Page 55 - 1960-08

Nr. (7 j 0 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. o

In anii de pensie Povestea unor aragazuri ' YT'YYVV^'

Z\/'V/V/\/'V'\/V\/v La magazinul de produse in­ a face încă cîţiva paşi şi a ajun­ O .C .L . ALIM EN TARA IN TERRAIO N ALA

(Unstare din pag. l-a) rului vechi s-a iscat o întrecere ,< dustriale din Gurabarza s-au ge în spaţiul gol din bucătăria DEVA
între cei din cartier şi ucenicii ] primit, conform repartiţiei nr. 8 tov. Cornel Gabor.
anunţă consumatorii că desface prin unităţile
Aşa nu se poate trăi, frate şcolii profesionale. din 1960, un număr de 6 araga­ Şase au fost, trei au rămas. sale din oraşele Deva, Cugir, Alba iulia şi
ZJatna, mărfuri cu preţuri reduse ca:
Niculiţă — giridi el. Se duse —‘ Ucenicii — spune Iov. zuri cu butelii, pentru a fi repar­ Şi astfel stînd lucrurile, Maria
^ Orez,
la. tovarăşa Bistrian, secretara ¦Suciu — sînt mai mulţi şi au tizate în mod just solicitanţilor. Bonta, vînzătoare în raionul res­
organizaţiei de bază din cartier, adunat mai mult fier decît noi. Urmărind însă drumul par­ pectiv, şi-a z i s : „N-ar strică să 0 Produse de franzelărie,
să stea de vorbă cu ea. 0 găsi „bâtrînii“. Dar nu-i nimic. Bine) @ C i o c o la t ă şi bomboane de ciocolată,
curs de aragazurile în caUză, se transport şi eu unul acasă“. De ifl C eai,
acasă. Intrară in vorbă, li spuse că s-o adunat mult fier.
% Cafea,
de-a dreptul: Dacă vreun fovarăş constată că .ele au apucat căi la vorbă pînă la faptă, n-a fost
trebuie ajutat ® Cacao,
— Eu, ştii bine, nu mai lucrez diferite şi numai unul a ajuns drum lung aşa că iat-o şi pe @ Sardele in ulei,
la uzină. Da să-mi spui şi mie, <H) S t a f id e ,
acolo unde trebuia. tov. Maria Bonta „înzestrată“ cu H Piper,
cam ce probleme avem de re­
zolvat aici in cartier. Cu lucru Dacă vreun tovarăş care a \ Primul aragaz nu a avut 1oo un aragaz. ţ Bogat sortiment de conserve de legume.
la furnal am cam terminat eu, muncit mulţi ani in mod activ j
dar de muncit o să mai muncesc la Gurabarza, NO TA Mai rămăsese
mult şi bine cit mai stau în pi­ lipseşte dintrodată, aceasta se" aşa că a făcut ca­ ![f>. însă tovarăşa
cioare. Eu nu pot sta ca trăito­ simte. Aşa s-a întîmplat cu tov. >
le întoarsă spre Ana Demian, ca­
Nicolae Ormoş. S-a îmbolnăvit >
rul, riil vreau să încălzesc nici omul şi n-a mai putut participa j Deva. Ge să sieriţa magazi­
un scaun.
la viaţa organizaţiei de bază. '} caute în raion preţiosul obiect nului în cauză, care privea cu
Faţă ele această situaţie, tova- \ casnic. La centrul de regiune, a- jind la cele două aragazuri ră­
Secretara organizaţiei de ba­ răşii lui nu puteau rămîne pa- > colo-i el căutat! Şi iată-1 întor- mase. „Hai dragă cu mine, c-o
ză. se simţea pe bună dreptate sivi. cîndu-se în sîntil familiei Zauner
s Horst, gestionar la depozitul să-ţi meargă bine“, a îmbiat Teatrul de Stat de păpuşi
inindră că va lucra cu încă un — Hai să mergem la el acasă > dînsa pe unul dintre ele. Şi, a-
comunist, li spuse pe îndelete — propuse tov. Suciu, secreta-> paratul, ascultător, a urmat-o

