Page 51 - 1960-08

Nr. i f.yLn
Muncă o r g a n iz a tă - r e z u lta te b u n e
Staţiunea de maşini şi tracica-
re din Dobra şi-a prevăzut ca in
campania agricolă din vara a-
cestui an să realizeze 4.294 han-
tri. La data de 10 august, staţiu­
nea avea realizaţi 3.058 hantri,
ceea ce reprezintă 71 la sută din
planul de campanie. La principa­
lele obiective cuprinse în plan,
au fost obţinute următoarele re­
zultate : recoltatul pă!oaselor eu
secerătorile-legători — 65 la su­
tă, recoltatul cu combinele — 63
la sută, treieratul cu batozele
acţionate de tractoare — 40 la
sută, arături adinei de vară - -
37 la sută, iar la acţiunile fito-
sanitare — 129 la sută. In plus,
la transporturi, staţiunea a rea­
lizat 957 hantri, ceea ce repre­
zintă 22 la sută din planul de
hantri pe campanie.
Realizările obţinute pînă acum
de către colectivul' de muncă al
S.M.T. Dobra, în campania agri­
colă de vară, sînt frumoase, mai
ales dacă se ţine cont de condi­
ţiile atmosferice neprielnice în
care tractoriştii şi mecanizatorii
staţiunii au trebuit să-şi desfă­
şoare mult timp activitatea.
Organizare şi control
După cum se ştie, colectivul de
muncă al S.M.T. Dobra, în frun­
te cu directorul staţiunii Iov.
Aurel Chirilă, organizatorul de
partid, tov. Ioan Ştef şi inginerul
mecanizator, tov. Antoniu Iuga
— este un colectiv tînăr. Gu toa­
te acestea, sub îndrumarea orga­
nizaţiei de partid, conducerea
staţiunii a stabilit la începutul
campaniei agricole de vară cîte-
va măsuri corespunzătoare, care
au contribuit în cea mai mare
măsură la obţinerea rezultatelor
amintite mai sus.
Un rol de frunte în organiza­
rea muncii a revenit comunişti­
lor. S-a urmărit de la început ca
în fiecare brigadă de tractorişti
să fie repartizaţi cîte 3 membri
sau candidaţi de partid, în aşa
fel ca f;ecare brigadă să aibă
cîte o grupă de partid. In felul
acesta hotărîrile organizaţiei de
bază pe staţiune să ajungă să
fie cunoscute pînă la tractoristul
din sectorul cel mai îndepărtat, a-
sigurîndu-se astfel şi. controlul
asupra felului cum se duc la în­
deplinire sarcinile repartizate pe
oameni.
La declanşarea campanie',
tractoriştii au fost puşi la curent
cu sarcinile concrete ce revin fte-
căruia cît şi brigăzii din care fac
parte, li s-a arătat apoi că mun­
cind conştiincios pot cîştiga
foarte bine. S-a pus accent, de
asemenea, pe întrecerea socialis­
tă, aceasta fiind organizată în­
tre sectoare, brigăzi şi chiar in­
dividual între tractorişti.
Un real sprijin în urmărirea
activităţii fiecărui tractorist îl
constituie ţinerea la zi, pe parti­
de, a carnetelor de economii, cu
specificarea realizărilor obţinute
în fiecare decadă, economiile la
carburanţi etc. Cu ajutorul aces­
tor carnete este posibil să se în
cheie cu multă exactitate bilanţul
decadal, cu rezultatele fiecărui
tractorist în parte, să se ţină la zi
graficele privind întrecerea din­
tre brigăzi, iar în cadrul brigăzii,
După ce ani de-a rîndul pro-
ilema dezarmării a fost disou-
ată în diferite comisii şi comi-
ete fără a se ii ajuns, din vina
eterilor occidentale, la un a-
ord rezonabil, iată că în acest
n se părea că s-a găsit soluţia
are să permită o rezolvare rea-
istă a acestei probleme cairdina-
e a timpurilor noastre. După
um se. ştie, printr-o. hotărîre a
Adunări i Generale a O.N.U., a
ost creat aşa-numitul Comitet
il celor zece, alcătuit pe bază de
laritate din reprezentanţi ai ţă-
ilOr socialiste şi capitaliste, ca-
e şi-a început acum cîteva luni
ucrările la Geneva. Speranţele
,are se puneau în succesul dez-
jaterilor din acest for erau jus-
ificate nu numai de alcătuirea
ii existenţa pentru prima dată
j unui astfel de organism echi-
abil, clar şi prin aceea că el a
uat în discuţie propuneri con­
crete de dezarmare, prezentate
ie către şeful guvernului sovie-
c la trecuta sesiune a Adunării
Generale a O.N.U., propuneri
primite cu mare entuziasm în lu­
nea întreagă.
