Page 5 - 1960-08
P. 5
-.»ra-D eva
P R O LE TA R I DIN TO ATE Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V A !
I960
m alsacialisaialui Anul economiilor |g
» Depozitarea şi păstra Energie mereu mai
rea cerealelor să se facă cu
deosebită atenţie.
® Băile din Miercurea —
minunat loc de tratament. ieftini
(pag. 2-a)
® Fapte de buni gospodari.
(pag. 3-a) Directivele Congresului al III- şte asigurarea unei arderi com
lea al P.M.R. pun în faţa oame plecte a combustibilului cu un
8 Savanţi sovietici despre nilor muncii din patria noastră exces optim de aer. Apoi, s-a re
sarcina reducerii continue a pre parat izolaţia cazanelor, micşo
problema zborului omului în
Cosrţios. (pag. 4-a)
ţului de cost, cale principală rîndu-se astfel pierderile în me
pentru creşterea acumulărilor so diul înconjurător.
COMUNICAT cialiste şi ridicarea nivelului de Un accent deosebit s-a pus
trai. Pe ansamblul industriei re pe consumarea la cazane a com
publicane, în perioada 1960-1965, bustibililor ieftini, locali: gazul
de furnal şi gazul de cocs. Prin
In ziua de 1 august 1960 a avut Ioc şedinţa plenară a C.C. ai P.M.R. ip p se prevede ca preţul de cost să modificările aduse la arzătoarele
La primul punct al ordinei de zi plenara a ascultat o informare prezentată de tovarăşul Sie redus cu circa 15— 16 Ia su cazanelor T.K.T.L, s-a reuşit să
AI. Moghioroş cu privire la mer sul lucrărilor agricole şi a stabi lit măsuri în vederea pregătirii a! ppip t „ ....y. tă. Pe această bază, va li po se îmbunătăţească arderea şi să
campaniei agricole de toamnă. sibilă creşterea salariului real se mărească debitul de gaz de
pînă în 1965 cu 40—45 la sută furnal şi gaz de cocs, micşcrîn-
La al doilfea punct al ordinei de zi a plenarei, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a prezentat faţă de 1959. du-se consumul de gaz metan.
o dare de seamă cu privire la Consfătuirea reprezentanţilor pa rtidelor comuniste şi muncito
reşti din ţările socialiste, care a avut loc la Bucureşti în timpul Congresului al 111-lea al P.M.R. I.l.L. „Horia" din Colectivul secţiei noastre, sub Dacă în primele luni ale anu
Alba lulia, confec conducerea organizaţiei de par lui, consumam lunar la cazanele
Plenara a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care aprobă activitatea delegaţiei ţionează si dulapuri tid, a făcut din problema redu T.K.T.L circa 4.500.000 m.c. de
P.M.R. şi Comunicatul adoptat la Consfătuire. m'etalice. Acest pro cerii 'preţului de cost al energiei
dus este executat electrice şî termice, una din pre gaz metan, în prezent nu mai
REZOLUŢIE de echipa condu ocupările sale centrale. Anali- consumăm decît circa 450.000
să de tov. Trifoii zînd temeinic rezervele interne
Plenara S.G. al P.M.R., ascultând darea de lismului şi păcii, în epoca noastră a devenit cu Piesa. Muncind cu pe care le avem, am constatat m.c. Păcura a fost scoasă com
seamă a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu putinţă să se zădărnicească încercările cercurilor multă însufleţire, că energia produsă de centralele plect de la cazane, constituind
privire la Consfătuirea de la Bucureşti a repre agresive imperialiste de a împinge omenirea în echipa tov. Piesa noastre poate fi mult mai iefti
zentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti război. îşi depăşeşte nor nă. Şi în acest sens, am luai numai o rezervă de combustibil
din ţările socialiste, aprobă în unanimitate acti din timp o serie de măsuri teh-
vitatea delegaţiei Partidului Muncitoresc Rornîn, Politica de apărare a păcii, de coexistenţă paş ma zilnică in me nico-organizatorice eficace. pentru cazuri cu totul extreme.
precum şi Comunicatul Consfătuirii, care a con nică între toate statele, dusă de Uniunea Sovietică die cu 18 la sută.