principalele preocupări ale or­ rei organizaţiei de bază. ţ „Mercerie-galanterie“ din Deva, fără întîrziere. J F U fi C IUI 19N ID> IE 81“
ganizaţiei de bază şi-l anunţă Şi chiar a doua zi l-au vizitat !> care de multă vreme pusese ochii In magazin a mai rămas un
că în aurind vor avea adunare trei inşi. Omul era bolnav. ' pe el. din ALBA IULIA,
generală. Printre fruntaşii secţiei tras singur aragaz. Trist, după cele
— Am venit să vedem cu c e \ pe calapod a fabricii „Ardelea­ A fost mult pînă s-a spart întîmplate, acesta a luat dru­ anunţă un concurs pentru ocuparea
na" din Alba Iulia se află şi tov. gheaţa. Rînd pe rînd, încă patru a patru posturi după cum urmează:
• Vom discuta — spuse te putem ajuta — i se adresă> Gheorghe Puiu. El îşi depăşeşte aragazuri au fost îndreptate, prin mul, în mod cinstit şi legal, spre
norma în medie cu 20—25 Ia casa electricianului Nicolae Al- —i post pictor scenograf,
ea — un plan de acţiune pentru tov. Bistrian. ] măşan. —3 posturi actori mînuitorL

înfrumuseţarea cartierului. Ormoş se plinse că-i trebuia ? Condifiile de înscriere la acest concurs sînt;

— Bine, viu şi eu la adunare. un act de la administraţia în- - Şi iată cum, prin lipsa de Pentru pictor scenograf se cere absolvirea
răspundere de care dă dovadă institutului de arte plastice.
Adunarea generală a stabilit treprinderii. A fost după el, sută. grija tovarăşei Maria Lupu, res­ conducera magazinului respectiv
ca femeile din organizaţia de dar nu l-a putut obţine. 1 s-a IN CLIŞEU : Tov. Glreorghe ponsabila magazinului din Gura­ din Gurabarza, cele 5 1din 6 a- Pentru actori mînuitori, absolvenţi ai şcoli­
bază să patroneze parcul din spus să meargă a doua zi. Şi ] barza, astfel: ragazuri, şi-au găsit stăpîni „pe lor medii.
centrul oraşului vechi, iar băr­ iată, s-a îmbolnăvit. S-au anga- ţ Puiu în timpul lucrului. sprinceană“. Nici că se putea
altfel. Doar şi repartiţia lor a Concursul va avea Ioc în ziua de 26 VIII 1960, orele 8, Ia
baţii, pe cd de Ungă restauran­ jat tovarăşii Suciu şi Florica } O nouă maşină Unul din ele a intrat în casa fost făcută tot „pe sprinceană“. !sediul Teatrului din Alba Iulia, str. Bela Breiner nr. 3, tel. 752. $
tul „Corvinul“. In cîteva zile, Mihăilescu să ii aducă. Dar n-a : tov. Nicolae Golea, maistru tîrrl-
Secţia comercială a raionului
cele două parcuri au fost cură­ mai fost nevoie să meargă ni-] de încărcat plar la Atelierele centrale, care Brad, ce are de spus ?
ţate, iar de atunci ele sînt între­ meni, pentru că tovarăşii de lai mai avea un aragaz.
ţinute cu grijă. Aici se mai administraţie îl trimiseseră la ) In cursul silei de sîmbătă, 13 TRAIAN PLEŞA
adună seara grupuri de virst- domiciliu. Bucuria mare a tova-) august, în abatajul brigăzii Un alt aragaz a „trebuit“ ne­ corespondent
nici să-şi răscolească amintirile. râsului Ormoş a fost nu atit] condusă de comunistul Vasile apărat să fie alături de confra­
Ţi-e mai mare dragul să stai în faptul că a primit dovada cle> Mănăilă de la I. M. Aninoasa, a tele său de la domiciliul tov. -O0
care avea nevoie, ci că a sim ţit] fost introdusă o nouă maşină Foghel Alexandru, responsabilul
aerul curat al parcului. magazinului „Alimentara“ din BSN PBOSBAMULBE
încă o dată căldura tovărăşească > de încărcat de tip G.N.L. 30. Gurabarza. N-a avut însă noroc,
La scurt timp după aceea, 18 AUGUST 1960
comuniştii din cartier au hotâ- a comuniştilor. i Cu ajutorul acestei maşini, e- deoarece cumnatul tov. Foghel, P R O G R A M U L 1 : 5,10 E m isiu n ea 1- /—. , —>i—»,—i/—. t—.j —>/—\/—>/—i /—./—./— —>/—>/—>j—>/—>/—»/—‘ /— 1/—1 —./—w * -'/ ' i—» r* ' r - ' r~- j
rît să înceapă o campanie pen­ pentru s a te : S fatul zo o teh n ician u lu i;
tru strîngerea fierului vechi. In De atunci au mai fost la el) fortul fizic al minerilor scade, 1.1.S. MOARA„N. BĂLCESCU“ ]
trei rînduri, cei din cartierul 1
au adunat mai bine de 5.000 kg. acasă în mai multe rînduri to -i iar productivitatea muncii ducea lipsă de un aragaz, aşa că
creste simţitor. « nu i-a trebuit prea mult pentru
de fier vechi. Dar nu numai vărâşii din organizaţia de bază, \

