Page 56 - 1960-08
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCrAf.rSMULVr N r. 1756
Proclamarea independenţei .u ltim & J ts s lim • xü ü m & b e s lim - x d & m e le s i i r i • ü M im B le s lid ,
Republicii Cipru 9 ““ ' _________________________ § y--*— * 4». -*-¦ Vfc-yw- — I. O — r. * > ¦- ~ 9 -«V»'-»***' •
NICOSIA 16 (Agerpres). ¦— timp de 82 de ani a fost colo
La 16 august, ora 0, salvele a nie engleză, a jucat un rol im
21 de tunuri au anunţat naşte portant în planurile militare ale
rea Republicii Cipru şi încheie Angliei şi a constituit un puter
rea dominaţiei coloniale engleze nic cap de pod în regiunea Mă
de 82 de ani asupra Ciprului. rii Mediterane.
Pentru prima dată în Cipru a
fost arborat steagul naţional re- Ca urmare a luptei îndelun- A. î. Mikoian a primit un grup Lucrările Congresului In sprijinul
prezentînd conturul auriu al in gaie, plină de abnegaţie a po de reprezentanţi ai cercurilor de orientalistică
sulei pe un fond alb, înconju porului cipriot pentru libertate revoluţiei cubane
rat de 2 ramuri de măslin. şi independenţă, guvernul en de afaceri din Japonia MOSCOVA 16 (Agerpres). — racterizează şi in zilele noastre
glez a fost nevoit să-i acorde TASS anunţă: La 15 august, în lupta oamenilor muncii japo QUITO 16 (Agerpres). — O-
In clădirea parlamentului a Ciprului statut de republică. Po MOSCOVA 16 (Agerpres). — fruntea asociaţiei „Japonia — nezi pentru drepturile lor. pinia publică din Ecuador con
avut Ioc ceremonia semnării a- trivit noii constituţii, în Cipru TASS anunţă : La 15 august, U.R.S.S.“ s-a aflat, Ia timpul cadrul secţiei japoneze a Con damnă agresiunea S.U.A. îm
ccrdurilor cu privire la procla se instaurează sistemul parla A. 1. Mikoian, prim-vicepreşedin- său, defunctul prim-ministru al gresului de orientalistică, prof. Prof. Kieşi a elogiat lucrările potriva Cubei şi sprijină lupta
marea Republicii Cipru. Docu mentar bicameral. Parlamentul te al Consiliului de Miniştri al Japoniei Hatoyama, care a sem Inoje Kieşi, a prezentat refera istoricilor sovietici. revoluţionară a poporului cuban.
mentele au fost semnate de re Republicii va fi format din ca U.R.S.S., a primit la Kremlin nat declaraţia cu privire la re După cum transmit agenţiile de
prezentanţii Angliei, Greciei şi mera reprezentanţilor în care 35 un mare grup de reprezentanţi laţiile sovieto-japoneze. După tul „Mişcarea muncitorească in Olga Petrova, lingvistă din presă, studenţii universităţii din
Turciei şi în numele Republicii de locuri aparţin ciprioţilor de ai cercurilor de afaceri din Ja moartea lui, la conducerea aces Japonia înainte de cel de-al Leningrad, a prezentat in ca Guayaquil, Federaţia studenţilor
Cipru de preşedintele republicii origine greacă şi 15 locuri ci ponia care au sosit la Moscova tei asociaţii a venit Isibasi, fost doilea război mondial“. El a drul secţiei un referat cu pri din Ecuador şi Uniunea Tinere
— arhiepiscopul Makarios, şi prioţilor de origine turcă şi din cu prilejul deschiderii expoziţiei prim-ministru al Japoniei. El l-a citat fapte care dovedesc că vire la lexiconul ruso-japonez tului Revoluţionar din Ecuador
de vicepreşedintele republicii, două camere comunale (naţio industriale japoneze Ia 16 au însărcinat pe M. Nohara să acţiunile populare din 1918, cu clin secolul la XVIII-lea. Acest au trimis preşedintelui ţării şi
F. Kuciuk, liderul minorităţii tur nale). gust. transmită că, după părerea sa, manuscris, care se păstrează ministrului Afacerilor Externe
ce din Cipru. şeful guvernului sovietic, Nikita noscute sub denumirea de „răs la Leningrad, va fi publicat cu scrisori în care reafirmă spriji
Cercurile conducătoare engle In cursul schimbului de pă Hruşciov trebuie să sosească cit coale pentru orez“, au constituit comentarii şi un articol intro nul acordat revoluţiei cubane.
