Page 53 - 1960-08

PROLETARI BIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAl
M jf-’/’- r - r - r - ,- ,- EHi
Anii! XÎI Nr. 1756
Inslloza-rea porumbului
— sarcină. luap ® r ?»sită
iii p erio ad a actuală.
P le n a ra G .G . al P .M .R . d in 3-5 d e ­
cem brie 1959 a indicat că pentru dez­
v o ltarea şeptelului şi m ărirea p ro d u c­
ţiei de an im ale, d eo seb it de im p o rtan t
este să se asig u re o b ază furajeră
corespunzătoare, co m p u să din nutreţuri
însilozate, m ai ales din porum b.
P o ru m b u l de siloz, folosit în h ra ­
n a anim alelor, are o valoare nutri­
tivă ridicată, substituie în tim pul ier­
nii n u treţu rile verzi, este u n furaj
ieftin şi d ă o p ro d u cţie m a re la h e c ­
tar.
G o sp o d ăriile ag rico le d e sta t şi
g o sp o d ăriile ag rico le colective ca re în
anii trecuţi au folosit p o ru m b u l de
siloz, s-a u co n v in s d e v a lo a re a lui.
o tţin in d p roducţii rid icate d e lap te şi
im portante sporuri de creşteri în g re u ­
tate la tin eret şi la a n im a le le pu se
la în g ră şa t. R ezu ltate deosebit de
b u n e în ac eastă priv in ţă s-au obţinut
m ai ales la g o sp o d ăriile d e stat A pol-
dul d e S u s, G ălan , G a ld a d e Jo s, la
g o sp o d ăriile ag rico le co lectiv e d in G îl-
nic, P ricaz, D aia R o m în ă şi în
m ulte alte unităţi socialiste ale
agriculturii din reg iu n ea noastră.
G a u rm are, unităţile a-
gricole socialiste din re­
g iu n ea n o astră şi-au p re­
văzut să cultive şi să in-
silozeze anul acesta can ti­
tăţi im p o rtan te de porum b.
Pe întreaga regiune s-au însăm înţat
4.130 ha. cu p o ru m b de siloz. G ea m a i
m a re p arte din a c e a stă su p ra fa ţă a tost
cultivată cu săinînţă de porum b h i­
brid, de m a re productivitate. P ozitiv
este că în m ajo ritatea unităţilor, ac es­
to r c u ltu ri li s - a u a p lic a t lu c ră ri d e
întreţinere asem ăn ăto are cu a celor
destinate porum bului pentru boabe,
fav o rizîn d u -se astfel o b ţin erea u n o r
p ro d u cţii rid icate la ha. E x istă deci
posibilităţi de a se asig u ra p en tru fie­
care cap de vacă furajată cantitatea
de cel puţin 10 to n e siloz şi cantităţi
co resp u n zăto are pentru celelalte cate­
gorii de anim ale.
T oate culturile de p o rum b destinate
p e n tru silo z tre b u ie s ă fie rec o lta te în
întregim e. In acest scop este necesar
ca recoltarea să se facă în faza opti­
m ă , iar m a sa v erd e să fie în silo zată
într-un tim p scurt.
S e cu n o aşte că p o ru m b u l de siloz
are cea m ai ridicată valoare nutritivă
atunci cînd bobul este în faza de
lapte-ceară şi că această perioadă du­
rează u n tim p scurt (m a x im u m 10
zile). D eci, în acest interval trebuie
să se facă reco ltarea, tra n sp o rtu l, to-
carea şi însilozarea. O rice d epăşire a
perioadei optim e de însilozare, m icşo­
rează valoarea nutritivă a nutreţului
în s iln z a i.
In această privinţă, inginerilor şi
teh n icien ilo r d in ag ric u ltu ră le re ­
vin sarcini im portante. E i sîn t datori
să cerceteze îndeaproape stadiul de
vegetaţie al porum bului şi să stab i­
lească pentru fiecare gospodărie, pe
tarlale, m o m en tu l optim de recoltare.
