Page 50 - 1960-08

Pag. 2
jft intîmpinarea celui
} 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ^ 0 0 0 ( X > O O O O O O v O O < K > 0 0 0 0 0 0 0 < X > 0 0 0 0 0 < I i 0 0 c 0 0 0 0 0 0 0 w w 0 0 0 0 0 < x > 0 0 < ''0 0 0 < ‘0 < x x > c o : ; o 0 0 0 '. O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O o O O O O O O O O O O O O
el Uniunii Tineretului Muncitor
ooooooooooooocooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc OOOOOOO«. o oocooooo oooooooo ooooo
Creşte aportul tinerilor m ineri
pentru îndeplinirea sarcinilor siderurgişti sînt traduse în viaţă
feasaf© de p artid
Tinerii mineri din Valea Jiului muncesc cu entuziasm
mereu crescind pentru a intîmpina cel de-al III-lea Congres
al U.T.M. şi ziua de 23 August cu realizări din cele mai fru­
moasei in legătură cu, aceasta, un redactor al ziarului nostru
s-a adresat tov. ştefan Antal, prim-secretar al Comitetului
raional U.T.M. Petroşani, solicitindu-i să răspundă la citeva
întrebări. Redăm mai jos întrebările şi răspunsurile prim ite:
ÎNTREBARE : Ţinerii mineri
şi-au luat angajamente mobili­
zatoare în vederea întîmpinării
Congresului al IH-lea al U.T.M.
şi a zilei de 23. August. Care
sînt aceste angajamente şi ce
realizări s-au obţinut piuă a-
cum ?
RĂSPUNS : In exploatările
miniere din Valea Jiului lucrea­
ză 192 brigăzi de tineret minie­
re. Tinerii cuprinşi în aceste bri­ te pînă acum în această direcţie?
găzi, conduşi de organizaţiile de
partid şi mobilizaţi de organi­
zaţia U.T.M,., aduc un aport în­
semnat în lupta colectivelor mi­
niere pentru îndeplinirea sarci­
nilor trasate de partid privind
sporirea producţiei de cărbune,
creşterea productivităţii muncii
şi reducerea preţului de cost al
cărbunelui. Congresul al III-lea
al U.T.M. precum şi ziua de 23
August, constituie pentru ei un
minunat prilej de intensificare a
întrecerii socialiste şi de înde­
plinirea angajamentelor luate.
Tinerii mineri din Valea Jiu­
lui s-au angajat să extragă pînă
la data deschiderii Congresului
al III-lea al U.T.M. 8.500 tone
cărbune cocsificabil şi 19.000 to­
ne cărbune energetic. Rezultatele
dobîndite pînă acum sînt îmbu­
curătoare. Pînă la 11 august a.
c., au fost extrase peste angaja­
ment 4.650 tone cărbune cocsi­
ficabil şi 7.544 tone cărbune e-
nergetic. Organizaţiile U. T. M.
din raionul nostru, se mîndresc
cu realizările de seamă dobîn­ dreptate pot fi socotite brigăzi-
dite de brigăzile de tineret
conduse de Ştefan Gantz şi
loan Nicoară d e j a mina Vul­
can, Petru Spirit şi loan Velele
d? la mina Lupeni, Victor Cîr-
ciurnnru şi Vasile Hriţcan de la . au fost promovaţi ca şefi de bri­
mina Uricani, Francisc Bartha găzi tinerii Mihai Iszloi, loan
si Enache Chiriţă de la mina Dobrotescu şi Iosif Aăolnar.
Petrila, loan Cornpodi şi Gheor-
ghe Timar de la mina Lonea,
Aurel Cristea de la mina.Ani-
noasa şi altele. Pentru strădania
şi realizările dobîndite. 19 res­
ponsabili ai brigăzilor de tineret, îndrumarea organizaţiilor de
au primit de curînd diplome de
onoare ale Comitetului regional
U.T.M.