Primul document oficial emis ze. însă. nu au vrut să se lip reri, care a avut loc între A. I. se poate de curînd în Japonia ductiv consacrat istoricului le In aceste mesaje se spune:
de autorităţile noii republici a sească de bazele lor militare din Mikoian şi reprezentanţii cercu unde va fi salutat de întreaga o etapă de cea mai mare im
fost decretul cu privire la alcă regiunea Mării Aăediterane. Po rilor de afaceri din Japonia a ţară. portanţă în istoria mişcării găturii comerciale şi culturale
fost abordat un larg cerc de pro muncitoreşti a ţârii. In aceste
bleme privind dezvoltarea rela dintre Rusia şi Japonia in se
acţiuni, a subliniat prof. Kieşi.
s-au manifestat in mod grăitor colul al XVIII-lea.
toate particularităţile care ca
tuirea Consiliului de Miniştri în trivit acordurilor semnate cu ţiilor comerciale sovieto-japone- MOSCOVA 16 (Agerpres). — primă speranţa că comitetul nu prezicînd amestecul S.E.A.T.O. „Cauza Cubei este cauza între
care majoritatea portofoliilor au Grecia şi Turcia la Zürich, iar ze şi a colaborării economice. TASS anunţă: Pentru prima în treburi le interne ale acestei gii Americi Latine care luptă
revenit unor ciprioţi de origine mai tîrziu — cu participarea re La rugămintea reprezentanţilor cară după mulţi ani, în Laos va da înapoi în faţa greutăţilor ţări sub pretextul „luptei împo pentru independenţă naţională,
greacă, iar 3 posturi ministeria prezentantului Ciprului — la cercurilor de afaceri din Japo s-au stins împuşcăturile războiu triva comunismului“. Sub acest pace şi progres“.
le au primit ciprioţii de origine Londra, Anglia îşi păstrează in nia, A. I. Mikoian a expus prin lui fratricid pe care reacţiunea ce stau în calea luptei pentru pretext fals. peste cîteva zile la
turcă. această insulă bazele militare, cipiile de bază ale comerţului laoţiană, potrivit ordinelor din independenţa ţării. Acesta este Bangkok sc va întruni sesiunea La rîndul ei. Uniunea naţio
care ocupă o suprafaţă de 92 exterior a! U.R.S.S. şi s-a referit afară şi incălcînd acordurile de răspunsul pe care poporul lao extraordinară a S.E.A.T.O., pen nală a învăţătorilor din provin
Suprafaţa Ciprului esle de mile pătrate. la o serie de probleme privind la Geneva, l-a dezlănţuit împo ţian îl dă „tutorilor grijulii“ din tru a examina situaţia din Laos. cia Guayas a publicat o decla
9.250 km. p., populaţia de relaţiile sovieto-japoneze. triva forţelor de eliberare naţio Washington care, potrivit decla Imperialiştii din S.U.A. şi la
520.000 de oameni — echiva Acordarea independenţei Ci nală — Patet Lao — scrie la raţiilor presei americane, au cheii lor din Asia de sud-est în raţie în care cheamă popoarele
lează cu populaţia unui oraş de prului esle fără îndoială o ve Deputatul japonez M. Nohara, 16 august ziarul „Pravda“ co- cheltuit peste 135.000.000 do cearcă să intimideze poporul
mărime mijlocie din Europa. 80 rigă importantă în lupta po unul din conducătorii grupului, rnentînd evenimentele care au lari încercînd să lege Laosul de Laosului. Zăngănind armele, ei latino-americane să acţioneze
lă sută din populaţia insulei porului cipriot pentru libertate, a subliniat că vizita în Uniunea avut loc în ultimele zile în carul lor de război. se amestecă grosolan în trebu împreună pentru apărarea revo
sînt greci, iar aproximativ 18 însă menţinerea bazelor militare Sovietică a acestui mare grup Laos. rile interne ale acestei ţări mici. luţiei cubane. La Quito s-a a-