P en tru reuşita acţiunii, sînt n ecesa­
re o serie de m ăsu ri pregătitoare c a :
C u tre ie n ş u l
te rm in a t
(Colectiviştii din satele Reciu,
Petreşti, Vingard şi din oraşul
Sebeş, au iolosit cu chibzuinţă
fiecare zi bună de lucru, atît la
strînsul recoltei cît şi la treieriş.
Drept rezultat, ei au fost prin­
tre primii din raionul Sebeş ca­
re au terminat secerişul şi tot
printre primii care au treierat
întreaga cantitate de gnu. Ulti­
mii snopi aflaţi la ariile gospo­
dăriilor din salcie amintite au
fost treieraţi în cursul zilei de
ieri.
Exemplul colectiviştilor de
aici a fost urmat şi de întovă-
răşiţii din oraşul Sebeş. Şi ei,
organizîndu-şi bine munca, au
reuşit ca pînă la data de 16 au­
gust să treiere griul de pe în­
treaga suprafaţă.
Zilele trecute, din aceste u-
nităţi au plecat spre baza de re­
cepţie adevărate convoaie de a-
telaje şi maşini care au tran­
s p o rta t'cerealele conlractate cu
statul si plata muncilor S.M.l ¦
F1I.ARF.T CHIRII]
corespondent
Ritmul arăturilor adinei
M iercuri 17 august I960
asig u rarea spaţiului de însilozare, a
utilajului de tocat şi a m ijloacelor
p e n tru tra n sp o rtu l m a se i v erz i d e la
cîm p la locul de însilozare.
D e subliniat este că unele raio an e
ca Ilia, O răştie şi H a ţe g , s-au p reo ­
cu p at într-o m ai m a re m ă su ră de a-
sig u rarea din tim p a spaţiilor de în ­
silozare. R ăm ase în u rm ă sînt raionul
S ebeş şi oraşul D ev a u n d e m ai există încă
m u lt de lucru în această privinţă.
M ari spaţii de însilozare trebuie fă­
cute încă şi în gospodăriile agricole
de stat.
A vînd în v ed ere că pînă la recolta­
rea porum bului pentru siloz ne m ai
d esp art d o a r câteva zile, se im p u n e ca
în fiecare u n itate să se ia m ă su ri u r­
g en te astfel îneît în cu rsu l acestei
s ă p tă m în i să fie s ă p a te şi a m e n a ja te
to ate gropile p en tru siloz.
In regiune dispunem de un n u m ăr
de 149 ag re g ate (com bine pentru si­
loz, to căto ri şi b ato ze tra n sfo rm ate )
pen tru tocat. P rin tr-o folosire ju d icio a­
să a acesto ra se pot satisface în
b u n e condiţiuni nevoile tu tu ro r u n i­
tăţilor, cu atît m a i m u lt cu cit fn
m ulte cazuri însăm înţarea
p o ru m b u lu i s-a făcu t în
m od eşalonat, spre a a-
vea diferite perioade de
coacere. T rebuie însă ca
toate com itetele e x e c u ti­
<*
ve ale sfatu rilo r p o p u la re raio n ale şi
o rg an ele tehnice agricole, să-şi întoc­
m ească planuri concrete de folosire a
utilajelor, în ca re să se p rev a d ă fie­
care unitate, can titate a de tocat, u ti­
lajul ce se v a în treb u in ţa, viteza zil­
nică în rap o rt cu cap acitatea de lucru
a utilajului, m ijloacele de tran sp o rt
şi braţele de m uncă necesare deservi­
rii. T re b u ie, d e a s e m e n e a , p re v ă z u tă
m işcarea utilajului, pentru a se putea
cu p rin d e to ate g o sp o d ăriile, la tim p u l
p o triv it.
In tim pul desfăşurării acţiunii de
însilozare o atenţie deosebită trebuie
aco rd ată aprovizionării tocătorilor cu
m asă verde, pentru ca acestea să
fu n cţio n eze din plin, atît ziu a cit şi
noaptea, cu în treag a lor capacitate.
