toate cele 93
ha.
îndată ce secerişul a fost. ter­
minat, colectiviştii din Ruşi au
început efectuarea arăturilor a-
dînci de vară.
Cele două tractoare de la
S.M.T. Orăştie, care deservesc
această unitate, au arat pînă în
prezent peste 35 ha.
PETRE FARGAŞIU
corespondent
Prin reducerea
timpului
de staţionare
Urmărind îndeaproape anga­
jamentele luate, ceferiştii din
staţia Simeria înregistrează zi
de zi noi depăşiri la indicii de
calitate şi cantitate. Astfel, în
prima decadă a lunii august,
staţionarea vagoanelor în tran­
zit cu manevră a fost redusă cu
2,86 la sută, la manevră cu 22,75
[a sută, iar la încărcare şi descăr­
care cu 3,53 la sută. Ca urmare a
acestei reduceri de timp' s-a obţi­
nut o economie de 2.742 ore pe
vagon.
S-au evidenţiat în mod deosebit
impiegaţii de mişcare dispozitori:
Ioan Pleşa, Cornel Munteanu şi
Cornel Codrean-u, împreună cu
colectivele lor de muncă.
EMIL CREŢU
corespondent
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ1
Í . i*unr-‘.•
Marţi 16 august 1969
din cantitatea contractată cu
statul. Restul griului contrac­
tat va fi transportat la baza de
recepţie în cel mult 3—4 zile.
Demn de subliniat este şi fap­
tul că paralel cu treierişul, co­
lectiviştii de aici, avînd spriji­
nul S.M.T. Orăştie, au muncit
intens şi la executarea arături­
lor adînci. Pînă la aceeaşi dată,
s-au făcut arături pe 130 ha.
teren.
riş, care s-au efectuat atît ma­
nual cît şi mecanic, colectiviştii
din Bretea Strei au săpat şi
două gropi •cu o capacitate de
80 m.c. pentru însilozarea po­
rumbului
IOAN ZEPA
corespondent
Concomitent cu aceste lucrări,
colectiviştii din Ohaba au trans­
portat la arie tot griul de pe
cîmp, iar în ziua de 12 august
au început treierişul.
GH. MUNTEANU
corespondent
Orele de program 'din ziua res­
pectivă se terminaseră. Tinerii de
pe şantierul noului cuptor de 400
tone de la Combinatul siderurgic
Hunedoara, după ce şi-au strins
sculele, şi-au îndreptat paşii spre
sala de şedinţe a grupului de mon­
taj nr, 2 al I.C.S. Hunedoara. Se
anunţase cu cîteva zile înainte şe­
dinţa organizaţiei de U.TM. din ca­
drul grupului. La ordinea de zi ţi­
gara un singur punct: analiza ac­
tivităţii brigăzii de moniori con­
dusă de Nicolae Nâslase.
Pe banca din faţă au luat loc
13 tineri. Erau membrii acestei bri­
găzi de tineret. In sală se aflau
şi ciţiva membri de partid, printre
care şi secretarul organizaţiei de
bază.
Raportul asupra activităţii brigă­
zii de tineret a fost prezentat de
şeful ei, montorul Nicolae Năstase.
El a vorbit despre munca depusă
de brigadă pentru îndeplinirea sar­
cinilor de plan, despre angajamen­
tele şi rezultatele obţinute. Nu a
fost neglijată nici munca de edu­
care a tinerilor din brigadă. Discu­
ţiile purtate au oglindit şi alte as­
pecte din munca brigăzii. Brigada
lui Nicolae Năstase a fost apre­
ciată ca una din cele mai bune
din cadrul grupului nr. 2 de mon­
taj al I.C.S.I1. de pe şantierele
noului cuptor de 400 tone. Dar să
lăsăm faptele să vorbească...
Multe din construcţiile metalice
montate la acest mare agregat al
Hunedoarei sînt legale de numele
celor din brigada lui Nicolae Năs­
tase. Oamenii au muncit cu mult
'entuziasm. Lună de lună ei şi-au
depăşit sarcinile de plan. Dacă în
ianuarie depăşirea de plan a fost
de 12 la sută, in luna martie ea
a fost de 31 la sută iar in iulie
de 85 la sută. Şi aceasta a făcut ca
fiecare lucrare încredinţată brigă­
zii să fie terminată cu multe zile
înainte de termen.
