Page 54 - 1960-08

Nr. 1750
P regătiri în vederea deschiderii
n o u lu i an ş* colar
al învâţărtiîntiilui de p a rtid
* Printre problemele ce stau în momentul de faţă în cen- : M a i s t r u l V a s i l e
; trul atenţiei organizaţiilor de partid se află şi pregătirea ţ A r g e t o i a m i ş i m u n ­
i deschiderii în bune condiţiuni a noului an şcolar în sistemul ? c i t o r u l G h e o r g h e
* învăţământului de partid. Este in curs (le desfăşurare pregă- $
* tirea propagandiştilor, încadrarea membrilor şi candidaţilor i
| de partid precum şi a tovarăşilor din activul fără de partid, ?
i in cercurile şi cursurile create.
S-a discufaf cu fofi cursanfii
De curihd, biroul organiza­
ţiei de bază. de la întreprinde­
rea de electricitate Deva a for­
mat o comisie căreia i-a Încre­ acesta aU fost încadraţi în cer­
dinţat sarcina de-a discuta cu cul de studiere a Istoriei
toţi membrii şi candidaţii de P.C.U.S. anul II.
partid care se vor încadra în
noul an şcolar. La încadrarea
cursanţilor, comisia a ţinut sea­
ma atît de forma de învăţământ
pe care aceştia au urmat-o a-
nul trecut, cit şi de cerinţele şi
posibilităţile, lor.
Este pozitiv faptul că biroul
organizaţiei de bază a orien­
tat astfel munca incit marea
majoritate a membrilor şi can­
didaţilor de partid vor urma
în acest an forme superioare
celor frecventate anul trecut.
Nici un comunist în afara învăfărrr nfului
Analizînd modul în care în-
văţămîntul de partid se ras-
frînge îrt activitatea Comunişti­
lor, biroul organizaţiei de bază
de la şantierul de construcţii
nr. 1 Deva a constatat că acei
membri şi candidaţi de partid
care au frecventat cu regulari­
tate învăţământul de partid .şi
care şi-au însuşit tezele pre­
date, aduc o contribuţie mai
importantă la îndeplinirea pla­
nului de producţie, la creşte­
rea productivităţii muncii şi re­
ducerea preţului de cost al
construcţiilor. Aceasta a deter­
minat biroul organizaţiei de
Locuinţe din fondul întreprinderii
.Realizînd însemnate econo­
mii peste plan, colectivele în­
treprinderilor industriale din re­
giunea fidâstPă, aii vărsat la bu­
getul sfaturilor populare pentru
construcţii de locuinţe, începînd
din anul 1958 şi pînă acum,
43»557i45l lei. Pentru siderur-
giştii din Hunedoara şi Gălan,
pentru minerii de la Telitie şi
Ghelar şi pentru ceferiştii de la
.Simeria, s-au .cheltuit din fon­
dul întreprinderilor pentru con­
strucţii de locuinţe 'din toamna
anului 1958 .şi pînă adun
12.399.000 lei.
Din: toridul întreprinderilor şi de sfîrşit lucrările de zidărie a
din fond central, s-au construit
şi dat în folosinţă oamenilor
muticii din oraşele şi centrele
muncitoreşti din regiune în pri­
mele 7 luni şi- jumătate din a-
cest an, 1.120 de apartamente,
iât alte sute de apartamente se
află în ¦construcţie în diferite lei ,pe apartament faţă dc pre­ şi revaceinările antidifterice tre ­
stadii, . . vv
Ţara noastră a devenit în ul­
timii ani un vast şantier de
construcţii. In-toate regiunile se
construiesc noi uzine şi fabrici,
se modernizează şi .se lărgesc
cele existente. Dezvoltarea în
ritm vertiginos a industriei ţării
duce în mod implicit la creşterea
numărului de muncitori din fa­
brici, mine, uzine. Pentru a se
asigura condiţii de viaţă tot mai
bune. partidul şi guvernul pun
un accent deosebit pe asigurarea
spaţiului locativ.
La thmedoara de pildă, ală­
turi de Combinatul siderurgic
care.în anii puterii populare s-a
dezvoltat puternic, consituind
rrpnrlrîp ţării noastre, s-a ridi­
cat şi-continuă să crească, un
nou oraş muncitoresc.