T rebuie apoi urm ărit ca perioada de
în silo zare să fie cit m a i scu rtă. D e ­
p lasarea tocătorilor de la o unitate
ia alta, să se facă cît m a i rap id , să
se elim ine tim pii m orţi, pentru ca
toate g o spodăriile să profite de tim pul
optim de însilozare. T rebuie evitate
cu de.săvîrşire cazu rile în tîm p late a-
nul trecut, cînd unele g o sp o d ării co ­
lective ca cele d in O răştie, llia, S in t-
an d re i ş.a. a u ţin u t to căto rile zile
de-a rîndul nefolosite din cau za unei
slabe org an izări a transportului de
m asă verde.
U n nutreţ m u rat de calitate bună
se obţine n u m ai atunci cînd se aplică
regulile tehnice de însilozare. G ropile,
d e p ildă, tre b u ie să fie u m p lu te în
m a x im u m 1-2 zile, iar p resare a să se
facă cît m ai puternic cu ajutorul a n i­
m alelor, tracto arelo r cu şenile sau cu
alte m ijloace, ţinînd seam a că elim i­
n a re a co m p lectă a aerului din siloz,
b u n a lui aco p erire, co n stitu ie ese n ţia ­
lul în p reg ă tire a n u treţu lu i însilozat.
O rg an ele şi o rg an izaţiile de partid,
com itetele executive ale sfaturilor popu­
lare, inginerii şi tehnicienii din g o s­
podăriile agricole de stat, din g o sp o ­
dăriile agricole colective şi de fa sec­
ţiile ag rico le, trebuie, să în d ru m e şl
să u rm ărească îndeaproape m ersul ac­
ţiunii de însiiozare.
¦,
x.iVUt-
V <rSSSfc;*.*:*: :>'<ey<<s:
%>r
tfÉi | p | J
Dopelistul Nicolae Enciu. este unul âin fruntaşii coopera­
tivei „Moţul“ din Baia ăe Criş. El îşi. depăşeşte zilnic planul
de producţie în medie cu 15 la sută.
In foto: Nicolae Enciu la una din maşinile la care lucrează.
Ix HL Bl! I t i! - r- r- r- r~/-> lui, a constatat oarecum mirat că
trebuie efectuate arături adînci
C O lucrare deosebit de importantă, care trebuie efectuată paralel cu ] pe o suprafaţă de 300 ha.
7treierişul este arătura adincă de vară.
j] Din cele de mai sus reiese clar
că preşedintele sfatului popular
r Pentru a cunoaşte ritmul in care se desfăşoară arăturile adinei in gos- ] respectiv nu cunoştea realitatea.
In acest fel nici nu este de mirare
[ podăriile colective, in gospodării.le de stat şi in întovărăşirile agricole din ~] că lucrările de treieriş şi arăturile
adînci în comună sînt mult ră­
( . regiune, redacţia ziarului nostru a organizat un raid-anchetă. Redăm mai 1 mase în urmă. Pînă la 11 august,
Ifos cîteva din constatările de pe teren. de exemplu, din totalul de 300 ha.
4 pagini 20 bani 1 au fost arate doar 20. Situaţia
9 nu e deloc satisfăcătoare şi tre­
buie să dea serios de gîndit to­
Iszuitsie p® măsura cutarea arăturilor adînci, ast­ varăşului Pri-plata şi celorlalte
fel că pînă la aceeaşi da­ organe competente din comună
C olectiviştii şi întovărăşiţi! din ra ­ tă erau arate doar 10— 12 şi în consecinţă, să ia măsuri
ionul Ilia obţin an de a n recolte sp o ­ ha. O situaţie similară există pentru mobilizarea tuturor forţe­
rite de cereale. In an u l acesta, de pil­ şi la gospodăria colectivă din lor în vederea urgentării acestei
dă, în cele m a i m u lte g o sp o d ării a* Geoagiu, la întovărăşirea din lucrări importante.