stituit o nouă manifestare a unităţii partidelor şi de celelalte ţări ale lagărului socialist, are un In clişeu: Şeful Elementele cu ponderea cea După cum am amintit mai
comuniste şi muncitoreşti, a coeziunii lagărului uriaş ecou în întreaga lume, a întărit prestigiul de echipă Trifan mai mare în preţul de cost al sus, un factor important în re
socialist. sistemului mondial socialist şi al ideilor socialis energiei electrice sînt cheltuie
mului în lumea întreagă, contribuie la demasca Piesa, in timpul lile cu combustibilul, cheltuielile ducerea preţului de cost îl con
Plenara împărtăşeşte în totul aprecierea Co rea politicii cercurilor imperialiste agresive care lucrului. cu reparaţia agregatelor, cele
municatului că desfăşurarea evenimentelor inter caută să împiedice destinderea internaţională şi legate de consumul propriu teh stituie şi reducerea cheltuielilor
naţionale a confirmat pe deplin justeţea analizei să submineze pacea între popoare, la creşterea nologic şi amortizările. De aici
problemelor fundamentale social-politice ale şi activizarea forţelor care luptă pentru pace, de reparaţie, precum şi scurta
timpului nostru, cuprinsă în Declaraţia adoptată pentru progres social, pentru independenţă na rezultă că atenţia noastră tre
de Consfătuirea de la Moscova din noiembrie ţională a popoarelor, pentru interesele vitale ale buie îndreptată în mod deosebit rea termenelor de staţionare a
1957 şi în Manifestul Păcii. Aceste documente celor ce muncesc. înspre micşorarea acestor chel agregatelor. De aceea, noi ne
îşi păstrează în întregime actualitatea şi repre tuieli.
zintă Carta mişcării comuniste şi muncitoreşti Chezăşia succesului în lupta împotriva impe străduim să ne încadrăm în
contemporane în lupta pentru pace, democraţie rialismului, pentru pace şi socialism constă în Se ştie că în cazanele de a-
şi socialism. fidelitatea de nestrămutat faţă de marxism-leni bur, care au rolul de a transfor tocmai în fondurile planificate
nism şi în capacitatea de a aplica în mod creator ma energia chimică a combusti pentru reparaţii şi în acest scop,
Plenara relevă marea însemnătate teoretică şi această măreaţă învăţătură în condiţiile dezvol
practică a tezelor Congreselor al XX-lea şi al tării sociale contemporane; în combaterea- con bililor în energie termică, au loc am luat măsuri în vederea mic
XXI-lea ale P.G.U.S., ale Declaraţiei de la Mos
cova şi ale Manifestului Păcii cu privire la posi secventă a revizionismului, ca şi a sectarismului S id e r u r g iş tilo r , to t m ai m ult anumite pierderi de energie, mă şorării la maximum a regiei sec
bilitatea reală a preîntîmpinării războaielor, la şi dogmatismului stîngist care duce Ia subapre rimea cărora determină în ulti
necesitatea promovării consecvente a politicii le cierea forţelor păcii şi socialismului, la demobi ma instanţă randamentul caza ţiei şi a consumurilor de mate
niniste de coexistenţă paşnică, precum şi cu pri lizarea şi dezorientarea lor, Ia aprecierea greşită cărbune cocsificabi!î nului. Făcînd bilanţul termic al riale.
vire la formele şi căile de trecere de la capita a sarcinilor ce stau în faţa partidelor comuniste
lism la socialism. şi muncitoreşti; în continua întărire a unităţii şi cazanelor, noi am determinat a- Prin reducerea numărului de
coeziunii indestructibile a mişcării comuniste şi
Trăsătura esenţială a vieţii internaţionale con muncitoreşti mondiale, a unităţii frăţeşti a ţărilor Cu fiecare lună care trece, nificată a fost depăşită cu 1.223 ceste pierderi, precum şi căile reparaţii şi a timpului de staţio
temporane este creşterea şi întărirea continuă a lagărului socialist.