l-au informat asupra acţiunilor) Alba iulia t

pe care le întreprind în cartier, ş

precum şi asupra ultimelor ho-) Tribuna deputatului şcolarizează pentru aou! şcolar 1181-1111]
comuniştii au participat la adu­ tărîri ale partidului şi guvernu- >

narea fierului vechi. Tovarăşi tui. s Mereu în mijlocul cetăţenilor 6.45 S u b m în d re fla m u ri tinereşti, p ro ­ — ucenici morari, durata şco iii 2 a n i; ^
g ra m d e c în te c e ; 7,30 S fatu l m e d ic u ­
ca Vaier Koloji, Nicolae Suciu, lui : D e sp re lip sa poftei d e m în e a re
Maria Bistrian, Szabo Iosif, Chiar dacă ta băirîneţe pară-] la c o p ii; 8,00 D in p re sa d e a s tă z i;
sesc prima linie a bătăliei d e l 9 .3 0 D ru m e ţii v eseli ( r e lu a r e ) ; 10,40 — laboranfi pentru industria morărjtului,^
acolo de unde patria primeşte încă de cînd am fost ales de­ deputat, trec deseori prin cir­ G întece despre rachetă şi satelit de
ş. a. au mers din casă in casă putat în circumscripţia electora­ cumscripţie, discut cu oamenii, co m p o zito ri d in ţări p rie te n e ; 12,00 durata şcolii 2 ani; ^
lă nr. 11, a comunei noastre,
şi au mobilizat un mare număr cărbune, fontă, oţel, laminate, Gurasada, am căutat să ţin o le rezolv anumite probleme care M u z ic ă p o p u la ră a rd e le n e a s c ă ; 13,45 maiştri morari, durata şcolii 3 ani.^
de cetăţeni la această acţiune. construcţii, comuniştii îşi cu­ cît mai strînsă legătură cu ce­ îi frămîntă. Intr-una din zile G otele ap e lo r D u n ă r ii; 14,00 P ro g ra m
tăţenii, să rezolv pe cît se poate cînd mă aflam prin circumscrip­ em is de studioul regional C ra io v a ;
In legătură cu strîngerea fie­ nosc îndatoririle. propunerile şi cerinţele acestora. ţie, cîţiva cetăţeni au venit cu 15,10 D in c în te c e le şi. d a n s u rile p o ­ ]Intormafii amănunţita se dau la sediul morii J
Iată pe scurt cum muncesc, eu. p o a re lo r; 16,15 V o rb eşte M o s c o v a );
VW W v1 propunerea să construiască o 16.45 „ P ă rin te d ra g , p artid iu b it“ — „N. Bălceseu" din Alba Iulia, sifrada 6 M arîie nr. 3,
După fiecare sesiune, organi­ îîntînă. După ce am analizat po­ p ro g ra m d e c în te c e ; 18,00 M u zică u-
In Editura politică zez consfătuiri cu alegătorii pen­ sibilităţile ca şi necesitatea a- şo a ră ţ 19,05 T rib u n a R a d io ; 21,02 I <— t u , J t— 11— I '— I <— r i— t u—/
tru a le aduce la cunoştinţă ho- cestei construcţii, am ajuns la M ărturii de scriitor: E usebiu C am ila r;
Au apărut: tărîrile sesiunii, sarcinile care concluzia că cetăţenii au venit
stau în faţa sfatului popular în cu o propunere bună. Şi astfel, 21,17 M u zică de e s tra d ă ; 22,45 M u ­
CONTRIBUŢII LA ISTORIA POLITICII EXTERNE acea perioadă. In consfătuire ce­ prin muncă voluntară, s-a înce­ zică din operete.
A U.R.S.S. tăţenii iau parte la discuţii Ş i vin put construcţia fîntînii. A fost
cu anumite propuneri concrete transportat balastul, au fost PROGRAMUL I I : 1 4 , 0 7 Mici for­
de I. F. IVAŞIN pentru îndeplinirea Ia timp a cumpăraţi 10 saci de ciment, ur- maţii de muzică uşoară; 1 5 , 3 0 Trans­
sarcinilor care Ie revin. De pil­ mînd ca nu peste mult timp fîn- formările revoluţionare din patria noas­
Lucrarea, traducere din limba face o analiză amănunţită a e- tîna să fie gata.
rusă, constituie un amplu stu­ tapelor şi obiectivelor principale
diu asupra politicii externe a U- ale politicii externe a statului
niUfiii Sovietice între anii 1917 sovietic, relevînd eforturile stă­