gricole colective din raio n producţia Vaidei şi chiar Ia gospodăria
de g rîu atin g e 2.000 kg. la hectar. P ro ­ ele stat din Orăştie unde. cu O situaţie asemănătoare existâ
Tovarăşul Ştefan ducţiile m ari obţinute sînt u rm a- ţoale că existau condiţii nu se şi în comuna Draşov. Aici, din
Balasz este maistru ¦ rea firească a aplicării pe sca­ făcuseră arături decît pe 60 din cele 200 ha. planificate spre a
miner la I.M. Bar­ ra larg ă a regulilor agrotehnice. 282 ha. cîte sînt planificate. Şi fi arate, după situaţia de la
za. Brigăzile con­ O verigă im p o rtan tă în com plexul re­ asemenea exemple sînt încă secţia agricolă raională sînt araie
duse de el sini gulilor agrotehnice care asig u ră pro­ multe în raionul Orăştie.
mereu printre frun­ d u cţii m a ri la h e c ta r e ste e fe c tu a re a 32 ha. In realitate s-au făcut a-
taşele întrecerii so­ arătu rilo r adinei de vară. A ceastă lu­ Nu e de mirare deci că pînă
cialiste de la accas- c ra re c o n trib u ie la îm b u n ă tă ţire a c a ­ acum s-au executat aici arături rături pe numai 5 ha. Cărui fapt
tă întreprindere. lităţii so lu lu i şi la cre şterea ferti­ adînci pe numai 46 Ia sută din
lităţii lui. T o c m a i d e a c e e a , în a c est suprafaţa planificată, raionul se datoreşte această situaţie ?
an, ei au d at atenţie deosebită efec­
tuării arăturilor adînci de vară. D in Orăştie situîndu-se printre ra­ Răspunsul este simplu: la sfatul
y•vi#" V • ' ' Jps cele 6.000 ha. planificate a se ara în
acest an, colectiviştii şi întovărăşiţi! ioanele codaşe din regiunea popular anumite situaţii sînt pre­
d in raio n u l Ilia au a ra t peste 3.780
ha. P ro p o rţia de p este 63 la su tă Ia noastră în această privinţă. zentate în mod eronat. Tovarăşii
m ' mm m * efectuarea arăturilor adînci de vară
1 se datoreşte în cea m ai m are parte Care-i de aici motivează procentul redus
w»R.v'Xy’ • :: faptului că în raionul Ilia se foloseş­
realitatea? de arături prin aceea că S.M.T.
Preşedintele Sfatului popular Miercurea nu şi-a respectat obli­
al comunei Teiuş (PriplataRu-
gaţia de a trimite tractoarele la
Draşov. Dacă însă sfatul popular
*§m § te în tre a g a ca p acitate d e lu cru a tra c ­ dolf) fiind întrebat de un redactor ar fi mobilizat toate atelajele de
al ziarului nostru pe ce suprafaţă care dispune la efectuarea arătu­
toarelor şi se respectă întocm ai vite­ se vor executa arături adînci a rilor adînci situaţia putea să fie
răspuns îndoielnic, nesigur : alta. Putea fi arată pînă acum
za de lucru a acestora. D e asem enea, „cam pe 50 ha“. După ce s-a mai mult de jumătate din supra­
consultat însă cu secretarul sfatu­ faţa planificată.