forţelor socialismului şi păcii. Aşa cum s-a arătat bilanţul realizărilor dobîndite de tone de cărbune. de micşorare a lor. Astfel, cu o- nare a agregatelor în repara
în Declaraţia de la Moscova, conţinutul principal Partidul Muncitoresc Rornîn, mobilizind între minerii Văii Jiului pentru spori cazia reparaţiilor, am luat mă
al epocii noastre este trecerea de la capitalism gul popor muncitor la lupta pentru realizarea sar rea producţiei de cărbune eocsi- O atenţie deosebită au acor suri ca la cazane să se facă o ţie, reuşim să producem mgj
la socialism, inaugurată de Ararea Revoluţie So cinilor trasate de Congresul al III-lea în vederea ficabil şi îmbunătăţirea calităţii dat minerii de la cele 3 exploa curăţenie mult mai atentă a su
cialistă din Octombrie, dezvoltarea mondială con desăvîrşirii construcţiei socialiste, va milita mai acestuia este din ce în ce mai tări reducerii simţitoare a preţu prafeţelor de încălzire, pentru a multă energie, obţinînd depăşiri
temporană fiind determinată de mersul şi de re departe cu toate forţele, în strînsă.unire cu marea rodnic. In primaţi semestru al lui de cost al cărbunelui livrat. favoriza schimbul de căldură,
zultatele întrecerii dintre cele două sisteme so Uniune Sovietică, cu celelalte ţări socialiste şi cil anului 1960, din abatajele mine micşorîndu-se în felul acesta însemnate de plan, ceea ce are
ciale opuse. partidele frăţeşti din lumea întreagă, pentru a lor Vulcan, Lupeni şi Uricani, Depăşindu-şi sarcinile de plan temperatura gazelor arse la coş
minerii au extras peste sarcinile la extracţia de cărbune cocsifi la cazanele T.K.T.L de la circa o mare influenţă asupra redu
Datorită profundelor schimbări în raportul de ţine trează vigilenţa popoarelor faţă de uneltirile de plan 1-X.740 tone de cărbune. cabil, minerii din Lupeni, Vul 200° C. la 150— 160° C. De ase cerii preţului de cost.
cercurilor imperialiste agresive, pentru promo Aportul cel mai însemnat la can şi Uricani sprijină efectiv menea, se face analiza gazelor
forţe pe arena internaţională în favoarea socia- această realizare — adică 9.698 eforturile siderurgiştilor în spo arse cu ajutorul aparatului Prin măsurile luate, colecti
varea principiilor coexistenţei paşnice, pentru rirea producţiei de metal.
triumful nobilei cauze a păcii şi socialismului. tone de cărbune cocsificabil — ORSA. Prin aceasta se urmăre vul nostru a reuşit să realizeze
l-au adus colectivele sectoarelor în primul semestru al anului
1 şi II de la mina Vulcan. Minerit August - luna colectării 1960 economii din efort propriu
din Lupeni au contribuit la plu în valoare de 1.419.978 lei. El
sul de producţie cu 3.566 tone de
este hotărît să meargă şi în con
cărbune cocsificabil, evidenţiin- fierului vechi
du-se colectivul sectorului III, tinuare pe acest drum. Rezerve
Bissau: iar minerii din Uricani cu 1.476 Tineretul din Combinatul, si 200 tone fier vechi, de la furnale interne sînt încă multe. Le vom
tone cărbune cocsificabil.
derurgic Hunedoara, însufleţit 1—4 care va colecta 150 tone descoperi şi utiliza, pentru a da
In ceea ce priveşte realizările
Toate forţele la treieriş! Au terminat recoifaful dobîndite pînă în ziua de 30 de dorinţa de a contribui tot mai fier vechi şi cele de la bluming agregatelor din combinat ener
iulie, graficul întrecerii dintre
Harnicii colectivişti din co sectoarele şi exploatările miniere mult la îndeplinirea sarcinilor 1.000 mm., aglomerator, lamino gie electrică şi termică la un
muna Hărău, au muncit cu mul din Valea Jiului, care extrag
tă însufleţire pentru a strînge cărbune cocsificabil, situează la ce-i stau în faţă, a pornit o valo rul de 650 mm., care vor colecta preţ de cost tot mai scăzut. <
la timp şi fără pierderi recolta loc de frunte colectivul sectoru
de grîu şi orz. lui II de la mina Vulcan, care roasă iniţiativă în vederea în- cîte 100 tone fier vechi. Ing. RIJSAN IERONIM
a depăşit prevederile sarcinilor
Sprijiniţi îndeaproape de că de pian cu peste 1.500 tone de tîmpi nări i Con In scopul tra- şeful 6.T.E.