lă sută — turci. Cipru, care străine pe insulă ştirbeşte drep c!c reprezentanţi ai cercurilor de Pe măsură ce situaţia în Laos rtunţat că mai mulţi scriitori de
turile ciprioţilor, iar o serie de afaceri din Japonia şi ai orga După cum subliniază O. Skal- se normalizează tot mai mult,
Republica Babon probleme de importanţă vitală nizaţiilor obşteşti vine să confir kin, autorul comentariului, noua continuă Skalkin, ameninţările seamă din Ecuador pregătesc
pentru ei nu şi-au găsit încă o me că cercurile largi japoneze conducere a Laosului a declarat de peste Ocean la adresa aceslei în prezent organizarea unui ..co
Al 2 4 - lea sfat independent rezolvare favorabilă. sînt interesate în promovarea ţări devin tot mai făţişe şi mai mitet pentru sprijinirea Cubei“.
politicii de coexistenţă paşnică insolente. Imperialiştii nu vor
cu U.R.S.S., în dezvoltarea re IN SPIRITUL RĂZBOIULUI RECE
laţiilor culturale şi comerciale.
M. Nohara a amintit că în
din Africa cvMîjţnenteie din Cong® că este ferm hotărîtă să lichide să-şi părăsească poziţiile din Conferin fa comandanţilo r
ze situaţia înjositoare în care Laos. S.U.A., iar după ele şi forţelor armate americane
PARIS 16 (Agerpres). — In Cele 5 revendicări s-a aflat ţara pînă acum — un ceilalţi membri ai blocului
noaptea de 16 spre 17 august imediat toate armele şi muniţii pion în jocul primejdios al im S.E.A.T.O, s-au grăbit să declare WASHINGTON 16 (Ager- ordinară a comandanţilor ame
a avut loc festivitatea proclamă principale formulare le distribuite în Katanga de că perialiştilor americani în Asia că „nu recunosc" noua condu pres). — Ministerul de Război al ricani în toiul pregătirii noului
rii independenţei Republicii afri tre belgieni „partizanilor răscu de sud-est. Politica de pace şi cere laoţiană. Mai mult decît Statelor Unite a anunţat că pen buget militar al Pentagonului ca
cane, Gabon. In conformitate cu de P. Lumumba laţi“ din această provincie şi neutralitate, de respectare a atît, ei au păşit pe calea pregă tru data de 17 august a fost fixa re, după cum presupun obser
acordul dintre Franţa şi Gabon, să ie predea guvernului con drepturilor democratice ale po tirii unei intervenţii armate în tă la Washington conferinţa co vatorii din Washington, prevede
incepind de la 17 august rela LONDRA 16 (Agerpres). — golez. porului, refuzul de a acorda ba mandanţilor forţelor armate ame o creştere considerabilă a chel
ţiile constituţionale care legau După cum anunţă agenţia Reu- ze militare puterilor străine, Laos. ricane. După cum se arată în tuielilor militare ale Statelor
acest fost teritoriu francez de ier, primul ministru al Con- Hamrrîairskjoeld a plecat prietenia cu celelalte popoare — comunicatul Ministerului de Răz Unite. După părerea agenţiei,
metropola şi de comunitatea goului, Patrice Lumumba, a toate acestea sînt proclamate Potrivit relatărilor agenţiilor paralel cu sporirea cheltuielilor
franceză sînt înlocuite prin re piezeniat secretarului general al ia N ew York în prezent principii de bază ale şi ziarelor străine, se spune în boi, la această conferinţă vor fi militare, comandanţii militari
laţii contractuale. O.N.U., Dag Hammarskjoeld, politicii Laosului. continuarea articolului, Departa discutate problemele strategiei
minatoarele 5 revendicări prin NEW YORK 16 (Agerpres). mentul de Stat al S.U.A. nu a ş ; pregătirii de luptă a forţelor vor dezbate măsuri ca patrularea
Gabonul este al 24-lea stat in cipale : — După cum anunţă agenţia Subliniind că poporul laoţian renunţat la speranţa de a în armate americane.