Tinerii din Valea Jiului se carea specializîndu-se în diferite
prezintă azi cu un bogat bilanţ
de economii. Au fost economisiţi
la preţul de cost al cărbunelui,
la alte lucrări miniere şi
prin diferite acţiuni patriotice', drumă tinerii să studieze cît mai
Menea cadrelor fehnico-fnginereşti
sa cală la niveSul noilor cerinfe
Directivele celui de-al III-lea
Congres al partidului constituie
un prqgram grandios de dezvol­
tare a economiei noastre naţio­
nale în anii care urmează. Con­
diţia esenţială a dezvoltării tu ­
turor ramurilor economiei este
însă dezvoltarea industriei si­
derurgice, a cărei producţie va
trebui să ajungă în anul 1965
la circa 2 milioane tone fontă,
3,3 milioane oţel şi peste 2 mi­
lioane tone laminate. Dar, pen­
tru sporirea producţiei siderur­
gice este necesar să se ajungă
la o creştere corespunzătoare a
producţiei de minereuri de fier.
Tn acest sens, Directivele Con­
gresului prevăd ca în anul 1965,
extracţia de minereuri de fier
să ajungă la circa 4 milioane
tone.
Minerii din Gheiar au pus la
inimă chemarea partidului de a
da minereu tot mai mult şi
mai bun. Ca dovadă, sînt cele
peste 16.000 tone de minereuri
date peste plan de la începutul
anului şi pînă in prezent, îm­
bogăţirea conţinutului de me­
tal in minereul livrat furnale­
lor şi economiile realizate la
preţul de cost. Dar, pentru a-şi
putea îndeplini cu succes sar­
cinile trasate de partid, pen­
tru a realiza dinamica cores­
punzătoare unei creşteri a pro­
ducţiei in anul 1965, va trebui
să se depună eforturi pentru
Înlăturarea greutăţilor şi lipsu­
rilor ce mai persistă şi care,
in bună parte, au fost scoase
3.686.600 lei. Contribuţia cea
mai mare la acestă economie au
adus-o tinerii de la mina Ani-
noasa, mina Vulcan, preparaţia
Lupeni şi mina Petrila.
ÎNTREBARE : Un obiectiv de
seamă al muncii organizaţiilor
U.T.M. îl constituie îndrumarea
tinerilor spre şcolile şi cursu­
rile de calificare. Ce ne puteţi
spune despre rezultatele dobîndi-
Interviu cu tovarăşul
ŞTEFAN ANTAL,
prim-secretar
al Comitetului raional
V. T. M. Petroşani
miiii
RĂSPUNS : Calificarea şi ri­
dicarea gradului de calificare al
tinerilor în diferite meserii este
una din principalele căi de ri­
dicare a productivităţii muncii.
In anul acosta urmează cursurile
pentru calificare ca ajutori mi­
neri 479 tineri, iar pentru califi­
care ca mineri 369 tineri. Or­
ganizaţiile U.T.M, desfăşoară o
susţinută muncă, pentru îndru­
marea tinerilor spre aceste
cursuri, îi controlează de felul
cum învaţă şi îi ajută să-şi com-
plecteze cunoştinţele din şcoală
cu experienţa practică din pro­
ducţie. In Valea Jiului avem nu­
meroase brigăzi, care pe bună
şcoală. Un exemplu : numai în
.anul acesta, pe baza cunoştinţe­
lor dobîndite în brigada.de tine­
ret condusă de comunistul Fran­
cisc Bartha de la mina Petrila,
Pentru ca brigăzilor de mineri
să le fie acordată o asistenţă
tehnică cît mai substanţială, co­
mitetele U.T.M. de la mine, sub
partid, au repartizat pentru fie­
care brigadă cîte un inginer sau
tehnician miner.
In anul 1960 îşi ridică califi­
meserii 918 tineri. La mina Lu­
peni, 30 de tineri au obţinut
specializarea.de havatori şi com-
bineri. Organizaţiile U.T.M. în­
la iveală cu ocazia schimbului
de experienţă organizat în zi­
lele trecute la mina Gheiar.
Ridicarea gradului
de mecanizare
a înlrspriincierss, corîdiiie
esenţială penîru sporirea
productivităţii muncii
Este cunoscut faptul că mun­
ca mecanizată este mult mai
productivă decît cea manuală.
Aceasta, cu atit mai mult în
minerit, unde. condiţiile de
muncă au un specific cu to­
tul aparte şi sînt mult mai
grele decît în alte domenii. Toc­
mai de aceea, atit în Directi­
vele Congresului, cit şi în re­
centa hotărire a C.C. al P.M.R'.
şi a Consiliului de Miniştri cu
privire la ridicarea nivelului
tehnic al producţiei, se pune un
mare accent pe introducerea şi
extinderea mecanizării în în­
treprinderile miniere.