Din păcate, însă, s-a dovedit
xlată în plus că puterile occi-
lentale n-au manifestat nicioda­
tă dorinţa de a fi scoasă din im­
pas această problemă, ele de-
naseîndu-se pe deplin în faţa
popoarelor ca adversari ai des­
tinderii şi stabilirii în lume a u-
lei atmosfere de colaborare şi în­
ţelegere. Delegaţii occidentali în
Gomitetul celor zece, purtători de
:uvînt ai guvernelor lor, s-au es-
phivat încontinuu de la exami­
narea oricăror măsuri concrete
Ie dezarmare, s-au menţinut pe
p poziţie rigidă, s-au străduit să
înece problema dezarmării în
întrecerea între oameni. Carnete­
le sînt folosite şi la întocmirea
foii volante decadale, atît pentru
evidenţierea fruntaşilor în reali­
zarea şi depăşirea sarcinilor
de plan, cît şi pentiu a fi ajutaţi
cei rămaşi în urmă.'
Conducerea S.M.T. Dobra a
stabilit apoi unele şedinţe de
lucru pe brigăzi (se ţin atunci
cînd timpul nu-permite efectua­
rea lucrărilor la cîmp), la care
sînt invitaţi, pe lîngă componen­
ţii brigăzii şi preşedinţii gospo­
dăriilor agricole colective, ori
tovarăşi din comitetele de con­
ducere ale întovărăşirilor. La
aceste şedinţe se analizează si­
tuaţia lucraţilor, şi se iau măsuri
în vederea lichidării eventualelor
lipsuri.
Adăugind la acestea şedinţele
decadale de producţie — ocazii
prielnice pentru a se. analiza
munca depusă de fiecare brigadă
în parte — şi controlul efec­
tiv pe teren, la care participă în­
tregul colectiv de conducere a!
staţiunii, împreună ou mecanicii
de atelier, se poate trage conclu­
zia că la S.M.T. Dobra, munca
este bine organizată şi controla­
ta îndeaproape.
Fruntaşii staţiunii
La obţinerea rezultatelor de
p'înă acum, o contribuţie de sea­
mă au adus-o, mai ales brigăzile
VI, V şi I de tractorişti. Brigada
a Vl-a, de pildă, condusă de can­
didatul de partid Ioan Mărginea-
nu, şi-a realizat planul pe cam­
panie în proporţie de 106- la
sută, a V-a, în frunte cu comu­
nistul Virgil Mariş — în propor­
ţie de 77 la sută, iar a I-a, con­
dusă de utemi'Stul Romeo Popes-
cu —1în proporţie de 70 la sută.
Dintre tractoriştii staţiunii, se muncă, colectivul de mecaniza­
evidenţiază mai ales comunistul
Iacob Popa, eu o realizare de 186
la sută pe campanie, utemistul
Alexe Andrica cu 176 la sută,
candidatul de partid Traian
Marcu, cu 153 la sută, comunis­
f il m u l z il e i;
Q imagine dureros de crudă,
prin realismul ei, a vieţii pes­
carilor din insulele italiene ale
Mării Adriatice — acesta este
IN CLIŞEU: O scenă din film.
l a t i n tw in ici o ppobleiei f e m în i
americane
discuţii sterpe, care să nu ducă
la nimic. Mai mult decît atît,
puterile occidentale s-au prezen­
tat la Geneva fără nici un plan
concret de dezarmare, vădind
în mod grăitor că intenţionează
să abată discuţiile din Comitet
pe panta infinitului, să proclame
(dacă s-ar fi putut) un control
fără dezarmare, adică consfinţi­
rea spionajului militar.