«••«••O-
Treierişul să fie
mai bine
organizat
Colectiviştii din satul Plopi,
comuna Bretea Strei, au avut
însămânţate cu grîu 75 ha. In-
cepînd secerişul la timp, ei au
terminat de recoltat în cîteva
zile întreaga suprafaţă cultiva­
tă cu grîu. Normal ar fi fost
ca treierişul să înceapă imediat
după seceriş, deoarece atît ba­
toza cît şi aria erau pregătite
din timp. Dar, deşi gospodăria
agricolă colectivă din Plopi dis­
pune de peste 30 de atelaje,
timp de 10 zile nu s-a transpor­
tat la arie nici un snop, lucru
care a făcut ca batoza să nu poa­
tă lucra. La G.A.G. din Plopi,
treierişul continuă să se desfă­
şoare într-un ritm nesatisfăcător,
tocmai datorită faptului că
griul nu este transportat la arie.
Consiliul de conducere şi or­
ganizaţia de bază de la aceas­
tă gospodărie ar putea să ia e-
xemplu de la vecinii lor din Bre­
tea Strei, care deşi au aceleaşi
condiţii de lucru, treieră de zor
tocmai datorită faptului că griul
lor se află pe arie.
C,u vreo două luni in urmă, in
programul de lucru al brigăzii fi­
gura şi montarea platformei din
spatele cuptorului. Pentru lucrarea
respectivă fuseseră afectate patru
zile de lucru. Termenul de începe­
re a lucrării sosise. Dar din cauza
unor deficienţe dinafară, construc­
ţiile metalice au întirziat cu aproa­
pe două zile. Intirzierea lucrării ar
fi dus la decalarea graficuluui de
construcţie a cuptorului. Tinerii din
brigadă au chibzuit. Trebuia făcut
ceva pentru recuperarea răminerii
in urmă. In zilele următoare, pu­
teai. vedea pe cei din brigada lui
Năstase şi după orele de program,
îşi luaseră angajamentul în faţa
organizaţiei de partid că vor re­
cupera rămînerea in urmă. Şi au
dovedit cu toţii că sînt oameni care
ştiu să-şi respecte cuvîntul. Lucra­
rea a fost terminată la termenul
fixat în grafic.
Dar in activitatea brigăzii de ti­
neret condusă de Nicolae Năstase
s-au înregistrat şi alte fapte demne
de laudă. In luna iulie, aceşti ti­
neri au montat grinzile de Ia plat­
forma plus 7.000, cu trei zile mai
devreme. In tuna august, ei şi-au
luat angajamentul să termine mon­
tajul la calea de rulare a macara­
lei de 300 tone, platforma din spa­
tele cuptorului, nr. 5 şi linia ma­
caralei de 0,25 tone cu o zi mai
devreme. O mică socoteală arată
că numai după 15 zile, graficul s-a
depăşit cu mai bine de o zi. Sînt
deci garanţii că angajamentul
va fi depăşit.
Faptele acestei tinere brigăzi sînt
mult mai multe. Ele fac ca mem­
brii brigăzii să fie apreciaţi şi sti­
maţi. Tineri ca Arpad Galoş, Teo­
dor Bărbat, Constantin Ispăşescu.
Wilhelm Badendorfer, Ignat Cră­
ciun cit şi ceilalţi membri ai bri­
găzii, sînt mindria şantierului.
V. FURIR
C olectivul de
m uncitori, tehni­
cieni şi ingineri de
la secţia l-a a fa­
bricii chim ice O -
răştie, m u n cin d cu care o desfăşoară brigăzile de produc­
însufleţire şi pri­
cepere realizea­
ză lună de lună în ­
sem n ate econom ii
la preţul de cost.
IN F O T O : Şeful
de schim b P aul
R om an, discutînd
înainte de începe­
rea lucrului cu un
grup de m uncitori
desp re felul cu m
trebuie să lucreze
pentru a econom isi,
cît m ai m u lte m a-
terii p rim e şi m a ­
teriale.
f: ~
' ' ' ' ‘" r i d ! '
4 pagini 20 bani
Lucrînd la secţia
marochinărie a fa­
bricii „Simian Băr-
nuţiu" din Sebeş, u-
temistul Walter
Kvanca îşi depăşeşj
te norma in me­
die cu 20 ta sută.
In clişeu: Wal­
ter Kvanca in
timpul lucrului.
-BBS-
In a n ii p u te rii p o p u la re
9 In anii regimului democrat-
popular, construcţiile de locuin­
ţe au luat o mare dezvoltare.