$i 1958. Folosind un bogat ma­ ruitoare depuse de U.R.S.S. pen­ dă, la ultima consfătuire de a- Rezolvînd pe loc anumite pro­ tră oglindite în creaţia copozitorilor;
terial documentar, I. Fi Ivaşin tru a asigura pacea în lume.
cest gen am discutat cu cetăţe­ bleme ale cetăţenilor, fiind des 1 6 . 3 0 S o l i ş t i i n s t r u m e n t i ş t i d e m u z i c ă
nii probleme legate de buna des­ în mijlocul lor, am reuşit să mă p o p u l a r ă r o m î n e a s c ă ; 1 7 , 3 0 S f a t u l m e ­
PROBLEME INTERNAŢIONALE făşurare a campaniei agricole de apropiu de fiecare om, să-i fac d i c u l u i ; 1 8 , 0 5 M u z i c ă p o p u l a r ă d i n

Nr. 15 vară, a mobilizării zidarilor Ia să mi se adreseze cu încredere. ţ ă r i s o c i a l i s t e ; 1 9 , 3 0 D i n a c t i v i t a t e a

Din cuprins': „Problema fun­ Stanciu; „Baze şi rachete“ de construcţia noii şcoli şl altele. Ta rîndul lor ei se străduiesc s f a t u r i l o r p o p u l a r e ; 2 0 , 3 0 î n s e m n ă r i
Cetăţenii Romulus Curea, Vaier
damentală — apărarea păcii. V. Urum. Din „Note şi comen­ Herbei, Trandafir Carmazan, să-şi îndeplinească cu cinste an­ de rep o rter d e P o p S im ia n ; 21,15 G on- COOPERATIVA „DRUM NOU" \
Pe marginea documentelor Con­ tarii“ ; „Un puternic factor de Maria Popa, Cozma Mariş, E- gajamentele luate în consfătuiri cert interpretat de orchestra de m uzică
gresului al IlI-lea al P.M.R.“ de pace în Europa“ de I. Giubota- manoil Igreţ şi alţii, au fost de sau în discuţii personale. Aşa se p o p u la ră a R a d io te le v iz iu n ii; 21,45 P ă ­ HUNEDOARA
T. Fîntînaru; „După torpilarea r u „ S em n ific a ţiile unei vizite acord cu cele propuse în consfă­ face că în momentul de faţă, rinţi şi c o p ii; 22,00 G o n cert de m uzică
contramandate“ de G. Roman ; tuire şi au pornit serios la trea­ toţi cetăţenii din circumscripţie u ş o a ră ; 23,15 S eren a d e. sediul central str. Popa Şapcă 9.
de către S.U.A. a conferinţei Ia’ „Evenimentele din Turcia“ de T. bă. şi-au achitat datoriile către stat Execută pentru deservirea populaţiei :
lonescu. Publicaţia mal conţi­ iar o mare parte din ei au par­ B U L E T IN E D E Ş T IR I: 5,00; 6,00;
nivel înalt“ ’de E. Preda ; „De ne rubricile: „Din lumea socia­ Consider că păstrarea unei ticipat la acţiunea de reparare 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; C onfecţii de croitorie, după comandă, pentru
fem ei, b ă r b a ţ i şi c o p ii;
la victorii vechi spre victorii
@ î n c ă l ţ ă m i n t e co menzi şi r e p a r a ţ i u n i ;
noi“ de Z. Brumam ; „O singu­ lismului“, „Din lumea capitalis­ strînse legături cu alegătorii este a drumurilor. 19,00; 22,30; 23,52 (p ro g ram u l I) ; H Lucrări de sp ălătorie;