Fireşte, ţările socialiste, în
frunte cu Uniunea Sovietică,
prezente la aceste dezbateri, nu
puteau fi de acord cu înşelarea
opiniei publice mondiale prin tra­
tative sterile, care din vina pu­
terilor occidentale, nu aveau
nici un sorţ de izbîndă. Dorind
în mod sincer să contribuie la
soluţionarea celei mai imperioa­
se probleme a zilelor noastre —
problema dezarmării — statele
socialiste reprezentate în Comi­
tetul celor zece au hotărît la
sfîrşitu! lunii iunie să-şi între­
rupă participarea la lucrările a-
cestui organism, arătînd în mod
limpede cui aparţine întreaga
vină pentru lucrul acesta — pu­
terilor occidentale. Totodată,
dînd dovadă de o sinceră năzuin­
ţă spre soluţionarea acestei im­
portante probleme, ţările socia­
liste au arătat că vor prezenta
această chestiune în dezbaterea
Adunării Generale a O.N.U.,
care-şi va începe lucrările în lu­
na septembrie la New York.
Recent, după cum a devenit
cunoscut, Uniunea Sovietică şi-a
tul Sturion Cristea cu 148 la şută
etc. Din totalul de 43 tractorişti, natoriul T.B.C. Brad, a avut loc,
40 şi-au realizat şi depăşit sarci­ intr-un cadru festiv, un simpo­
nile de plan.
Economii însemnate
Pînă la data de 10 august,
S.M.T. Dobra a realizat o eco­
nomie de J52.000 lei.
In mod deosebit trebuie scoasă
în evidenţă economia realizată
la carburanţi şi lubrefianţi —.
55.429 lei, oft-şi aceea obţinută
la cheltuielile administrativo-
gospodăreşti (aproape 10.000
lei).
Cîteva lipsuri
S.M.T. Dobra ar fi putut avea
la ora actuală un bilanţ şi mai
rodnic, rezultate şi mai frumoa­
se, dacă ar fi pus un mai mare
accent pe arăturile adînci de va­
ră. Aşa cum s-a mai arătat, la
acest capitol dobrenii sînt încă
mult tributari gospodăriilor co­
lective şi întovărăşirilor. Acel 37
la sută realizat la arături de vară
•trage încă greu în balanţa staţiu­ buteliilor de aragaz se face de
nii, iar pentru ameliorarea situa­
ţiei, este necesar a se acorda mai
multă atenţie organizării muncii
tractoriştilor pe două schimburi.
De altfel, despre temeinicia aces­
tei indicaţii s-a convins însăşi
conducerea S.M.T. Dobra, care
abia în ultimul timp a organizat
munca pe două schimburi la 14
tractoare. Numai schimbul II a
realizat în cîteva zile peste 120
de hantri, ceea ce dovedeşte, că
intensificarea muncii pe schim­
buri va fi în măsură_ să scoată
staţiunea şi din acest impas.
'k
Muncind în continuare cu ela­
nul ce-1 caracterizează, aplicînd
în activitatea 1sa noi metode de
tori de la S.M.T. Dobra va putea
,să-şi realizeze sarcinile de plan
din campania agricolă de vară, în
cinstea zilei de 23 August, aşa
cum s-a angajat.
GH. LUPAN
noul film italo-franco-german
„Pescarii din arhipelag“.
In acest decor trist se desfă-
şoară povestea pescarului Squ-
adus un nou aport preţios pen­
tru scoaterea din impas a pro­
blemei dezarmării. U.R.S.S. a a-
rătat că discutarea acestei pro­
bleme trebuie să aibă loc în A-
dunarea Generală a O.N.U. şi,
în plus, discuţiile trebuie să fie
ample şi multilaterale. După
cum a subliniat guvernul sovie­
tic, discutarea problemei dezar­
mării în Adunarea Generală este
necesară şi pentru a asigura ni­
velul cuvenit acestei discuţii şi
a o desfăşura cu maximum de
succes. Tocmai de aceea, după
părerea guvernului U.R.S.S., a-
cestui ţel i-ar corespunde cel
mai bine participarea personală
a şefilor guvernelor statelor
membre ale O.N.U. Opinia pu­
blică mondială a primit cu sa­
tisfacţie şi interes această pro­
punere, apreciind-o în mod fi­
resc ca un nou efort al guver­
nului U.R.S.S. pentru rezolva­
rea problemei dezarmării. Ziarul
englez „Daily Herald“, de pildă,
consideră acţiunea sovietică
drept o rază de soare printre no­
rii războiului rece, drept o nouă
conferinţă la nivel înalt care o-
feră posibilitatea de a duce tra­
tative. Iar tratativele, cînd sînt
rodnice, sînt dătătoare de spe­
ranţe.