Peste tot, la Hunedoara, Petro­
şani, Căîan, Deva etc., se con­
struieşte intens. Numai în ul­ etc. Aproape că nu există loca­
timii doi ani, s-au construit în litate importantă din regiunea
regiunea Hune­ m.p., numai
doara peste 3.300
apartamente cu
o suprafaţă lo­
cuibilă de 211.148
din fonduri de investiţii. De ase săli de cinematografe în oraşe­ a acestei luni, colectivul minei
menea, tot în ultimii doi ani,
s-au construit 2.941 de case noi
cu o suprafaţă locuibilă de pes­
te 100 000 m.p.
® Construcţii importante s-au
realizat şl în domeniul social- 1960 de Ia 105 la 238, iar nu­ cocsificabil de bună calitate. Prin minerii din Uricani au livrat
cultural. Astfel, între anii 1951 —
1960, s-au construit în regiunea
noastră 85 localuri de şcoli de
4 ani, 20 localuri de şcoli de 7
ani, patru localuri de şcoli me­ părtate cătune ale regiunii. As­
dii şi 93 cămine culturale. De tăzi avem în regiunea Hunedoa­
asemenea, în aceeaşi perioadă, ra 100 de localităţi radioficate
s-au construit la Hunedoara un cu peste 70.000 de abonaţi.
Lam tnafe pes?e plan
B rigăzile de producţie ale tineretului
de la la m in o ru l b lu m in g 1000 al C .S.
H u n ed o ara, desfăşoară o întrecere tot
m ai vie p en tru a în tîm p in a C o n g resu l
al IlI-lea al U .T .M . şi ziua de 23 A u ­
g u st cu realizări cît m ai m ari. M ărin d
viteza de la m in a te şi fo lo sin d cit m ai
bine tim pul de lucru, tinerii de aci au
obţinut succese de seam ă în îndeplini­
rea sarcinilor de plan. B rigăzile de ti­
neret au d at peste prevederile planului
d e p ro d u c ţie d e la în c e p u tu l a n u lu i şi
pînă în p rezent peste 20.000 to n e de
blum uri.
O contribuţie în sem n ată ta obţine­
rea acesto r su ccese au ad u s tinerii din
schim bul co n d u s de ing. D eziderat
O lah.
!n 7 iuni—2 .1 0 0 fone
metal economisit
Iniţiativa privind econom isirea m e ta­
lului a găsit uri la rg ecou în rîndul
tin erilo r d e la b lu m in g . A p lic în d a-
ecastă iniţiativă, tinerii au obţinut re­
zultate de seam ă. R educînd procentul
de rebut sub cel adm is şi şutînd cu
grijă m aterialu l lam in at ei au realizat,
în p rim ele 7 luni ale anului, o eco n o ­
m ie d e 1.200 to n e m etal.
Economii la preful de cost
U n im p o rtan t obiectiv al întrecerii pe
Recent, în Piaţa I. V. Stalm
din oraşul Brad s-a deschis ma­
gazinul reprofilat pentru vînza-
rea articolelor electrice şi foio-
sport-muzică. Magazinul este bi­
ne aprovizionat şi cunoaşte o ma­
re afluenţă de cumpărători. încă
din primele zile, s-au pus în vîn-
zare diferite tipuri de ceasuri de
rnînă şi buzunar, deşteptătoare,
stilouri, pickupuri, motociclete,
aparate de radio, biciclete şi di­
ferite articole electrice.
HORIA POPA
corespondent
• M u n ca cad relo r tehnico-ingine-
reşti să fie rid icată la n iv elu l
noilor cerinţe
• Sport (pag. 2-a) ;
® M uncă organizată — rezulta­
te b u n e (pag. 3-a) j
® S ituaţia din L aos — A d u n a­
rea N aţională a dem is guvernul
reacţionar — C om itetul revoluţio­
n a r îşi extin d e p u te rea în în tre a ­
g a ţară (pag. 4-a).
9 P & |fs s $is S
spital de copii cu 67 paturi, o
policlinică şi un spital Ia Cugir,
un dispensar pentru muncitorii
constructori din Valea Jiului, un
spital la Lupeni cu 75 paturi
noastră unde să
nu se Ii con
Struit cinemato­
grafe. Astfel, în
ultimii ani, s-au construit noi
le Petroşani, Lonea, Cugir, Lu-
peni etc., cu un total de 3.500
locuri.
® Numărul grădiniţelor de co­
pii a crescut între anii 1948 —¦
mărul bibliotecilor a ajuns la
788 cu un total de peste 1.200.000
volume. De asemenea, radioul a
pătruns pînă în cele mai înde­
ţie a le tin e re tu lu i îl c o n s titu ie re a iiz â -
rea de cît m a i m u lte ec o n o m ii la p re­
ţul de co st al producţiei.