tre mecanizatorii de la S.M.T. cărbune. La mina Uricani, rea G. S. Hunedoara
> In raionul lila, recoltatul cerealelor păioase este aproape terminat.A-) Dobra, membrii gospodăriei au lizările iele mai frumoase le-a gresului al III- " ducerii în viaţă a
Jcum, cind vremea s-a îmbunătăţit, se dă o adevărată bătălie pentru im i reuşit să recolteze toate pă!oa obţinut colectivul sectorului I —O -
¦tensificarea transportului snopilor la arii şi a treierişului. Fiecare zi bună ş sele de pe cele 59 ha. cu grîu lea al U.T.M. şi in ifia liv a tin e rilo r acestei iniţiative,
| de lucru este folosită din plin. Cole ctivişlii şi intovărăşiţii muncesc din < şi 3 ha. cu orz, care a dat 772 tone cărbune peste Cu elan tineresc
>zori şi pină seara lirziu, pentru a recupera răminerea in urmă pricinuită d e < a zilei de 23 Au- d i Q $ , Hunedoara s-a, o p 1’“ în
| pieile căzute zilei> irecuie. ACH1M C1BU plan. Pe mină, producţia pla Brigăzile utemiste de la sec
gust cu noi şi î n - ________________ __________ cadrul fiecărei ţia furnale a uzinei „Victoria“
corespondent din Călan desfăşoară o muncă
semnate succese Vb m k u k s b m w i organizaţii de entuziastă pentru a întîmpina
Schimb de experienţă Congresul U.T.M. cu rezultate
în procesul de producţie şi în bază U.T.M. convorbiri cu co din cele mai bune. Ele aduc o
Ieri, la I. M. Teliuc, a în lectivele brigăzilor de muncă preţioasă contribuţie, alături de
In f r u n t e - g o s p o d ă r iile c o l e c t i v e ceput schimbul de experien acţiunile patriotice. furnaliştii vlrstnici, la ridicarea1
ţă organizat de Direcţia m i productivităţii muncii, la redu
ne fier, mangan şi nemeta in cadrul unei consfătuiri patriotică şi ou tineretul, cu pri cerea preţului de cost şi mă
lifere din cadrul Direcţiei rirea indicilor de utilizare a
Membrii celor trei gospodării agricole Dobra recolta de pe 25 ha. iar generale siderurgice a Mi organizate de către comitetul vire la sarcinile ce le revin pen furnalelor.
colective de pe raza comunei Dobra la Stretea recolta de pe 15 ha. nisterului Industriei Grele
(Abucea, Stretea şi Dobra), au ter Producţia, îndeosebi la gospodăria a- U.T.M. al G.S.H. ou secretarii tru îndeplinirea "angajamentului, Astfel, pînă la sfîrşitul lunii
minat cu cîteva zile în urmă .recol gricolă colectivă din Dobra, este bu In cadrul schimbului de iulie, brigada de tineret condu
tatul cerealelor păioase. Exemplul lor nă. S-a obţinut în medie peste 1.700 experienţă, care continuă organizaţiilor de bază. s-a hotă- indioîndu-li-se locul unde vor să de Augustin Sueiu a dat pes
a fost urmat şi de intovărăşiţii din kg. grîu la ha. astăzi la Ghelar, delegaţii te plan mai mult de 155 tone
Dobra şi Făgeţel, care, folosind toate întreprinderilor audiază ex rît ca luna august să fie decla întreprinde acţiunile lor patrio fontă, cea condusă de Ioan
forţele de care dispun, au strîns griul In zilele ce urmează, vor începe puneri asupra zăcămintelor, Maer 122,3 tone, iar cea condu
şi orzul de pe toată suprafaţa culti treierişul şi intovărăşiţii. Această organizării muncii, metode rată luna colectării fierului vechi. tice. Pentru ca activitatea să se să de Aron Crai 179 tone fontă.
vată cu aceste plante. In prezent, co muncă va fi încheiată cel mai tîrziu lor de exploatare de la mi
lectiviştii dau zor cu transportul la pînă la 22 august. nele Ghelar şi Teliuc, vizi Organizaţiile U.T.M. din G.S.H. desfăşoare în mod ritmic, comi Rezultate bune a obţinut şi
tează locurile de muncă, brigada a 4-a de tineret de la
arie a griului şi cu treierişul. Pină Fruntaşi în muncă sînt pînă acum discută şi fac aprecieri asu s-au angajat să colecteze în luna tetul U.T.M-, împreună cu secre întreţinere. Membrii acestei bri
colectiviştii din echipele I-a şi a Il-a pra lor. găzi s-au străduit să execute
la data de 2 august, ei au transpor de la G.A.6. Dobra, conduse de Le- Drumeţii veseli aceasta 2.150 tone; fier vechi. tarii organizaţiilor de bază, au reparaţiile într-un timp cit mai
tiţia Mircea şi MariaLădar, care au Angajamente însemnate şi-au stabilit un grafic care cuprinde scurt şi de cea mai bună cali
tat la arii aproape jumătate din sno terminat de treierat grîul ce l-au la Hunedoara luat organizaţiile de bază U.T.M. lucrările ce se vor executa în tate.