Ga niciodată încă, guvernul
american a răspuns de data a-
ceasta prompt la noua iniţiativă
a guvernului sovietic. A răspuns
respingînd această propunere pe
d r u m u l SOCIALISMULUI
Simpozion
In ziua de 13 august, la Sa­
zion în cinstea celei de-a XVl-a
aniversări a eliberării patriei
noastre de sub jugul fascist, pe
tema „Ce a dat regimul de
democraţie populară femeilor
din patria noastră“.
Simpozionul a fost organizat
de către comitetul raional al
femeilor.
In faţa unei numeroase asis­
tenţe — paciente şi salariate —
au vorbit tovarăşele Dr. Vero-
nica Ghermăn, secretara orga­
nizaţiei de partid din sanatoriu,
Maria Matieş, soră .medicală şi
Maria Biciu, funcţionară la
Sfatul popular al oraşului Brad.
ELV1RA 1VAŞCU
c o re sp o n d e n tă lo r ; 16,30 M u z ic ă d e c a m e ră de
NO TÂ
O cerinfă legitimă
La Hunedoara, distribuirea
către depozitul bazei a VHI-a
Timişoara. Dar ce folos ? Locui­
torii oraşului, care dimineaţa
sînt la lucru, n-au posibilitatea
să schimbe buteliile de aragaz
din cauză că în timpul lor liber,
adică după-amiaza, depozitul
au are orar de funcţionare.
Ar îi bine ca secţia comercia­
lă a sfatului popular orăşenesc
să fixeze depozitului. un orar şi
în cursul după-amiezii.
De asemenea, este de dorit ca
în oraşul muncitoresc să ia fiin­
ţă o nouă unitate de acest fel,
întrucît cea existentă nu satis­
face cerinţele crescînde ale popu­
laţiei.
Im acest fel s-ar rezolva o ce­
rere legitimă a populaţiei.
IOAN OLARU
corespondent
Pescariiarhipelag?6 produse industriale
m terraionala Deva
arcio, care a luptat toată viaţa
pentru a-şi asigura lui şi fami­
liei sale un trai cit de cît mai
omenesc. Sfidînd legile şi îm­
potrivirea consătenilor săi, ris-
cîndu-şi neîncetat libertatea şi
viaţa, Squarcio peseuieşte cu di­
namită, fapt care-i aduce cîş-
tiguri' frumoase.
El respinge toate propunerile
consătenilor de a intra în coo­
perativa pescărească pe care o
fondaseră pentru a-şi putea
vinde singuri peştele. împreună
cu cei doi fii ai săi, Squarcio
continuă să meargă pe drumul
primejdios pe care şi l-a ales.
Dar într-o zi o explozie a dina­
mitei îi curmă viaţa, rănindu-1
în acelaşi timp grav pe fiul său
mai mare.
In regia lui Gillo Pontecorvo,
filmul „Pescarii din arhipelag“
are în rolurile principale pe cu­
noscuţii actori Yves Montând şi
Alida Valii.
Filmul rulează la cinemato­
graful „Filimon Sîrbu“ din
Deva.
motivul că, chipurile, oficialită­
ţile americane sînt.., grăbite
pentru a se lua măsuri urgente
în această problemă, şi pentru
că - lucrările Adunării Generale
ale O.N.U. sînt fixate cam tîr-
ziu (septembrie!) şi de aceea
guvernul american cere convo­
carea imediată a Comisiei
O.N.U. pentru dezarmare. Ma­
nevra este prea cusută cu aţă
albă ca să poată înşela pe ci­
neva. In cei peste 15 ani care
au trecut de la terminarea răz­
boiului atît S.U.A. cît şi parte­
nerii săi occidentali nu s-au...
grăbit deloc cu rezolvarea pro­
blemei dezarmării, ba dimpotri­
vă au făcut tot ce le-a stat în
putinţă pentru a pune beţe în
roate soluţionării acestei ches­
tiuni vitale. Comisia O.N.U. pen­
tru dezarmare, de asemenea, şi-a
dovedit de atîtea ori. neputinţa
îneît nu mai există nici un fel
de speranţe că acest organism
ar mai avea vreo contribuţie e-
fectivă la îndeplinirea rolului
pentru care a fost creat. Şi iată
că în anul 1960, S.U.A. se „gră­
besc“ spre discutarea dezarmării,
şi încă în Comisia O.N.U.