D atorită m ăririi producţiei şi produc­
tivităţii m u n cii, reducerii pro cen tu lu i
de reb u tu ri şi a co n su m u rilo r specifice
d e c o m b u stib il şi e n e rg ie , tin erii d e la
lam inorul b lu m in g au realizat econo­
m ii la p reţu l d e c o st al p ro d u cţiei de
la în cep u tu l an u lu i şi p în ă în p re z e n t
îr: v a lo a r e d e 2 .9 7 7 ,0 4 0 lei.
nProblema economiilor i-a mentul lor pe 7 luni a fost pînă acum o economie de pes
preocupat anul acesta în mod realizat şi depăşit cu mult re 2.758 leg. fire. De aseme­
deosebit pe salariaţii fabricii înainte de termen. In total, e- nea, s-au economisit 70 Kg.
de ciorapi „Sebeşul“. Pentru a conomiile pe care le-au reali­ aţă de cusut.
obţine in această direcţie rea­ zat se ridică la 7.600 lei. Prin­ Muncind cu entuziasm Şi
lizări cît mai bune, ei au tre fruntaşii întrecerii de la generalizind iniţiativele înain­
) pornit şi o serie de iniţiative. această secţie sînt Valentin tate ale fruntaşilor în produc­
' Bunăoară, lucrătorii secţiei
tricotat au pornit iniţiativa de
a economisi cît mai multe ace
pe ăecină de ciorapi fabrica-
ş ic. Ei realizează acest lucru
K prin introducerea corectă a
) octiiurilor în ace şi prin bobi-
narea corectă a firelor, co­
lectivul secţiei circulare, răs-
punzînd chemării tricotorilor,
s-a angajat să consume 0,705
ace pe decină. Lucrînd cu
pricepere şi hărnicie ei au rea­
lizat in primele 7 luni ale a-
nului un consum pe decină,
de 0,654 bucăţi ace. Raportat
la producţia realizată în a- Timar, care a economisit cir­ fost deja aplicate s în t: tran­
ceastă perioadă, înseamnă o ca 2.450 bucăţi ace, Simion sformarea maşinilor de fineţe
economie de P,4.400 lei.
i La această economie şi-au
adus în mod deosebit contri­
buţia muncitoarele Letiţia
Sîrbu, care a economisit pes­
te 950 bucăţi ace, Ursula SpaK
cu 1.100 bucăţi, Rozina Schus­
ter cu 1.250 bucăţi şi altele. O
contribuţie de asemenea în­
semnată au adus şi muncitorii
de la secţia Cotton. Angaja- a fost depăşit, realizîndu-se
—S A V " V « V —-s fV V
Economii la preţul de cost
Minerii din Lupeni, Vulcan şi nomii importante prin reducerea
Uricani, luptă cu mult entuziasm consumurilor specifice de lemn
pentru sporirea productivităţii de mină. Aşa, de pildă, la mina
muncii, îmbunătăţirea calităţii
cărbunelui şi obţinerea de cît mai Uricani, pe fiecare mie de tor/.;
multe economii. De remarcat că de cărbuye extras s-au economisit
la aceste exploatări, în cursul 5,76 m. c. material lemnos, la
lunii iulie, au fost realizate eco­ mina Lupeni 4,96 m .c. iar !ă
Vulcan, 3,8 m. c.
Tinerii siderargişti
In întrecerea pe care o desfă- şi cel mai înalt indice de utili-
şoară în cinstea celui de-al IlI-lea zare a cuptorului.
Congres al U.T.M., tinerii din în­
treprinderile siderurgice din re­ La noua oţelărie Martin, bri­
giunea noastră încheie fiecare zi găzile de tineret au elaborat de
cu realizări importante în pro­ la începutul lunii aceste;a, peste
ducţie. La Combinatul siderur­ sarcina de plan aproape 1.000
gic Hunedoara, brigăzile de fur- tone oţel. Prim-topitorul Ioan
nalişti care deservesc furnalul Drăghin, împreună cu brigada
tineretului au realizat în primele sa, a redus cu mai mult de o oră
10 zile din luna aceasta pe sea­
ma sporirii indicelui de utilizare durata medie de elaborare a
a furnalului, 180 tone fontă peste şarjelor, obţinînd astfel pe fiecare
sarcinile de plan. Schimbul tine­
retului de la oţelăria Martin m. p1. vatră de cuptor o producţie
mai mare de metal şi ou consu­
nr. 1 a elaborat pînă acum 305
muri specifice mai mici.