La mina Gheiar, încărcarea,
în majoritatea locurilor de mun­
că se face manual, Jar la cele
citeva fronturi unde există ma­
şini de încărcat, ele funcţio­
nează defectuos. Transportul pe
galerii este mecanizat doar par­
ţial. Toate acestea dovedesc o
slabă orientare în munca de
concepţie a cadrelor tehnico-
inginereşti.
Pe viitor inginerii şi tehnicie­
nii de aici vor trebui să se
străduiască mai mult. Vor tre ­
bui să păşească spre sporirea
productivităţii muncii la nive­
lul noilor cerinţe pe calea cea
DRUMUL SOCIALISMULUI IBESnîSQBBEa32S2S^X33an2B22 Nr. 1755
«wwagawswroaa
man—a— nma—i
Congres
Antimia Ilaţe- w m , •••••:" !
gan, muncitoare la
fabrica ,,Ardeleana" .... m & M : '
din Alba lulia, in
afară de faptul că w r.
depăşeşte planul in
Angajamentele tinerilor medie cu 12 la su­
tă, realizează şi
importante econo
mii. In luna tre
Congresul al in -lea al P.M.R. cocs metalurgic. In aceeaşi pe­ cută, ea a economi
a pus în faţa muncitorilor, in­ rioadă de timp s-au realizat e- sit 500 dm.p. piele
mult. Aşa se face că astăzi pes- ginerilor şi tehnicienilor din conomii la preţul de cost al In clişeu: Tov
• te 2.000 de tineri studiază căr­ Antimia Ilaţegan,
industria siderurgică sarcini de producţiei de peste 22 milioa­ croind feţe pentru
ţile tehnice ce se găsesc din a- mare răspundere în ce priveşte ne lei, iar prin economisirea ghete de copii.
bundenţă în bibliotecile cluburi­
lor. Dintre aceştia peste 100 sînt sporirea producţiei de fontă, o- metalului, s-au realizat econo­
inovatori. mii de peste 15 milioane lei.
ţel, laminate şi cocs.
ÎNTREBARE : Ce alte acţiuni La înfăptuirea acestor sar­ Un aport însemnat la obţine­
rea acestor realizări şi-au a-
cini măreţe este chemat să-şi dus-o brigăzile de furnalişti
au întreprins tinerii din Valea conduse de Stelian Tăgîrţă, de
Jiului în vederea întîmpinării aducă o mare contribuţie şi co­
Congresului ai III-lea al U.T.M.? lectivul Combinatului siderurgic
RĂSPUNS : Sînt multe reali­ din Hunedoara. In bătălia pen­ la secţia furnale 1-4, Alexandru :î «b
zările şi acţiunile întreprinse de tru mai multă fontă, oţel, la­ Comşa de la secţia furnale 5-6,
tineri în cinstea Congresului. minate şi cocs trebuie să-şi a- brigăzile de oţelari de la secţia Pregătiri pentru campionat
Din acestea, socotim că trebuie ducă un aport însemnat şi ti­ Martin nouă conduse de Iulian
evidenţiat faptul că numai în neretul. Conduse şi îndrumate Ispas şi Paul Orelt, schimbul In ultimul timp, echipele de echipei Jiul din Petroşani, în­
acest an au fost create 125 bri­ de către organizaţiile de partid1, de la fabrica de aglomerare a fotbal din regiunea noastră fac scrie cel mai frumos gol al în-
organizaţiile de U.T.M. din com­ minereurilor, condus de ing. Va­ intense pregătiri în vededea în­ tîlnirii. Scor final 3— 1 pentru
găzi de muncă patriotică, care binatul nostru au mobilizat în­ ceperii campionatului. Duminică, Jiul Petroşani.
cuprind 3.05.3 tineri. Cei peste tregul tineret la o activitate lentin Răileanu, schimbul de Ia majoritatea echipelor au susţinut
8.200 de tineri clin Valea Jiului, rodnică şi creatoare. Pentru a-şi laminorul bluming 1.000 con­ meciuri de verificare. Iată cîte- S-au evidenţiat Stănţlă, De­
cuprinşi în cele 283 brigăzi ute- aduce contribuţia la înfăptuirea dus de ing. Dezideriu Olah, va amănunte în legătură cu des­ lios şi Olaru de la gazde, Cră­
miste de muncă patriotică, au co­ sarcinilor trasate de partid, ti­ schimbul de la oţelăria Martin făşurarea unor jocuri. ciun, Farcaş II, Vasiu şi Gram
lectat de la începutul anului pînă nerii şi-au luat angajamente nr. 1 condus de ing. Vamilian (în timpul cît a jucat) de la
sporite’ pentru creşterea pro­ Văduva şi mulţi alţi tineri. Minerul Deva — Jiu l oaspeţi.