la 14 tra c to a re s-a o rg a n iz a t şi s c h im ­
bul II. F o lo sin d u -se efectiv a lă ­
turi de tractoare atelajele p ro ­
prii ale g o sp o d ăriilo r colective şi
întovărăşirilor agricole, în raio ­
nul Ilia ritm u l arătu rilo r decurge
in te n s . Concluzii
E c o n o m ii p e s te p la n
Muncitorii, tehnicienii şi loare noi rezerve interne. Printre muncitorii care R ezu ltatele cele m a i b u n e în a c e a s­ G u prilejul efectuării raidului — din verificările pe teren şi din situa- \
tă p rivinţă !e-au o b ţin u t colectiviştii
Inginerii de la fabrica O serie de materiale scum­ au adus cel mai mare a- din L eşnic care au term in at arătu ri­ ţiile o p era tiv e — s-a c o n sta ta t că raio an ele S eb eş, H u n e d o a ra , O răştie. B rad
le, co lectiv iştii şi în to v ă ră ş iţii d in
„Simion Bărnufiu" din pe s-au înlocuit cu altele port la depăşirea sarcini­ Ilia care au ara t 415 h a. din cele şi H a ţe g sînt m u lt ră m a se in u rm ă cu arătu rile adîncide v ară. In raio-<-
650 ha. prevăzute precum şi colecti­
Sebeş, au consemnat pe mai ieftine. S-au introdus lor de plan şi realizarea viştii d in D o b ra, S tretea şi Ş o im u ş. > n u l S ebeş, d e pildă, s-au executat, pi n ă la d ata de 15 a u g u st, ară tu ri pe ^
graficul întrecerii, impor­ norme tehnice la confec- de cit mai multe econo­ Să fie luate n u m a i 26,4 l a s u t ă d i n s u p r a f a ţ a p l a n i f i c a t â , î n r a i o n u l H u n e d o a r a 4 0 l a >
măsuri urgente
tante realizări obţinute in ţionatu! hainelor de pie­ mii, se remarcă candida­ s u t ă , H a ţ e g 21 l a s u t ă , B r a d 16,3 l a s u t ă e t c . U n v o l u m r e d u s d e a r ă t u r i 7
Importanţa executării arături­
cinstea celei de-a 16-a le şi articolelor de sport ţii de pardd, Nicolae Fi- lor adînci de vară este cunoscută s-au efectu at m a i cu se a m ă la g o sp o d ă riile ag rico le co lective din satele >
de toţi cei care muncesc pe o-
aniversări a eliberării pa­ etc. lip, Ioan Munteanu şi goare. Producţiile sporite rea­ D o ştat, R oşia şi P ă u c a din raio n u l S ebeş,H ăp ria , P eţeica şi S trem ţ d i n /
lizate pe terenurile arate din
triei noastre. Paralel cu Despre preocuparea în­ Ioan Topirceanu, utemis- vară dovedesc practic cît de ne­ raio n u l A lba, H ăşd at, raio n u l H u n e d o a ra şi în alte co m u n e şi sate din re- ş
sporirea producţiei şi a tregului colectiv pentru a iul Mircea Ailoaei şi cesar este ca în această peri­ (giune. A şa se explică de ce proporţia de arătu ri executate este pe reg iu n e >
sortimentelor şt îmbună­ se realiza economii toi alţii. oadă să se execute un volum
sporit de arături adînci. Acest > d e n u m a i 33,8 l a s u t ă . >
lucru nu se face însă cu aceeaşi
tăţirea calităţii produse­ mai mari ne vorbesc suc­ In cinstea marii săr­ intensitate în toate raioanele re­ \ C au zele răm înerii în u rm ă sînt m a i m ulte. In unele co m u n e şi sate se des- /
giunii noastre.
lor, colectivul acestei fa­ cesele înregistrate. In pri­ bători a eliberării pa­ făşo ară încă o slab ă m u n c ă politicăde m a să p entru m o b ilizarea tu tu ro r L
brici desfăşoară o activi­ mele 7 luni ale anului, triei, pe lingă perfecţio­ Printre raioanele rămase în > forţelor Ia ex ecu tarea arătu rilo r adinei: o rg an e le d e partid şi d e stat n u e- ţ
urmă cu arăturile adînci se nu­
tate susţinută pentru rea­ la fabrica „Simion Băr- nările tehnice aduse pro­ mără şi Orăştie. Multe gospodă­ E x e rcită u n control p e rm a n e n t asu p ra felului c u m d ecu rg aceste lucrări, şi >
lizarea de cit mai multe nuţiu" s-au realizai peste cesului dc. producţie, au rii colective şl întovărăşiri de
aici, prin aşa-zise cauze „obiec­ S nu iau m ăsurile cuvenite. 7