Guvernul american a recurs la
această cale din motivé temeinic
alese. Iată-le: mai întîi, ar fi
evitată o dezbatere multilaterală
rodnică, a problemei dezarmării
în Adunarea Generală (unde ar
putea fi obţinute şi succese) ;
apoi, avînd experienţa trecutu-
m PROGRAMUL D E
17 AUGUST 1960
P R O G R A M U L 1 : 6,10 M u zică d is­
tractiv ă ; 7,30 S fatu l m ed icu lu i : F o lo ­
sirea corectă a o ch elarilo r ; 8,30 F ra g ­
m en te din suita „C ocoşul de au r“ de
R im sk i K o rsa k o v ; 9,30 V re a u să ştiu
(re lu a re ) ; 10,40 P iese ro m în eşti p e n ­
tru fan fară ; 12,00 L e ctu ră din v o lum ul
d e v e rsu ri „ G în ta re p a rtid u lu i“ 13,05
C o n ce rt de p rîn z ; 14,16 M u z ic ă u şo a ­
r ă ; 16,15 V o rb e şte M o s c o v a ! ; 17,30
In slu jb a p a trie i; 18,30 In o v a to ri şi
in o v aţii ; 19,25 D in cîn tecele p o p o ru lu i
in d o n e zia n : 20,20 N o ap te b u n ă, copii ;
21.00 D in repertoriul violonistului G ri-
g o ra ş D in icu ; 21,15 Ju rn a lu l sa te lo r;
21,45 M elo d ii de m u z ică u şo ară in ter­
pretate la ch itară ; 23,15 C o n ce rt de
noapte.
P R O G R A M U L II: 14,07 „U n iţi lu p ­
tă m “, em isiune de cîntece din ţări
so cialiste ; 15,30 M elo d ii ale p o p o a re ­
S c h u m a n n ; 17,00 C în tece de luptă
a n tifa sc iste ; 17,35 M u z ic ă u ş o a ră ;
18,05 P rie te n a n o a stră c a rte a : „C opii
în a u g u st“ de T itel G o n stan tin escu ;
19.00 „ P e o g o are le în fră ţite“ — p ro ­
g ra m de cîntece şi jocuri ; 20,00 P a ­
gini alese din m uzica uşo ară rom îneas-
c ă ; 20,30 C în tare R o m în iei socialiste ;
21,10 A n u l olim pic 1 9 6 0 ; 21,20 E m isiu ­
n ea „D rag o stea pentru patria şi n a ­
tu ra ru să în creaţia lui R a c h m a n in o v “,
m onta j m uzical-literar,
17 AUGUST 1960
DEVA: Pescarii din arhipe­
lag ; Favoritul 13; HUNEDOA­
RA : Cîntec de leagăn; PETRO­
ŞANI: Mexicul c în tă ; Rămii cu
noi: SEBEŞ:' 105% alibi; AL­
BA IULIA : Jucătorul; Casa li­
niştită ; SIMBRIA : Micuţa ; O-
RAŞTIE : Mamelucul; Desigur
Nelly ; HAŢEG : Sabie şi zar ;
BRAD : In zgomotul roţilor ;
LONEA: Ultima noapte pe Ti­
tanic ; TEIUŞ: Sînge alb;
ZLATNA: La răscruce de dru­
muri ; IL IA : Fata mexicană;
APOLDUL DE SUS: Abuz de
încredere.
O. C. L.
Cu sediul central în stra­
da dr. Petru Groza nr. 24,
telefon nr. 324; 325.
Are în magazinele sale
mărfuri cu preţuri reduse :
® Motociclete „Jawa“ de
125, 175, 250 şi 350 cm.c.,
„Panonia“ de 250 cm.c.,
„MZ“-uri de 250 cm.c.,
„Simson“ 250 cm.c,
• încălţăminte cu talpă
de cauciuc, micrcporos pen­
tru femei şi bărbaţi.