recoltat. de la secţia O.S.M. II, care va această perioadă şi ordinea de
pii aflaţi pe cîmp şi au treierat la Ciştigâtorii concursurilor colecta 200 de tone fier vechi, plasării brigăzilor de muncă TEODOR COŞTIUG
„Drumeţii veseli“ din toate cea de la laminorul de 800 mm. patriotică la punctele de lucru
regiunile ţării, care între care s-a angajat să colecteze stabilite. corespondent
prind o excursie, au fost ieri
Treserâ de zor oaspeţi ai oraşului Hune
doara. Aici, excursioniştii au
Intovărăşiţii din satul Gurasada au 10 zile să termine această muncă. vizitat castelul huniazilor şi
avut cultivat anul acesta grîu pe alte obiective din localitate,
110 ha. In dorinţa de a nu pierde Rezultate bune s-au obţinut în a- ăocumentîndu-se in vederea \
nici un bob din noua recoltă, ei au ceastă privinţă şi Ia întovărăşirile din finalei pe ţară a concursu- {
început să recolteze grîul de îndată Gîmpuri-Surduc, Gîmpuri de Sus, Got- lui „Drumeţii veseli“ care va <
ce a dat în pîrgă. Drept urmare, a- hatca, Vica şi Runcşor (toate de avea loc în cursul zilei de (
ceastă muncă a fost terminată cu cî pe raza comunei Gurasada). Intovă- duminică la Bucureşti.
teva zile în urmă. Fără a pierde mă răşiţii. din aceste sate au strîns şi ei
car un ceas din timpul preţios, în- întreaga recoltă, urmînd să înceapă Manuale gratuite
tovărăşiţii au început să transporte treierişul. La Gothatea şi Gîmpuri- pentru elevi
grîu la arie, şi de îndată ce vremea Surduc, s-ar putea începe chiar a-
a fost favorabilă, au început treie cum treierişul dar S.M.T. Dobra n-a In Hotărirea partidului şi
rişul. Pînă ieri ei au treierat griul trimis încă batozele. Se impune deci guvernului cu privire la re
de pe 45 ha. urmînd ca în cel mult
ca de urgenţă să fie rezolvată a- ducerea preţurilor la peste
-O - ceastă problemă. 1.100 articole industriale, a-
limentare, farmaceutice şi
In prima zi In plină campanie
de uz casnic, s-a prevăzut şi
Despre hărnicia colectiviştilor Odată cu treierişul grîului de asigurarea în mod gratuit, a
toamnă, harnicii ţărani din tuturor manualelor pentru
din Daia s-a scris în nenumă Luncoiui de Jos au trecut la re
rate rînduri. Dăienii s-au dove Deşi în comuna huncoiul de coltarea griului de primăvară şi elevii claselor 1-Vll-a inclu
dit întotdeauna fruntaşi în mun Jos, raionul Brad, grîul de toam la efectuarea arăturilor de vară. siv din şcolile elementare. Cină dai lucrări de bună calitate, ai o deosebită satisf acţie! Iată de ce tinerele Eca-
că. In campania de vară, ei au nă a dat în pîrgă cu mult mai terina Kelinger, Ileana Dorina şi loniţă Stanciu. (pe care le vedeţi în fotografia noastră), de
recoltat într-un timp record, nu tîrziu decît în alte localităţi, ţă In aceste munci se evidenţia In acest scop, in cursul la secţia marochinărie a fabricii „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş, sini oiît de vesele.
mai manual, grîul de pe toate ranii muncitori au terminat re ză îndeosebi ţăranii muncitori zilei de ieri, Sfatului popular
cele 800 ha., iar acum muncesc coltatul pe o suprafaţă de 250 Ioan Tod, Trofin Benea, Sabin regional Hunedoara i s-a re i
cu însufleţire la treieriş. In pri ha. Matidula, Tod Ioan lui Aron,
ma zi (1 august), au şi fost De cîteva zile, ei au început Aron Poinar, Petru Poinar şi partizat suma de 1.400.000
treierate cu cele două batoze ale transportul snopilor la arii. De mulţi alţii.
S.A4.T. Miercurea peste 25.000 asemenea, s-au luat măsuri pen lei. Această sumă va fi fo
kg. grîu. De ieri, la ariile colec tru ca treierişul să se desfăşoare FLORIN BENEA losită în vederea procurării
tiviştilor din Daia au mai intrat în cele mai bune condiţiuni, în manualelor şcolare pentru e-
în funcţiune încă ?ouă batoze. care scop vor lucra cinci batoze. corespondent
levii claselor i-V ll inclusiv,
din regiunea noastră, care
vor urma anul şcolar 1960-
1961.