în prezent 1.129 tone de fier ducţiei de metal şi realizarea Petroşani i-3 (1-1)
vechi, care valorează 358.000 lei. de economii şi luptă cu elan Tinerii siderurgişti hunedo- V. PLOPEANU
pentru înfăptuirea lor. reni îşi sporesc zi de zi efortu­ Intîlnirea amicală de fotbal
rile pentru a dobîndi noi şi im­ dintre echipele Minerul Deva, Victoria Câlan — Sebeşul
Munca entuziastă şi perseve­ portante victorii în lupta pen­ care activează în campionatul
tru traducerea -în viaţă a sar­ regional de fotbal şi Jiul Petro­ 6~1 ( 4 - 1 )
rentă a dat rezultate bune. Ti­ cinilor trasate de cel de-al III- şani, din categoria B„ a fost aş­
teptată cu viu interes de către Echipa gazdă a realizat un joc
Aceste brigăzi au întreprins ac­ nerii siderurgişti întîmpină cel lea Congres al P.M.R. amatorii sportului cu balonul ro­ frumos, cu faze clare de fotbal,
ţiuni pentru înfrumuseţarea ora­ tund din Deva. Dar, meciul des­ întrecînd Sebeşul cu categoricul
de-al III-lea Congres al U.T.M. Sub conducerea şi îndrumarea făşurat pe stadionul „Cetate“, nu scor de 6— 1. Jucătorii din Că-
şelor, amenajarea de spaţii verzi, şi ziua de 23 August cu suc­ părintească a organizaţiilor de a satisfăcut pe deplin aşteptă­ lan atacă de la început şi după
repararea de drumuri şi poduri cese importante în muncă. Prin partid, tineretul din combinatul rile. In acest joc, minerii din numai 37 de minute de joc, con­
nostru se angajează să mun­ Deva nu s-au ridicat la valoa­ duc cu 4—0 prin punctele în­
contribuţia directă a tineretu­ rea lor, au greşit multe pase iar scrise de Stronschi, (2), Culen-
în faţa porţii au ratat numeroa­ co şi Uifalvi. In min. 38, Huzurn
ş. a.,' lucrări a căror valoare a lui, s-au produs peste prevede­ cească şi mai spornic, să ob­ se ocazii de a înscrie. reduce scorul la 4— 1.
fost evaluată la 672.800 lei. rile planului de producţie, în ţină noi şi importante succe­
contul angajamentelor, de la se în muncă şi să-şi aducă în In primele minute de joc, fot­ După pauză, gazdele mai în-'
In aceste zile, pentru întîmpi- începutul anului şi pînă la 1 acest fel o contribuţie mereu baliştii ambelor echipe creează scriu de două ori, întîlnirea
narea Congresului U.T.M. sînt august, 15.425 de tone de fon­ mai mare la înfăptuirea politi­ faze frumoase. Minerii din De­ luînd sfîrsit cu scorul de 6—1.
organizate numeroase alte ac­ cii partidului nostru drag. va luptă din răsputeri pentru a
ţiuni printre care schimburi de tă, 47.191 de tone de oţel Mar­ înscrie, însă apărarea oaspeţilor A. TU ZA
onoare, acţiuni de muncă volun­ ANTON ROŞCA şi mai ales Vasiu şi Farcaş II, corespondent
tară, manifestaţii cultural-spor­ tin şi electric, 40.980 de tone secretaru l co m itetu lu i U .T .M . este la post. După numai 8 mi­
tive ş. a. nute de joc, petroşenenii deschid Minerul Vulcan—Minerul
de laminate finite pline şi blu­ d e Ia G . S . H u n e d o a ra scorul. O minge oleeată de la Petrila 2-3 ( P I )
centru ajunge pe aripa dreaptă
muri, 42.286 de tone de aglo­ şi de aici la Ciurdărescu care Intîlnirea amicală de fotbal
înscrie, făcînd inutilă interven­ dintre echipele Minerul Vulcan
merat feros şi 3.473 de tone de ţia portarului Ştefan. Minerii din şi Minerul Petrila a luat sfîrşit
Deva egalează în minutul 21 cu victoria meritată a oaspeţi­
( B u n ii g â J ţ i â - d a E L prin Delios. lor. Minerul Petrila, care a ju­
N-am mai fost pe la mina Teliuc aici şi ni le-a lăsat nouă, adică, în­ cuvînt au făcut ordine. 0 treabă fru­ cat mai bine, a înscris prin Bu­
de vreo două luni. Intre timp aici, treprinderii. Le-am demolat noi uie- moasă a făcut şi brigada de muncă La reluare, Jiul Petroşani, ca­ za min. 2 şi 80, Gherman min.