tive“, caută să argumenteze sla­ > F ap tu l că arăturile se desfăşoară anevoios, se explică şl prin aceea că \
economii, iraducind ast­ plan economii in valoa­ fost introduse in fabrica­ ba lor preocupare pentru efec­
fel in fapte una din prin­ re de 435.000 lei, faţă dc ţie 7 \ modele noi de po­ tuarea de arături. Realitatea în­ ? s-a întîrziat m ult cu eliberarea terenurilor în săm în ţate cu păioase — c a u z ă /
să, este alta,
cipalele sarcini trasată dc 95.000 lei cit era anga­ şete de damă precum si care a d eterm in at şi întîrzierea treierişului. A poi, aşa cu m s-a m ai a ră ta t,^
cel de-al III-lea Congres jamentul pe această pe­ articole noi de marochi- La gospodăria colectivă din \ tra cto a rele n u sîn t în c ă folosite la în tre a g a lor c a p a c ita te ; m u n c a m e ca- /
a! partidului. In acest Beriu, de pildă, s-a recoltat
griul de pe toate cele 170 ha. in iz a to rilo r nu este d estu l d e o rg a n iz a tă . N ici acolo u n d e se p u te au folosi <
Gu toate acestea, arăturile sînt
sens, au fost puse in va­ rioadă. nărie. > atelaje proprii, acestea nu s-au folosit cu chibzuinţă. R ezultă, de asem e- /
mult rămase în urmă, printre
< n e a , că există un dezinteres ciudat, bolnăvicios din p artea u n o r factori c o rn -^
altele şi pentru faptul că pînă
Prin reducerea consumurilor specifics < p eten ţi in u rm ă rirea şi în d ru m area acestei lucrări im p o rtan te (n e c u n o a şte ->
la data de 13 august nu se eli­
k rea sim aţiei dc că tre unii preşedinţi şi tehnicieni a g ro n o m i este edifica- j
berase terenul decît de pe 45 la
Minerii din Teliuc nu chipă, la fiecare brigadă in. fiecare zi noi canti­ ^ tc a re în acest sen s). >
sută din suprafaţa respectivă. } O rg an iz aţiile de partid, sfaturile p o p u lare şi co n ducerile S.M -T . să n u >
tăţi de combustibil la ce­
precupeţesc nici un efori şi sector din subteran şi le economisite anterior. Faptul că gospodăria nu a e- < uite că po artă răsp u n d ere a faţă de ex ecu tarea lucrării desp re care se v o r-i
pentru a inlimpina ziua carieră, prin răpirea lem­ i beşte aici. T im p u l este în ain tat, treierişu l în tîrziat şi la fel şi ară tu rile a->
dc 23 August cu rezul­ nului, amplasarea mai ju­ Prin reducerea consumu­
rilor specifice de material 7 dinei de v ară . D e aceea se cere din p artea lor o o rg a n iz a re perfectă
tate cit mai bune. Una dicioasă a găurilor de mi­ exploziv, lemnos, energie c- / m uncii şi o operativitate desăvîrşită a acesteia.
din preocupările lor de nă, se economisesc zilnic lectrică şi combustibil, co­ < C o m u n iş tilo r Ii se c e re s ă fie în p rim e le rîn d u ri a le b ă tă lie i p e n tru <
j efectu area arătu rilo r adinei de v ară iar deputaţii, agitatorii, g azetele de<
seamă in această perioa­ însemnate cantităţi de lectivul minei Teliuc a ¦ perete şi cetăţeneşti, agitaţia vizuală să aibă ca obiectiv principal în a ce as-<
dă este şi reducerea Ia material exploziv, lem­ realizat numai in cursul /t ă p erio ad ă efectu area g ra b n ic ă a lu crărilo r respective. O rg a n iz a re a judi--<
maximum a preţului de nos şi energie electrică. lunii iulie, o economie vicioasă — co n fo rm indicaţiilor p rim ite— a m uncii m ecan izato rilo r — p e)
cost al minereului. A ş a Muncitorii de la transpor­ la preţul de cost in va­ > d o u ă sch im b u ri — şi fo losirea în tregii ca p acităţi a tra cto a relo r să p re o c u p e ^
\ în d e a p o ra p e o rg a n e le d e c o n d u c e re d e la sate , g o sp o d ă rii d e s ta t şi S.A 4.T .
se face că la fiecare e- turi la rindut lor, adaugă loare de peste 95.000 lei. j> Să n u se su b estim eze im p o rtan ţa atela jelo r proprii.