Congresul ai iii-iea a! P.M.R.
a trasat sarcini sporite in dome­
niul construcţiilor de locuinţe.
Astfel, se prevede ca în anii
1969— 1905 să se construiască
circa 390.000 apartamente. Par­
tidul ne-a trasat nouă construc­
torilor sarcina tiu numai de a
realiza un mare volum de lo­
cuinţe noi, dar şi de a lucra cu
un preţ de cost redus, de a îm­
bunătăţi calitatea construcţiilor
şi de a scurta termenele de dare
în folosinţă.
Sarcinile trasate de partid că­
lăuzesc întreaga noastră activi­
tate, Anul acesta, nouă construc­
torilor din Oraşul Hunedoara ne
revine sarcina să dăm în folo­
sinţă un număr de 750 aparta­
mente. îii consfătuirile de pro­
ducţie, în cadrul convorbirilor
organizate de agitatori, mulţi
* locul de muncă. Le-am explicat
i din Sebeş. In afară
de im portantele e-
Aşa de pildă, cursanţii care a-
nul trecut au studiat în cercul
de Istoria P.C.u.S. anul I, anul
Pentru noul an şcolar 1960-
1861, au fost create 4 cercuri şi
anum e: de economie concretă,
Istoria P.C.U.S. anul I şi II,
precum şi un cerc de studiere a
Statutului P.M.R. în care au
fost încadraţi toţi candidaţii şi
noii membri de partid, precum
şi o parte dintre tovarăşii care
fac parte din activul fără de
partid.
In noul an şcolar sînt înca­
draţi toţi membrii şi candidaţii
de partid din organizaţia de
bază.
bază ca încă de pe acum să
ia măsuri ca în acest an, nici
un membru sau candidat de
partid să nu rămînă în afara
invăţămîntului de partid.
In acest scop s-a stat de
vorbă cu toţi comuniştii, şl toţi
au cerut să fie încadraţi’ în
cercuri potrivit nivelului lor
politic şi ideologic.
Pentru ca toţi tovarăşii să fie
cuprinşi în învăţămîrtt au fost
create: Un cerc de economie
concreta, unul de studiere a Is­
toriei P.M.R. anul I şi unul pen­
tru candidaţii de partid. în ca­
re se va studia Statutul P.M.R.
Pentru a realiza cu fondurile
investite locuinţe mai rnulte,
mai bune şi confortabile, con­
structorii chibzuiesc şi gospodă­
resc riiai economicos materiale­
le şi cheltuielile de construcţii.
Pe şantierul de locuinţe din Hu­
nedoara, se aplică .cu rezultate
tot mai bune iniţiativa pornită
dc constructori la începutul a-
nului de a realiza la fiecare bloc
cu 24 de apartamente economii
pentru construirea unui aparta­
ment în plus. Astfel, se apropie gît, aşa cum se procedează cu Ţinînd cont de valoarea rea­
blocului ce se construieşte cu
materiale economisite şl prin
muncă voluntară. La blocurile
terminate pînă acum în noul
oraş al siderurgiştilor de la Gă­
lan, constructorii au realizat o
economie de • aproximativ 2.000
ţul prevăzut. în deviz.
C @ n s fry im ie ftin * în f r u - u n t e r m e n
s c u rt şi d e c a lita te
muncitori, tehnicieni şi ingineri
au venit cu propuneri concrete
în vederea grăbirii ritmului de
lucru, reducerii preţului de cost
şi îmbunătăţirii calităţii.
Pentru grăbirea ritmului la
lucrările de zidărie, s-a trecut la
lucrul în lanţ, după metoda so­
vietică Orlov. Brigăzile de zi­
dari care aplică această metodă,
iiicreaziă concomitent Ia cîte 3-4
blocuri. Zidarii sînt astfel- împăr­ Cînd blocurile intră în faza de
ţiţi îneît în timp ce la un bloc
se fac lucrări de zidărie, la al­
tele se montează planşeui de
prefabricate. In felul acesta, se
evită golurile de lucru. Toate
brigăzile dd zidari, dulgheri şi
fierari betoilişti au continuii de
lucru. Nou! sistem de organizare
a muncii a, dus (a o creştere sub­
stanţială a productivităţii mun­
cii. In fruntea luptei pentru o
productivitate înaltă sînt brigă­
zile conduse de comuniştii Da-
mian Dîrlea, Miliai Zvolenski şi
mulţi alţii.