şarje rapide. In acţiunea de scur­
Şi la uzina „Victoria“-Călan,
tare a duratei de elaborare a brigăzile care deservesc furnalul
şarjelor, se evidenţiază în mod tineretului au produs în luna a-
ceasta în medie zilnic cîte 23,4
deosebit brigada condusă de
tone de fontă peste sarcinile de
prim-topitorul Dumitru Şerban
plan. Printre fruntaşii în între­
de la cuptorul nr. 5, care a rea­ cere se remarcă tinerii Ioan Ne-
delea, Gheorghe Ştefan şi alţii.
lizat cele mai multe şarje rapide
Cu angajamentul îndeplinit
Brigada de tineri oţelari de la peste plan. In perioada care a'
oţelăria Martin nr. 2 de la C. S. trecut de la 1 şi pînă la 10 august
Hunedoara, condusă de - prim- inclusiv, s-au produs peste plan
topitorul Iulian Ispas, s-a anga­
jat să dea peste plan în acest an încă 316 tone de oţel. Astfel, an­
4.000 tone de oţel. In cadrul gajamentul a fost îndeplinit şi
unei consfătuiri de brigadă, ti­ depăşit.
nerii au hotărît ca acest angaja­ Merită a fi evidenţiaţi foţi ti­
ment să fie îndeplinit în cinstea nerii din această brigadă : Aritqn
.celui de-al IlI-lea Congres Bucur, Vasile Ilie, Emil Ionescu
U.T.M. şi a zilei de 23 August. şi Jenică Popa în frunte cu Au-
Organizîndu-şi bine munca, ti­ gustin Maier, care ţine în prezent
nerii au realizat pînă la sfirşitul locul lui Iulian Ispas, aflat în
lunii iulie 4.130,72 tone de oţel concediu.
Succesele minerilor
Minerii din Valea Jiului ob­ s-a realizat un randament pe
ţin noi succese în întrecerea so­ post în medie de 1.013 kg. de
cialistă pe care o desfăşoară în cărbune, faţă de 980 kg. cît s-a
întîmpinarea măreţei sărbători de obţinut în anul trecut.
la 23 August. In prima decadă
Din abatajele minei Uricani
Vulcan, distins recent cu steagul s-au extras de asemenea în a-
roşu de exploatare fruntaşă pe ceeaşi perioadă 155 tone de căr­
Valea Jiului, a extras peste plan bune cocsificabil peste plan. De
aproape 1.000 tone de cărbune la începutul anului şi pînă acum
extinderea întrecerii pe profesii centrelor siderurgice din ţară.-
Şi aplicarea unor metode înain­ peste plan, mai mult de 7.000
tate de lucru» la această mină tone de cărbune cocsificabil.
M uncitoarele A urelia B uzenchi, E lisabela P en ar şi E u g e n ia G hirca (pe
ca re le vedeţi în fo to g rafia n o a stră ), lu c rează in secţia fixat cio rap i relo n
a fabricii de ciorapi din Sebeş. C onştiin cio ase în m uncă, ele d au n u m ai lu­
crări de b u n ă calitate.
ţie, colectivul fabricii de cio­
rapi din Sebeş a reuşit sărea-
lizeze pînă acum o economie
de 513.000 lei.
Nu de mult, colectivul fa­
bricii „Sebeşul“ şi-a sporit
angajamentul anual cu încă
100.000 lei. Pentru realizarea
acestui angajament, conduce­
rea fabricii, împreună cu co­
mitetul sindicatului, sub în­
drumarea biroului organizaţiei
de partid, au trecut la întoc­
mirea unui nou plan de m ă­
suri tehnico-organizatorice.
Printre noile măsuri care au
Munteanu care a economisit 13 în 18, modificarea maşini­
lor de manşete cu un sistem,
la două sisteme, modificarea
1.830 bucăţi ace, Nicolae Cos-
ma cu 2.100 bucăţi şi alţii.
a 20 de maşini simple pentru
Rezultate îmbucurătoare au
a lucra cu desen etc.
obţinut şi colectivele de la Lucrătorii fabricii de ciorapi
sectoarele bumbac nemerceri-
zat şi aţă de cusut. La aceste „Sebeşul“ sînt hotăriţi să ob­
sectoare angajamentul anual ţină şi pe viitor noi şi cit
de a realiza o economie de mai frumoase realizări în
1.000 leg. bumbac mercerizat, lupta pentru economii.
I. DUMITRU