< T inerii din unităţile socialiste ale agriculturii întîm pină u n ev enim ent^
/d e o se b it d e im p o rta n t din v ia ta lor — cel de-al III-lea C o n g re s al U -T .M .<
n întâmpinarea Congresului > A cesta să constituie p entru ei un no u prilej de verificare ? forţelor lor şi;
5 să se bucure că v o r putea rap o rta partidului că şi-au îndeplinit cu cinste<
(’ t c a t e s a r c i n i l e c e le s t a u în f a ţ ă .
U. T. M. C om itetele raio n ale de partid — îndeosebi acolo u n d e situ aţia arături-«
< lor de v a ră n u este satisfă căto are — să ia m ă su ri c o re sp u n z ăto are . U n '
< control tem ein ic pe teren din p artea m em b rilo r acesto ra şi o in d ru m are<
o T in erii sid eru rg işti de la H u n e ­ au co lectat în p rim ele 7 lu n i ale a c e s­ < m a i c o n c re tă a ac tiv ităţii sfatu rilo r p o p u la re , S .M .T ., G A S . etc., a r d e te r-;
d o ara au p ro d u s p este p rev ed erile p la ­ tui a n 8.320 to n e de fier vechi. /m in a o îm b u n ătă ţire a situaţiei. Şi ac est lucru se im p u n e ca o necesitate«
n u lu i de p ro d u cţie, în p rim ele 7 luni © L a cursurile de m inim tehnic au liberat la timp terenul, a făcut « v i t a l ă .
ale an u lu i, 15.425 tone de fontă, fost cu p rin şi în acest a n peste 1.800 să nu se poată începe nici exe­
47.191 to n e oţel, 40.980 to n e la m in a te, de tineri sid eru rg işti.
42.286 to n e de a g lo m e ra t tieros şi
© D rap elu l d e o rg an izaţie U .T .M .
3.473 tone cocs m etalu rg ic.
fruntaşă pe G om binatul siderurgic H u- In anii de pensie
° T o t în prim ele J S J L necloarai deţine
7 luni ale acestui
organizaţia de bază
an, tinerii din C o m ­
binatul siderurgic •O / 0 F .T .M . de la la m i­ Rind pe rind tovarăşii care au nalului. Acum este pensionar. iat, simţi o durere la locul unde
H u n ed o ara au realizat e c o n o m ii la norul d e 800 m m ., muncit mulţi ani, părăsesc p'at- N-a trecut multă vreme de fusese operat. I se mai potoli
iar drapelul de b rig ad ă de tineret fru n ­ formele de încărcare sau de des­ cînd ortacii l-au condus din ul­ minia şi păşi încet spre ieşire.
p re ţu l d e c o st al p ro d u c ţie i d e ta şă p e c o m b in a t îl d e ţin e b rig a d a d e cărcare, abatajele, schelele şi se timul schimb. înainte de-a ieşi Mergea cu capul plecat şi parcă
2 2 .3S 1.300 lei, iar p rin e c o n o m is ire a o ţe la ri d e la o ţe lă ria M a rtin n r. 2 c o n ­ „retrag“, in anii de pensie. Par­ pe poarta întreprinderii, bălri- regreta că-şi trădase sentimen­
m e ta lu lu i s u m a de 15.266.858 lei. tidul şi guvernul nostru le asi­ nul şef de echipă se făcu ră­ tul de grea despărţire de muncă.
dusă de com unistul Iulian Ispas. D e gură la bătrîneţe condiţii de trai mas in urmă pentru a mai a-
© B rigăzile dc m u n c a patriotica asem en ea, drapelul de b rig ad ă de cum n-au avui niciodată. Ei la­ runca. o privire la furnalul înalt. ... Multă vreme bătrînul Suciu
a le tin e re tu lu i d e la (B.S. H u n e d o a r a m u n c ă p a trio tic ă fru n ta ş ă p e c o m b i­ să locurile de muncă în grija ce­ Furnalul acela i-a fost tovarăş nu s-a împăcat cu gindul că a
lor tineri, care continuă lupta bun. II cunoştea citit de bine ' ieşit la pensie şi că nu trebuie
n a t îl d e ţin e b rig a d a d e m u n c ă p a trio ­ oentru construcţia vieţii noi. să meargă la furnal. II chema
tică d e la o ţelăria M artin nr. 1 c o n ­ furnalul cu o forţă irezistibilă.
dusă de Ioan D ordea.