De o mare importanţă pentru
grăbirea ritmului de construcţie
este şi graficul de lucru. Peritru
fiecare bloc în construcţie s-au
întocmit grafice calendaristice
care cuprind durata de execuţie
pentru fiecare fază în parte, zi­
dăria, montarea planşeelor, duI-
glieria etc. Graficele asigură rit­
micitatea şi continuitatea muncii
pe întregul şantier, darea la timp
Ş tefan (pe care-i
vedeţi in fo to g ralia
n o a stră ), lucrează
in secţia vopsitorie
a fabricii de ciorapi
coiiom ii rea liz ate la
co lo ran ţi şi ch im i­
cale, ei îşi d e p ă ­
şesc planul în m e ­
die cu 6-10 la su tă.
:9 $;
rü a a m m 4 lt
Unul din mijloacele cele mai
bune de a ne feri de îmbolnă­
vire este vaccinarea.
Ce este un vaccin şi ce rost
are vaccinarea ?
Vaccinurile slnt fie microbii antivariolică (cea care lasă
anumitor boli, fie anumite sub­ semn la mină) se va executa în
stanţe pe care le prodiu mi­ semestrul II 1960 între 15 no­
crobii — toxine — care supuşi iembrie şi 1 decembrie.
unor tratam ente fizice sau chi­ Vaccinarea antigripaiă se va
mice, îşi pierd proprietatea de face de asemenea în acest an
a mai putea îmbolnăvi omul într-o serie de colective, la
sau animalele dar îşi păstrea­ sfîrşitul semestrului II.
ză totuşi anumite proprietăţi. In anul 1961, între 15 ianua­
Vaccinul introdus in organis­ rie şi 1 martie, se va desfăşura
mul nostru îl pune pe acesta în întreaga ţară vaccinarea an-
în situaţia de
a lua masurile ------------------------------------—"— a populaţiei cu­
de apărare faţă S F Ă T U I
de aceşti ml- J
crobi sau toxine­
le lor, deci pro­
duc o stare spe­
cială de apă­
rare denumită imunitate.
Ca tehnică, vaccinările se pot
face sub ¦diferite forme : injec­
ţii subcutanate (sub piele), in-
trămiişculâfe (în muşchi), aşa
cum se fac vaccinările antidif-
terice, antipoliomielitiee, anti-
tetanice, prin sacrificări cum se
face vaccinarea antivariolică,
prin înţepături multiple cum se
face B.C.G.-ul (vaccin antitu­
berculoso sau pe cale bucală —
pé gură — înghiţind vaccinul
aşă ctim se procedează în pre­
zent cu noul tip de vaccin B.C.G.
şi cu iloul tip de vaccin anti-
pcliomielitic. Mai există şi o
formă de vaccinare prin pulve­
rizare a vaccinului în nas sau
vaccinul antigripal.
In semestru) II al anului 1960,
va începe o campanie de vacci­
nări de mare importanţă. Ast­
fel, Ia 1 septembrie 1960 va
începe in toată ţara vaccina­
rea antidlfterică la copii cu un
vaccin de mare eficacitatea şi
puritate (A.D.P.A.)> Vaccinările
buie să fie terminate la i5 oc^
în folosinţă a blocurilor de lo­
cuinţe.
Pe şantierul oraşului nou din
Hunedoara, au fost luate şi o
serie de măsuri pentru extinderea
mecanizării lucrărilor. Astfel,
transportul pe verticală şi ori­
zontală se face aproape în între­
gime mecanizat. Pentru folosi­
rea lor din plin, macaralele turn
deservesc mai multe blocuri.
finisaj, macaralele turn sînt mu­
tate la alte blocuri. In felul a-
cesta, s-a reuşit ca macaralele
să fie folosite din plin. Măsuri
de mecanizare s-au Itiat şi la
transportul cărămizilor din de­
pozit la locul de munca. Acesta
se face cu tren pe linie îngustă
(decovil).