• Stilouri, ceasuri de mî-
nă, de buzunar şi deştep­
tătoare.
• Pikupuri, răcitoare, as­
piratoare, articole foto,
articole de parîumerie şi
galanterie.
Vizitaţi magazinele noas­
tre din Deva, Cugir şi Al­
ba Iulia care vă stau ia
dispoziţie cu un bogat sor­
timent de mărfuri.
lui, S.U.A. nădăjduiesc că în
cadrul Comisiei O.N.U. vor pu­
tea din nou să încurce lucrurile,
să dezorienteze opinia publică
mondială. In al treilea rînd,
Washingtonul e „grăbit" în ce
priveşte convocarea Comisiei
O.N.U. pentru dezarmare din
motive . . . electorale. Guvernul
Eisenhower, compromis total în
faţa poporului american, încear­
că, în ultimele sale zile de exis­
tenţă, să obţină efecte favorabile
în nndurile opiniei publice ame­
ricane, prin ridicole jonglări în
jurul unei probleme vitale pen­
tru întreaga omenire — proble
rna dezarmării. (Şi aceasta în
pofida faptului că doar cu cî­
teva zile în urmă preşedintele
Eisenhower şi-a adus laude elo­
gioase pentru politica de re-
înarmare pe care a promovat-o
în mod consecvent. O situaţie cu
adevărat ridicolă 1).
Problema dezarmării este, în-
tr-adevăr, imperioasă, urgentă,
ea solicită o soluţionare realistă
imediată. Dar nu prin discuţii
sterile, prin tratative intermina­
bile, cum doresc oficialităţile de
la Casa Albă. Necesitatea impe­
rioasă este în aceste împrejurări,
discutarea cu multă seriozitate
a acestei probleme la un nivel
superior, unde există posibilităţi
de a se ajunge la realizarea u-
nui succes evident. Şi acest ni­
vel este, aşa după cum a propus
guvernul Uniunii Sovietice, A-
dunarea Generală a O.N.U., cu
participarea personală a şefilor
guvernelor statelor membre ale
O.N.U. Un asemenea cadru ofe­
ră mari posibilităţi pentru suc­
cesul tratativelor şi e, fără în­
doială, cel mai potrivit.
CONST, MACOVE1
Pag. a
m & k r n m o m itâ G i Part !ci paf i săptă-
PENTRU 24 ORE mînal la concursul
Vreme nestabilă, cu cerul va­
riabil mai mult noros ziua. Vor PRONOEXPRES
cădea ploi locale în regiunea
de !munte. Temperatura staţio­ tragerea are toc
nară ; ziua intre 25 şi 29 gra­ în fiecare
de, iar noaptea intre 10 şi 15 miercuri.
grade. Vînt potrivit cu inten­
sificări din sectorul vest.
Uniunea raională a cooperativelor de consum
HAŢEG, REGIUNEA HUNEDOARA
desface prin magazinele sale
din oraş şi raion
- PRODUSE INDUSTRIALE — ŢESĂTURI DE MĂTASE,
BUMBAC SI IN — IMPRIMEURI STOFE — ÎNCALTA
MINTE CONFECŢII SI GALANTERIE — ARTICOLE E
LECTRICE — RADIO MAŞINI DE CUSUT — BICICLE
TE ŞI MOTOCICLETE ETC. In magazinele de produse aii
mentare se găsesc tot felul de produse alimentare, dulciuri şi
produse zaharoase.
MAŞINI Şl UNELTE AGRICOLE, PIESE DE SCHIMB — CU
PREŢURI REDUSE
VIZITAŢI RESTAURANTELE ŞI BUFETELE DIN RAIONUL
liATEG !
\a m PROFESIONALASILVICACllflWI
regiunea Clus, strada Izvor. nr. h telefon 216
• \ .n
A N U N Y AN :
In anul şcolar 1960—61, şcoala primeşte elevi pentru
<specialităţile: pădurari şi maşi nişti utilaj forestier, cu durata
{ de şcolarizare de 2 ani.