Pentru cea mai mare parte in­ Ca să reziste acestei puternice
© T inerii de la I.G .S. H u n e d o a ra au
co lectat şi p red a t I.G .M .-uliii în p eri­ să dintre tovarăşii care părăsesc Din carnetul chemări, se îmbrăca în fiecare
o a d a 1 ia n u a rie — 31 iulie a.c., c a n ­
titatea de 950 to n e fier vechi. locurile de muncă retragerea REPORTERULUI zi cu aceeaşi salopetă cu care
este numai aparentă. Mulţimea mergea la muncă. Salopeta mi­
anilor i-a legat de producţie, de aaSSEI!E2SH3î!nram5îE3BEKSBSSEEfflCT5rist^SB rosea a fum, era unsă, mai avea
© B rigăzile de producţie ale tine­ Ungă el îşi lăsa nu mai puţin prin buzunare şi pe la manşeta
retului de pe şantierele I.G .S.H . au irăminlârile ei, de oameni.
re a liz a t, d e la în c e p u tu l a n u lu i şi p în ă In mintea şi in inima lor nu-şi de 42 de ani. Iată de ce despăr­ pantalonului praf de cocs şi
în prezent, eco n o m ii în p ro d u cţie şi poate /ace uşor loc ideea că tre­ ţirea era aşa de grea. In minte minereu. Se simţea bine cînd. o
prin m uncă voluntară de aproape buie să părăsească munca şi ii stăruia mereu ideea că a tre­ îmbrăca, chiar dacă făcea acum
3 0 0 .0 0 0 lei. să privească numai la ceea ce se cut şi ultimul şut la furnal ş¦ alte treburi. Era o încercare
petrece îri jur. Pasiunea lor pen­ asta nu-i era de loc pe plac. de-a reproduce pe scară redusă
mediul de ia furnal. Dar şi ăsta
o B rigăzile de producţie ale tine­ tru muncă este amplificată şi Se pomeni luat de braţ. Era t s-a părut, ceva făcut aşa de
retului conduse de S telian Ţ ăgîrţă de permanent însufleţită de uriaşul Mihai, un ortac de-al său, pe ochii, lumii. Tot nu se simţea
la fu rn alele 1— 4 şi G o m şa A lex a n d ru avînt al construcţiei socialiste care-l învăţase meserie. în largul lui. Nu mai urmărea
de măreţele realizări ale regi­ ceasul, timpul de topire, nu se
d e la fu rn alele 5 — 6 d in G .S. H u n e ­ mului nostru democrat-popu- — Hai, Suciu baci, hai să mai certa, cu nimeni pentru
doara, se n u m ără printre brigăzile mergem. tinete nereguli, apuca în miini
<ar.
fru n ta şe ale tineretului. — Lasă-mă în pace, măi ţin-
o P rin tre fruntaşii în producţie ai A ceasîa înseamnă cule — refuză bătrînul să iasă tot obiecte neobişnuite. Toate
co m b in atu lu i se n u m ă ră şi tinerii din pe poartă, smutgîndu-se imediat acestea îl „sufocau“.
sch im b u rile co n d u se de ing. R ăilea n u retragere ? de lingă Mihai. Mă duc la di­
V alentin, de la fabrica dc a g lo m era­ De cîţiva ani, baci Suciu nu rectorul general sâ-i spun . . . G. ARMEANU
re a m in ereu rilo r, ing. V ă d u v a V a-
m ilian dc la O .S .M . 1 şi ing. O lali se mai întilneşte cu tovarăşii Eu şi mîine vin la lucru I (Continuare tn pag. 3-a)
D e z id e ra t d e la la m in o ru l b lu m in g 1.000. din echipă pe platforma fur- Cînd se smunci de lingă bă­