O atenţie deosebită se dă şi
reducerii preţului de cost, reali­
zării de economii. Astfel, la fie­ reducerea preţului de cost este
rul beton s-a reuşit ca pierderile iniţiativa constructorilor de a
să fie redtise de la 3 Ia sută la
1— 1,5 In sută. De asemenea,
prin respectarea reţetei la be­
toane şi dumirea agregatelor,
s-au realizat însemnate econo­
mii de ciment.
Măsuri au fost luate şi în ce
priveşte îmbunătăţirea calităţii
lucrărilor. Cea mai importantă
măsură este recepţia lucrărilor
pe faze. Maistrul şi inginerul
cu producţia recepţionează lu­
tcmbrie 1960. in acest lot vor
intra toţi copiii nevaccinaţi an-
tidiîteric sau cei nerevaccinaţl la calitatea cărbunelui.
timp sau incomplect vaccinaţi.
Vaccinarea şi revaccinarea
tipoliomielitică
prinsă între vâr­
*~ stele de 2 Luni şi
30 de ani. Copiii
între 2 luni şi
7 ani, care nu au
fost încă vac­
cinaţi antipoliomielitic, vor fi
vaccinaţi cu vaccin inactivat p6
cale injectabilă. Copiii pînă la
7 ani care au fost vaccinaţi cu
vaccin antipoliomielitic inactivat
pe calea injectabilă, vor primi
o nouă vaccinare, o şingurâ do­
ză, pe gură, Populaţia între 7
şi 30 de ani, va fi vaccinată, de
asemenea, cu acest tip de vac­
cin, pe gură, o singură dată.
In vederea campaniei de vac­
cinare, populaţia va fi anun­
ţată la timp de personalul sa­
nitar care va fi ajutat în mun­
ca sa de grupele de echipieri
sanitari de cartier, de instituţii
şi de comisiile de femei.
lă a vaccinărilor în combaterea
îmbolnăvirilor şi in scăderea in­
capacităţii de muncă, muncito­
rii sanitari, alături de toţi oa­
menii muncii vor căuta să-şi
facă datoria considerând aceas­
ta ca una din principalele lor
sarcini.
Dr. TRIF MlRCEA
m edic specialist pediatra
Spitalul unificat— D eva
crările pe parcursul executării
lor. Ca urmare, simţul de răs­
pundere al constructorilor faţă
de calitatea lucrării a crescut
mult.
In cadrul şantierului, o aten­
ţie deosebită s-n dat stimulării
iniţiativei creatoare a construc­
torilor. O serie de propuneri de
inovaţii şi raţionalizări au con
dus Ia economii importante de
materiale. De pildă, tovarăşul
Samoil Sonnleiter a executat pa­
nouri de coiraj din cherestea re­
cuperată, reducînd astfel con­
sumul de cherestea cu 65 Ia su­
tă. Tot pe şantierul nostru s-a
propus confecţionarea unui dis­
pozitiv de stingere a varului ca­
re asigură o calitate mai bună
a acestui material şi evită ri­
sipa.
Deosebit de preţioasă pentru
realiza Ia 24 apartamente un a-
partament din economii. Acum,
ia blocul nr. 89, bloc ce se cons­
truieşte din materiale economi­
site, s-a executat zidăria la pri­
mul etaj şi s-a turnat planşeui
primului etaj. Lucrările respec­
tive au fost executate prin mun­
că voluntară de brigăzile de
specialitate de pe şantier.
Pentru a stimula iniţiativa
constructorilor, comitetul sindi­
Soarta safiifăţii
cărbunelui se hotărăşte
în abataj
Eu conduc o brigadă care lu­
crează la un abataj frontal, me­
canizat. Pentru a da o producţie
de bună calitate, am luat urmă­
toarele m ăsuri: în primul rînd
am stat de vorbă cu toţi munci­
torii din brigadă, pe schimburi,
şi le-am arătat importanţa îmbu­
nătăţirii calităţii cărbunelui prin
alegerea manuală a şistului la
că în acest fel vom putea cîştiga
mai mult, că nu laboratorul pre-
paraţiei este vinovat de faptul că
ni se şterg vagonete pentru şistul
vizibil ci noi, cei care trimitem
la suprafaţă cărbunele aşa cum a
rezultat în urma puşcării. Le-am
mai explicat apoi că piatra care
o dam în cărbune produce daune
utilajelor de la preparaţie, cere
un consum mai mare de energie
electrcă.