ră tară — două lumi“ de A. mului“, „Privind hartă lumii“. unul din motivele pentru care Şi pe viitor voi căuta să ţin 1 4 , 0 0 ; 1 6 , 0 0 ; 1 8 , 0 0 ; 2 1 , 0 0 ; 2 3 , 0 0 0 R e p a ra ţii şi instala ţii electrice ;
Z u g r ă v e l i şi v o p s i t o r i e ;
CUBA IN LUPTĂ PENTRU LIBERTATE SI INDEPENDENTA cetăţenii din circumscripţia nr. o cît mai strînsă legătură cu ( p r o g r a m u l I I ) . Lucrări de artă fotografică ;
11 răspund cu bucurie Ia che­ cetăţenii din circumscripţia mea,
$j| C o a f u r ă , f r i z e r i e , m a n ic h iu r ă , p e d i c h i u r ă .
In carte se vorbeşte ’despre de K. M. OBIDEN mările deputatului, se mobilizea­ convins fiind că aceasta contri­ SpÉ&C?CUP0?<&.
lupta maselor populare pentru ză ori de cîte ori este nevoie. buie la atragerea oamenilor în - -0-* *0 • • *©¦>**« •» * * * * -0 • -O - -O* •*-* < * * * » ^ 1 '« # * * » •
scuturarea jugului imperialişti­ formările care au avut loc în Aşa se face că cetăţenii din a- 18 AUGUST 1960
lor americani şi al slugii acesto­ viaţa economică şi politică a Cu­ ceastă circumscripţie se află în diferite acţiuni cu caracter ob­ D EVA: Intrigă şi iubirei Pa­
ra, dictatorul Batista, se anali­ bei, precum şi lupta pe care gu­ fruntea campaniei agricole de ştesc, la rezolvarea problemelor tim a ; HUNEDOARA : Cocoş12-
zează condiţiile în care s-a des­ vernul revoluţionar cuban, spri­ vară, participă în număr mare care îi frămîntă.
făşurat revoluţia cubană, traris- jinit de popor, o continuă pen­ ta acţiunile obşteşti.
tru apărarea şi consolidarea in­ ROMAN NAN
dependenţei ţării. In afară de consfătuirile orga­ d ep u tat în circum scripţia
nizate dună fiecare sesiune, ca
electorală nr. 11
d in c o m u n a G u ra s a d a . ra io n u l M ia

tul / PETRO ŞAN I: Mexicul cîn-

es tă i Rămîi cu n o i; S E B E Ş :

Ó m e i M u r a Eririco Carusso : ALBA IULIA : 3 -îi t&
Furtuna; Roma oraş deschis :