s-au schimbai multe lucruri, atit la miştii, mai bine zis brigăzile de patriotică condusă de loan M. Popa. re făcuse unele schimbări în for­ 48, iar pentru gazde Gotroază
suprafaţă cit şi in subteran. Bună­ muncă patriotică de la sectoarele I, A aşezai in ordine materialul lem­ maţie, pune stă pudre pe joc. min. 36 şi Mitran min. 70.
oară, eram obişnuit ca pe partea II şi transporturi. In total au lucrat nos de la puţ şi a curăţat locui in După numai 2 minute, Nerfea
stingă a incintei exploatării, spre sat, peste 60 de tineri, cure au prestat jurul rampei. înscrie, scorul devenind 2— 1 S-au evidenţiat Stan, Şerban,
să văd nişte baracamente vechi din peste 600 ore muncă, voluntară. Cb. Toate acestea, fac parte din acţiu­ pentru Jiul. Peste alte 5 minute, Dinu, Mitran de la Minerul Vul­
scindară, 3 la număr. Acum, au dis­ mai bine au muncit brigadierii lui nile întreprinse•de noi in vederea in- Crăciun, cel mai bun jucător al can şfr Buza. Gherman, Panait
părut. Prin curie şi prin carieră ve­ Gheorghe loniţă de la sectorul II— limpinării celui de-al lll-lca Congres de la Minerul Petrila.
deam cutii, şasiuri sau roţi de vago- Fierul vechi despre care vorbeaţi este al U.T.M. Vrem să-l intimpinăm aşa
nete, diferite piese metalice uzate, acum la I.C.M. Numai in luna iulie, cum se cuvine, ca nişte buni gospo­ N. ROVENŢA
aruncate la voia iniimplării. Acum, am colectat aproape 8.000 de kg. In dari. corespondent
peste toi domneşte ordinea şi curăţe­ luna mai, am colectat şi predat Avem realizări frumoase şi în pro­
nia. In subteran nu se mai văd va- I.C.M.-ului alte 15.000 kg. Mai avem ducţie. Brigăzile noastre de tineret Minerul Aninoasa —
Rapid Deva 4-1 (2-1)
goneiete răsturnate pe galerii nici bu­ sirinse iacă vreo 60.000 de kg. fier conduse de loan Enăşcău, loan M.
vechi, sus, in Pădurea oraşului, / l ş -
căţile de şină, nici minereul împrăş­ teptăm numai terminarea drumului Popa, Emilian Bălan şi Cosma Cul-
tiat pe alocuri de-a lungul liniilor pentru a-l puiea transporta. Vreţi să cea, se situează mereu in fruntea in-
ferate. A dispărut şi murdăria din şiiţi şi cine s-a evidenţiat ? brigada
canalele de scurgere. condusă de Octavian Şutea de la trecerii socialiste pe exploatare.
sectorul I. Din ea fac parte tinerii Avem şi economii. In primul se­
Aiitea schimbări intr-o perioadă Constantin Miron, Iosif Teodorescu şi
atit de scurtă m-au impresionat, iar mestru al anului am realizat econo­
curiozitatea mi-a dat ghes să în­ alţii. mii in valoare de pesle 420.000 lei.
treb cărui fapt se daioresc. Răspun­ Ele au fost obţinute prin reducerea
sul mi l-a dat Moise Petrescu, un ti- — Dar in subteran? . .. consumurilor specifice ia locomotivele
îngrijite de tineret, prin inovaţiile rea­
năr slăbuţ, nu prea înalt şi foarte — Acolo au muncii mai mult ti­ lizate de ţineri la atelierul mecanic,
'j. dezgheţat. Este membru in comitelui nerii de Ia transporturi. Ei au ridicai care este sector de iineret, prin co­
vagonelele răsturnate pe galerii, au lectarea fierului vechi şi o serie de
U.T.M. al minei.