In urma acestor discuţii s-a
trecut pentru prima dată în
schimbul de tăiere, la alegerea
pietrei din cărbune. Apoi, un om
din brigadă a primit sarcina să
aleagă şistul care mai scapă pe
transportor. La fel, vagonetarul
de la încărcat din rostogol, a fost
instruit şi el să aleagă piatră
care mai scapă şi să o încarce
separat în vagonete.
Procedînd astfel, am ajuns ca
în acest an să avem mai puţine
vagonete şterse pentru şist. Dacă
anul trecut am avut pe sector
cîte 180 tone cărbune şterse pe
lună în luna iunie anul acesta
am avut mimai 35 tone şterse,
iar în luna iulie, 16 tone ceea ce
arată că s-a îmbunătăţit simţitor
Ţinînd seama de faptul că
îmbunătăţirea calităţii cărbunelui
are o importanţă deosebită în
reducerea preţului de cost, bri­
gada noastră va lupta şi pe viitor
cti acelaşi elan pentru a da militai
cărbune de calitate şi cît mai
ieftin.
IOAN POPA
şef d e b rig a d ă , secto ru l II lar comunal Şoiihuş a ţinut o
m in a Luperli
Colectiviştii din Apoldul de Jos
Ion Albu, Nicolae Popa, Ni- turma de 280 oi, toate astea le-am avut insăminţate, am
s colae Beju, Elena Gligor, ion sînt ale noastre. Grajdul mare treierat mai mult de jum ăta­
' Domnaru, Nicolae Nicoară. şi încăpător dinspre „Fîntîna te. Numai într-o singură zi,
Doina Popa şt mulţi alţii,, fac giştii“ şi pătulele pentru 15 la una din batoze, s-au treie­
parte din cele peste 280 fa ­ vagoane de porumb sînt făcute rat peste 13.100 leg. grîu. Stn-
milii ale gospodăriei agricole de noi. Fundaţia pentru m a­ tem in plină bătălie a tretdti-
colective „Partizanul roşu“ din gazia de cereale în care vor şului. Din suprafaţa de 120 ha-
Apoldul de Jos.
S-ău unit în marea familii,
în anul 1950 cină s-a născut
gospodăria colectivă din Apold.
Unii s-au hotăît mat uşor, al­
ţii mai greii. Astăzi iUsă, toţi Jos sînt oameni gospodari.
laolaltă lucrează cu mult spor
pe marele ogor al colectivei.
Zestrea lor a fost mică la în­
ceput. Astăzi, sînt minări.
— Avem peste 800 hectare
teren bun.
O schimbare mare s-a pe- Din cele 186 ha. du grîu ce
) trecut în viaţa satelor noas­
tre. încep să dispară term enii:
lucrez, obţin etc. Sînt înlocuiţi
cu pluralul: avem, lucrăm,
obţinem.
Cu cită mîndne în glas sînt
exprimate aceste cuvinte sim ­
ple !
— Camionul acesta este al
j Cornostru, cireada aceea de 50
vaci de lapte, cei peste 60 cai,
catului I.C.S. Hunedoara, a in­
stituit titlul de „Brigadă frun­
taşă". In fruntea acestei între­
ceri sînt brigăzile conduse de
comuniştii Titi Brănişteanu, in­
stalator caloriferist, Andrei Na-
zarin, instalator, Ştefan Roşla-
nu, zidar şi Petru Petraş, zu­
grav.
Toate acestea au făcut ca în
cadrul şantierului să se obţină
succese remarcabile. Astfel, pînă
în prezent, au fost date în fo­
losinţă 462 apartamente. In cin­
stea Zilei de 23 August vor mai
fi date în folosinţă încă 120 de
apartamente.
După apariţia directivelor ce­
lui de-âl Iîl-lea Congres al
P.M.R., munca pe şantierul nos­
tru a luat un nou avînt. Astfel,
brigada comunistului Mihai Zvo-
lenski şi-a luat angajamentul de
a face complet lucrările la roşu
Ia un bloc cu 36 apartamente în
45 de zile. Obiectivul principal
al întrecerii socialiste dintre bri­
găzile de pe şantier este de a
munci astfel îneît fiecare bloc
să fie dat în folosinţă după 4—5
luni de la începerea lucrărilor.