Primirea în şcoală se lace din regiunile Cluj, Hunedoara
şi Oradea, prin examen de admitere, în limita locurilor pla- j
jnificate, în ordinea mediilor obţinute la examen şi în baza vi-
I zitei medicale. \
\ Candidaţii trebuie să aibă vîrsta de 16— 18 ani pentru ;
maşinişti utilaj forestier, iar Ia pădurari, să aibă serviciul mi­
litar satisfăcut şi vîrsta pînă la 30 ani. !
Actele pe baza cărora se face înscrierea la examen s în t:!;
— Cererea candidatului, /|
— Certificatul de naştere (copie legalizată de şcoală),
— Certificatul de absolvi rea a 7 cls. elementare In ori- |
ginal,
— Certificatul de sănătate cu rezultatul recent ai analizei \
sîngelui şi a radioscopiei pulmonare,
— Declaraţia tip din care să rezulte starea materială a \
candidatului (a părinţilor sau a susţinătorului legal),, , j
— Autobiografia părintelui. / &ţ
Actele se pot trimite şi prin poştă, recomandat, pe adresa )
şcolii. înscrierile se fac pînă la data de 5 sept. iar examenul s
începe ta 10 sept. a. c. Se dă examen scris şi oral Ia: limba !1
romînă şi matematici. Pe timpul examenului se asigură gra­
tuit cazarea.
PENTRU PĂDURAR], actele se vor depune la ocolul sil­
vic cel mai apropiat, care le va trimite însoţite de recoman­
dare.
La intrarea în şcoală, elevii semnează un angajament
prin care se obligă ca în conformitate cu prevederile hotărî-
rii nr. 91/955 şi H.C.M. 1434/ 1956, după absolvirea şcolii, vor
lucra 3 ani Ia locul de muncă unde vor fi repai^izaţi. .
jIn timpul şcolarizării, elevii primesc gratuit masă, caza-
^ re, echipament şi rechizite. i
0 ©OOOOOOOOOOOOO OOOQOOOOOO'OOOOOOOOOO^X>OOOOOCO<><><]¦
1 CONCURS $
o întreprinderea pentru extr agerea, prelucrarea şt vwnta-%
o rea marmurei şi pietrei de construcţii — Simeria, 'strada Cuza o
Vodă nr. 24, declară vacante pentru a ti ocupate prin%
¦concurs următoarele posturi de m aiştri: o
o 1 post maistru principal extracţie la cariera Ruşchiţa S
g 3 posturi maiştri extracţie ia cariera Ruşchiţa ” ’ g
o 1 post maistru extracţie la cariera Banpotoc. o
5 2 posturi maiştri prelucra re piatră la Simeria G g
g 1 post maistru mecanic la cariera Ruşchiţa. o
o La concursul pentru ocupa rea posturilor vacante de mai-o
g ştri se pot prezenta :
o
5 — absolvenţii şcolilor tehnic e de maiştri sau a unor şcoli eclii- o
%valate de Ministerul învă ţămintului şi Culturii, cu şcolile g
6 tehnice de m aiştri; L
^ — maiştri care la data de t iulie 1956, au avut o vechi-%
\m e de 12 ani în această funcţ ie. g
o Concursul se va ţine în ziua de 15 septembrie 1960, orele Z,
g 10 dimineaţa, la sediul întrepr inderii, iar cererile pentru con-o
o curs se vor depune cu cel p u ţin 10 zile înainte de data$
g concursului, la secretariat. g
o Pentru informaţii suplimen tare în legătură cu actele ccg
%trebuie depuse odată cu cererea, doritorii se var. adresao
v serviciului organizarea muncii din întreprindere. g
©©©<>©<><><>©OOOOCOC'OOOOCOOOOOC, OCOOv>0000000<XX>OOtXXXi
COOPERATIVA „DRUM NOU"
HUNEDOARA
sediul central str. Popa Şapcă 9.
Execută pentru deservirea populaţiei:
(P C o n f e c ţ i i de c r o i f o r ie, după c o m a n d ă , p e n f r u
fem ei, b ă r b a ţ i şi c o p i i ;
0 în c ă lţă m in t e comenzi şi r e p a r a ţ i u n i ;
(f| Lucrări de s p ă l ă t o r i e ;
( © R ep araţii şi instalaţii electrice ;
Zu g răveli şi v o p s ifo rie ;
f | Lucrări de a rtă fotografică ;
0 Coafură, frizerie, manichiură, pedichiură.