— Barăcile ?... Au fost ale strîns minereul de pe lingă şine, au alte acţiuni finanţate.
T.C.M.M.-uluL Acum s-au mutat de curăţat canalele de scurgere, intr-un
C. GHEORGHE
sportul cu troleu) şi să se trea­ iar s-a încercat de mult intro­ Să ne oprim', bunăoară, la fe­ Deşi echipa rapidiştilor din
ducerea acestui sistem de per- lul în care sînt construite ga­ Deva a fost superioară din punct
că la aplicarea ei. Galeriile vor foraj, dar, nici pînă în prezent leriile de cercetare. Acestea au de vedere tehnic, a părăsit tere­
nu s-a ajuns la introducerea lui un profil mult prea mare pen­ nul învinsă datorită ineficacităţii
mai scurtă. Şi această cale, nu trebui electrificate, iar mane- definitivă. Este adevărat că tru scopul în care sînt făcute. cvintetului ofensiv. Jocul a plă-,
este alta decît mecanizarea tu ­ pentru acest fel de perforaj Ele sînt construite la dimensiu­ cut numeroşilor spectatori,
turor operaţiunilor cu volum viele la rampele puţurilor să presiunea aerului comprimat în nile galeriilor de transport, deşi
mare de muncă. Atenţia lor abataje este mică. Dar, cine da­ nu este sigur că vor servi pen­ S. BĂLAN
trebuie să se îndrepte în pri­ se mecanizeze. că nu inginerii şi tehnicienii, tru aşa ceva. De multe oi’i sînt corespondent
mul rînd spre mecanizarea în­ construite şi părăsite, căci ză-
cărcării la toate locurile de PenSiUi minerij condiţii trebuiau să se ocupe de siste­ cămîntul nu corespunde pentru —o —
matizarea reţelei de aer şi de a fi exploatat. Şi, în asemenea
muncă. Va trebui introdus şi opîime de muncă crearea tuturor condiţiilor pen­ cazuri, sint aruncate în vînt su­ Cupa „23 August“
extins transportul cu screperul tru funcţionarea unui asemenea te de mii de lei. la handbal în ?
în abataje, iar la înaintări şi Un factor deosebit de impor­ sistem de perforare ?
pregătiri, încărcarea cu maşini tant în creşterea productivităţii De aceea este recomandabil Pe terenul de handbal din Pe­
muncii este asigurarea condi­ Este cazul să se ia toate m ă­ pentru viitor, ca profilul galerii­
de încărcat. De asemenea, vor ţiilor optime de lucru pentru lor de cercetare să fie redus. troşani s-a desfăşurat timp de 2
trebui luate măsuri ca maşini­ mineri. La mina Gheiar, deşi surile pentru introducerea per- Ulterior, dacă este cazul, gale­
le de încărcat existente să poa­ s-au făcut multe lucruri fru­ riile pot fi reprofilate. Cheltuie­ zile o interesantă competiţie la
tă lucra in plin. moase în această direcţie, nu forajului umed la toate locurile lile vor fi astfel mult mai mici.
s-a făcut destul. Bunăoară, în handbal în 7, dotată cu cupa 23
Mecanizarea încărcării şi tran ­ unele locuri de muncă, atit în de muncă. Condiţii există. Au Un lucru care în aparenţă
sportului in abataje va aduce abataje cit şi la înaintări, aera- este neînsemnat, căci urmările August, la care, au participat e-
după sine o sporire considera­ jul este anemic, din cauză că început să sosească şi ciocane lui sînt mai întîrziate, este fap­
bilă a productivităţii muncii, sînt folosite numai ventilatoare tul că la armare, se foloseşte chipele masculine Dinamo Tg.