Sîntem convinşi că muncind
cu entuziasm, constructorii dc
pe şantierul oraşului Hunedoa­
ra, vor asigura traducerea în
viaţă a sarcinilor trasate de Con-
gtes, de a construi locuinţe mul­
te, ieftine, în termen scurt şi de
bună calitate.
Ing. VASILE COTLET
şei ad ju n ct al g ru p u lu i IV
I.G .S. H u n e d o a ra
In vizită la G. A. O.
„Petofi Şando
Pentru îmbinarea cunoştinţe­ şi-au propus să construiască în­
lor teoretice cu cele practice, nu că un_siloz pentru furaje cu o
de mult, elevii care au urmat capacitate de circa 100 tone.
cursul de propagandişti pentru
învăţămîntul de partid, organi­ Pe baza rezultatelor obţinute
zat de Comitetul regional în anul trecut, valoarea unei
P.M.R., au făcut o vizită la zile-muncă s-a ridicat la suma
G.A.G. „Petofi Sândor“ din de 66 lei, din care, colectiviştii
Deva. au primit în bani 18 lei pentru
fiecare zi-muncă, iar restul a fost
Tovarăşul Zsok Ladislau, pre­ plătit în natură.
şedintele gospodăriei şi Magda-
lena Lazăr, secretara organiza­ In anul acesta, colectiviştii au
ţiei de partid de aici, au vorbii contractat cu statul însemnate
celor prezenţi despre realizările cantităţi de produse. printre
obţinute de harnicii colectivişti care 30.000 kg. grîu, 20.000 kg.
precum şi despre planurile lor cartofi şi 18.000 litri lapte pre­
de viitor. cum şi 85 porci pînă la 100 kg.
Vizitatorii au fost informaţi etc. Aceste contractări, pre­
că de la înfiinţarea gospodăriei, cum şi vînzările de legume şi
în anul 1952, şi pînă în prezent, zarzavaturi pe piaţă vor spori
numărul colectiviştilor a crescut considerabil veniturile colecti­
de la 75 familii la 650 familii. viştilor.
Colectiviştii au construit o ma­
gazie şi un patul de cereale, o Convinşi fiind că muncind mai
remiză pentru atelaje, un grajd mult şi mai bine veniturile lor
pentru vaci şi cai şi o materni­ vor creşte — spunea tov.
tate pentru scroafe. De aseme­ Magdalena Lazăr — colectiviştii
nea, colectiviştii au în curs de sînt hotărîţi ca în acest an să a-
construcţie doiiă grajduri pen­ fungă cu valoarea unei zfle-
tru vite, unui pentru 30 capete, muncă la peste 70 lei.
iar altul pentru 50 capete. In PETRU TOD
elev la cu rsu l de p ro p ag an d işti
cursul acestui an, colectiviştii pentru itivăţâniîntul de partid
D eva
.......... .............. .-.z: ¦ - - ¦» 9 = •' -------
G. A. C. „Progresul“ din Mintia
fruntaşă pe comună
In ziua de 14 august a.o., co­ plinit toate obiectivele propuse.
mitelui executiv al Sfatului popu­ Gu această ocazie, i-a fost îtltîii-
nat drapelul de unitate frun­
şedinţă pentru a fi analizate re­ taşă pe comună.
zultatele obţinute în campania
agricolă de vară şi în cinstea In încheiere, preşedintele gos­
zilei de 23 August. podăriei colective, tov. Iulia Za-
sloţi şi-a luat angajamentul în
Din raportul prezentat de tov. numele colectiviştilor că vOr
Nicolae Tudoran, preşedintele
munci şi în viitor cu acelaşi
comitetului executiv al sfatului
popular şi din discuţiile purta­ elan pentru a păstra cu cinste
te, a reieşit că G.A.G. „Pro­ drapelul cîştigat.
gresul“ din satul Mintia a înde- dum itru corcoş
•••••••• C orespondent
încăpea 35 vagoane, este tur­
nată de noi. ce o avem de arat, peste 70 ha.