La începutul acestui an s-a spre bibliotecă şi de cărţi citite, întreg raionul au fost atraşi ca neret, al sfaturilor populare şi S IM E R IA : Despre prietenul Im a
iniţiat pe ţară de către Ministe­ cît şi a manifestărilor de masă cititori ai bibliotecilor 9.911 iubi­ al altor organizaţii de masă, meu ¦ O RĂŞTIE: Revolta pen­
rul lnvâţămintului şi Culturii, organizate în domeniul muncii tori ai cărţii şi s-au difuzat peste s-au obţinut rezultate frumoase. siilor: Taina lui Zem skov;
concursul bienal. „Biblioteca în cu cartea. 83.000 de cărţi. HAŢEG: Mireasa răpită; BRAD:
slujba construcţiei socialiste“. Munca de calitate desfăşurată Furtuna : LONEA : Valurile Du­
Prin.acest concurs se urmăreşte In primul semestru al acestui Numai biblioteca raională din de numeroşi lucrători ai biblio­
lărgirea continuă a activităţii an a fost realizat un număr cu Brad a înscris în acest semestru
bibliotecilor, atragerea masivă mult mai mare de cititori şi de un număr de 1,507 cititori şi a tecilor din regiunea noastră a nării < TE1UŞ : Ştrengarii; sînt cunoscute şi
spre literatură a muncitorilor, cărţi citite de cît în aceeaşi pe­ difuzat 19.752 de cărţi. fost relevată şi în discuţiile pur­ ZLATNA : Pe jos spre rai ¦ILTA: apreciate produ­
ţăranilor muncitori şi a tineretu­ rioadă a anului trecut. Astfel, pe tate în timpul consfătuirii, cu Inimă de mamă : APOLDUL DF. sele întreprinderii
lui, permanentizarea acestora ca întreaga regiune, numărul citito­ Rezultate asemănătoare s-au care ocazie s-au făcut schimburi S U S : Telegrame.
cititori ai bibliotecilor, precum rilor se ridică la peste 47.000 iar obţinut şi în raioanele Alba. de păreri, s-au împărtăşit metode 99YIna.lc©©ISi
şi sprijinirea şi mai activă prin cel al cărţilor difuzate la peste ( l i . 464 de cititori şi 109.106
.munca cu cartea a înfăptuirii 589.000. Menţionăm că aceste cărţi citite) şi Sebeş (15.643 ci­ noi de muncă şi s-au luat anga­ M m srkm w^m k din Alba Iu lia
sarcinilor construcţiei socialiste. cifre nu oglindesc cu exactitate titori şi 112.108 cărţi citite), jamente în scopul îmbunătăţirii
totalitatea realizărilor obţinute unde cititorii înscrişi şi cărţile muncii cu cartea.
In zilele acestea a avut loc la în acest semestru, deoarece un difuzate în acest semestru depă­
Biblioteca centrală regională din însemnat număr de biblioteci şesc cu mult normele din planu­ Discuţiile purtate, angajamen­ PENTRU 24 ORE
Deva o consfătuire cu lucrătorii săteşti, din anumite motive, nu rile semestriale. tele ce s-au luat în cadrul consfă­ V rem e instabilă cu cerul schim bător
de la bibliotecile raionale şi co- au raportat situaţia pînă la data tuirii, ne îndreptăţesc să credem
piunale cu care prilej s-a făcut cînd s-a alcătuit darea de seamă Dintre bibliotecile comunale,
analiza semestrială a activităţii pe regiune, au fost evidenţiate în cadrul că pînă la analiza finală a m a i m u l t s e n i n n o a p t e a . V i n t s l a b d i n V IN U R I
desfăşurate de diferite categorii concursului, cele din comunele
de biblioteci din regiunea noas­ In ceea ce priveşte clasifica rea UngUrei şi Petreşti din raionul concursului, numărul biblioteci­ sectorul sud şi sud-vest. P loi tem p o ­
tră, în cadrul acestui concurs. raioanelor în cadrul concursului, Sebeş, Meteş, Vinţul de Jos si lor fruntaşe va spori, iar biblio­ ra re locale în reg iu n ea de m u n te. T e m ­
pe primul loc se situează raionul Stremţ din raionul Alba, Sarmi- tecile cu activitate slabă pe pri­ p era tu ra staţio n ară . Z iu a în tre 24 şi
Se poate afirma că pentru ma­ Brad, care a obţinut cele mai zegetltsa' şi Sălaşul Superior, ra’- mul semestru vor lupta pentru
joritatea bibliotecilor, concursul frumoase rezultate la toate ionul Haţeg etc..
obiectivele concursului, depăşind îndeplinirea tuturor indicilor 2 9 g r a d e , i a r n o a p t e a î n t r e 1 0 ş i 1 5 şi rachiuri naturale
a constituit un puternic stimulent cu mult indicii prevăzuţi de regu­ Consfătuirea a scos în eviden­ ceruţi de regulamentul concursu­ g r a d e .
deoarece a dus la creşterea atît lament. In acest semestru, pe tă faptul că acolo unde lucrătorii lui „Bibliotecă în slujba cons­
bibliotecilor au cerut sprijinul
a numărului de ciţitfiri atraşi organizaţiilor de partid si de ţi-: trucţiei socialiste“* PENTRU URMĂTOARELE

ION FAUR 3 ZILE t de cea mai bună calitate.
directorul B ibliotecii cen trate V rem e schim bătoare cu cerul varia- ¦

r e g i o n a l e H u r i e d o a r a - D e v a - j bil ş i t e m p e r a t u r a s t a ţ i o n a r ă . t I g. »C« rtft ; Ö» *•#« #-f# »¦$>-» O* *•* »
Q- r î . , $ . . t di •*•-»«»