a1ît la lucrările direct produc­ tubulare pneumatice, amplasate de abataj C.P. 23, care cores­ lemnul necojit. Aceasta duce la
tive, cît şi la cele de deschidere pe reţea la distante mult mai scurtarea vieţii lui şi deci la Mureş, Tehnometal Timişoara,
şi pregătire. mici decît prevăd normele. In pund întrutotul perforării ume­ risipă. Risipă, se mai face şi
plus, tuburile de aeraj, în ma­ prin faptul că monografiile de Ştiinţa Craiqva şi Ştiinţa Pe­
In scopul obţinerii unor vite­ joritatea cazurilor, nici nu a- de. Mai rămîne doar să-şi spu­ armare nu sînt respectate în­
ze de avans cit mai ridicate la jung la locurile- de muncă. tocmai, la toate lucrările. troşani. Intîlnirile s-au disputat
lucrările de înaintare este bine nă cuvîntul preocuparea, munca
să se experimenteze şi apoi să Iluminatul în abataje se face Un factor important în rea­ sistem turneu. Pe primul loc
se introducă şi extindă perfora­ numai cu ajutorul lămpilor de de concepţie a cadrelor tehnico- lizarea de cit mai multe eco­
rea cu cărucioare de perforat mină ; lipseşte reţeaua electrică nomii este urmărirea operativă s-a clasat Ştiinţa Petroşani la
eu 1-3 perforatoare. Introduce­ subterană. Totuşi, ceea ce miră inginereşti. a preţului de cost, ţinerea unei
rea acestora, va duce mai re­ este faptul că într-una din ga­ evidenţe stricte a consumurilor egalitate de puncte cu Tehno­
pede la înlăturarea decalajului leriile de cercetare a fost in­ Introducerea perforajului u- zilnice, pe sectoare, raioane şi
existent între lucrările de des­ trodus iluminatul cu neon. Deci. chiar pe brigăzi. Acest lucru metal Timişoara şi Dinamo Tg.
chidere, pregătire şi exploa­ tehnicienii şi inginerii de aici med, a iluminatului electric şi la Gheiar nu există. Ar fi bine
s-au străduit să introducă ilu­ ca şi in acest sens să fie o Mureş, dar cu un golaveraj mai
tare. minatul cu neon, la unele lu­ realizarea unui aeraj corespun­
crări mai secundare, în loc să preocupare mai mare. N-ar fi bun. Iată rezultatele înregistrate:
Bineînţeles că o creştere a introducă iluminatul obişnuit în zător în abataje, vor duce cu
productivităţii muncii în aba­ abataje. rău dacă, pe lingă urmărirea Ştiinţa Petroşani — Ştiinţa Cra-
taje duce la necesitatea spori­ siguranţă la obţinerea unor
rii capacităţii de transport. Şi Va trebui deci să fie extinsă preţului de cost operativ, s-ar iova 25— 17 ; Dinamo Tg. Mu­
în această direcţie, inginerii şi reţeaua electrică în întreaga realizări din ce în ce mai bune.
tehnicienii de la Gheiar vor mină, să se introducă ilumina­ introduce situaţiile preliminare reş — Ştiinţa Graiova 18— 17.;
tul electric pe galerii şi în a- Minereul poate fi
trebui să se stabilească mai în- bataje. Aceasta va duce cu si­ pentru maiştri. Tehnometal Timişoara — Ştiin­
tîi asupra celei mai judicioase guranţă la o sporire a produc­ şi mai ieftin
şi avantajoase forme de tran ­ tivităţii muncii cu cel puţin 10 Urmărirea operativă a consu­ ţa Petroşani 18 — 17; Ştiinţa
sport a minereului pe galeriile la sută. Directivele Congresului pre­
de orizont (se recomandă tra n ­ cizează că în anii următori, murilor şi a preţului de cost Petroşani — Dinamo Tg. Mu­
Este cunoscut că perforajul preţul de cost al produselor va
trebui să scadă simţitor. In a- pe sectoare şi mină va scoate reş 24 — 14.
umed asigură o viteză mai ma­ ceastă direcţie, minerii "din
Gheiar au obţinut pînă acum la iveală noi şi importante re­ La fete au participat echipa
re de perforare. La mina Ghe­ unele rezultate pozitive. Ca do­
vadă, sînt cei peste 600.000 lei zerve de economii. grupului sportiv şcolar Harghi­
economisiţi în primul semes­
tru al acestui an. Totuşi, mine­ ing. GH. COMŞUŢA ta Tg. Mureş şi echipa şcolii
reul pe care-l extrag minerii
din Gheiar, costă încă destul sportive de elevi din Petroşani.
de mult, iar rezerve nefolosite
pentru ieftinirea lui mai există. Jocul a fost cîştigat de echi­
pa din Petroşani cu scorul de
7 — 5.
La întreceri, care au plătit,
a asistat un mare număr de
spectatori. S. B A LO IU
1
corespondent