stnt deja gata. Din recolta Ob­
Aceste cifre arată celor ce ţinutăi a fost transportată de­
le citesc, că lucrătorii ogoare­ ja la bază, cantitatea de
lor din comuna Apoldul de
22.000 kg. grîu, partea cuvdni-
— Avem în sat o gospodă­ tă S.M.T.-ului pentru muncile
rie colectivă şi o întovărăşire, prestate. In aceste zile, ne
vom achita şi obligaţiile ce le
în care au intrat toţi cetă­ avem faţă de stat, prin con­
ţenii — spun in continuare
colectiviştii clin Apoldul de Jos. tractările încheiate.
A. DAVID
vinul Hunedoara-Minerul Lupani 4-1 (2-1)
Pe stadionul nou din Hune­ însă fără rezultat. Atacanţii hu-
doara s-a desfăşurat duminică nedoreni şutează de la distanţă
întîlnirea amicală de fotbal din­ şi din orice poziţie. Pe de altă
tre echipele de Categoria A, Gor- parte, atacanţii de la Minerul şi
viriitl Hunedoara şi Minerul Lu- în special GrăiniceanU, constru­
perii. Deşi întîlnirea a făcut iesc acţiuni frumoase dar Nicu­
parte din pregătirile în vederea lescu aient apără. Singurul gol
începerii sezonului oficial, ea a care l-a prins pe picior greşit
fost de un bun nivel tehnic. Am­ a fost acela înscris de mijloca­
bele echipe au furnizat un joc şul Mihaly.
frumos, cu faze spectaculoase,
satisfăcînd în mare măsură pu­ In repriza a II-a se fac unele
blicul prezent la întîlnire. La schimbări în formaţii. La Mine­
fluierul arbitrului Pătraşcu, cele rul intră Groza, Pal şi Plev, iar
două echipe au aliniat următoa­ la GorVinul Nebela, Balint, Tă-
rele formaţii: Corvinul Hune­ taru şi Radu T.udor. Gu toate
doara : Niculescu I — Nioules- acestea, jocul nu e.ste atît de di­
cu II, Nacu, Goiciu — Pop, namic, se combină prea mult la
Molrtar — Anton, Constantines- centrul terenului. Hunedorenii
cu, Cuteanu, Zapis, Zanca. Mi­ trimit mai toate mingile pé par­
nerul Lupeni : Kişş — Dan, Go- tea stîngă, neglijînd complect
man, Cherestes — Szoke, Miha- aripa dreaptă, cu toate că Con*
ly — Sima, Moldovan, Nisipea- stantinescu atunci cînd a avut
nu, Adam, Crăiniceanu. balonul s-a descurcat foarte bine
proditcînd chiar panică la poar­
La cîleva minute de la înce­ tă Minerului. In această' parte
perea jocului se înscrie primul a jocului, am reţinut acţiunile
gol. Gherestes trimite prea uşor bine concepute ale lui Radu Tu-
balonul portarului Kiss, Anton dor, care a marcat ultimele două
intervine şi înscrie. Irt rriin. 20, goluri, Gonstantinescu. Zapis şi
după o cursă reuşită, Zapis ri­ Guteanu. De ia oaspeţi, Crăini­
dică scorul la 2—0. Jocul se în- ceanu şi Sima au fost cei mai
dîrjeşte. Ambele echipe constru­ buni.
iesc numeroase acţiuni, rămase
V. FAN1CĂ
Faza regională Ia tenis de masă
Sala clubului Voinţa din Pe­ loc şi dreptul de a participa lâ
finală.
troşani a găzduit sîmbătă şi du­
Primele trei loturi au fost 0-
minică faza regională la tenis clipate de Tiberiu Pîs, Gheor*
gbe Oprea şi Eugen Ghfrcfş.
de masă rezervată sportivilor din Petroşani. Bine â jucat şi
din cooperaţia meşteşugărească Nicu Sbucbea din Haţeg care a
din regiunea noasiră. Cei 12 ocupat locui IV.
sportivi din oraşele Brad, Petro­ B. SABIN
şani, Haţeg şi Lupeni s-au în­ corespondent
trecut pentru a cîştiga primul