dependent din Africa şi al 8-lea United Press International, în a primit cu o profundă satisfac drepta spre Vientiane trupele permanentă în aer a bombardie
teritoriu francez care a devenit 1. Preluarea imediată de că noaptea c!e 15 spre 16 august, ţie schimbarea climatului politic dislocate din sudul Laosului. In Comentînd acest comunicat,
independent în cadrul comuni tre armata congoleză a tuturor secretarul general al Organiza din ţară, autorul comentariului acest scop, s-a îndreptat într-a- Agenţia United Press Interna relor americane avînd la bord
tăţii în cursul lunii august I960. aerodromurilor din Congo de la ţiei Naţiunilor Unite, Ham- scrie: In ultimele zile comite colo fostul ministru de Război ţional subliniază că ministrul dc
forţele O.N.U. marskjoeid, a plecat în grabă tul care a săvîrşit lovitura de al guvernului răsturnat, Nosa- bombe atomice, sporirea produc
Situat pe ţărmul golfului Gui de Ia Leopaldville la New York. stat a primit aproximativ 11.000 Război, Gates, şi grupul unificat
neea, Gabonul se învecinează cu 2. Trimiterea imediată în Ka- înainte de decolarea avionului, de scrisori din diferite colţuri van. Tolorlată, presa occidenta al şefilor de state majore au or ţiei de arme rachetă, moderniza
Republica Camerun. Republica tanga a trupelor de culoare ale Hammarskjr.eld a trimis o te ale tării în care autorii îşi ex-
Congo (fost teritoriu francez) şi O.N.U. şi ale trupelor congoleze. legramă ia New York cerînd lă a dezlănţuit un război pro ganizat această conferinţă extra- rea armatei şi flotei şi înarmarea
cu colonia spaniolă Rio Muni. convocarea urgentă a şedinţei Noi acte samavolnice ale
Teritoriul său este de 267.000 3. Evacuarea trupelor neafri- Consiliului de Securitate. Justiţiei vesi-germane pagandistic împotriva Laosului, trupelor O.N.U. cu arma rachetă.
Km. pătraţi şi are aproximativ cane din Katanga.
420.000 de locuitori. Centrul ad Agenţia United Press Interna I r » marinarilor
ministrativ este oraşul Libre 4. O.N.U. trebuie să pună la tional face o legătură între ple englezi continuă
ville. dispoziţie guvernului congolez
avioane pentru transportul tru
Gabonul colaborează strins cu
vecinii săi — Republica Congo, pelor congoleze şi a persoane carea secretarului genera! al
Republica Africa Centrală şi lor civile.
Ciadul — membre ale Uniunii 5. O.N.U. trebuie să confişte O.N.U. din Leopoldville şi scri BERLIN 16 (Agerpres). — LONDRA 16 (Agerpres). —
soarea pe care acesta a primit-o De 6 zile toate porturile mari
Republicilor din Africa Cen din partea primului ministru al 'La Berlin au devenit cunoscute Situaţia grea a ale Angliei sînt aproape com
trală. noile acte arbitrare ale justiţiei plect paralizate de greva mari
vest-germane a Găror victime narilor englezi care cer majora
Republicii Congo, Patrice Lu în îfalia rea salariilor. Din cauza grevei,
/ U étim w m w mumba, în care se arată că po sînt cetăţeni din R.D. Germană. în porturi staţionează aproxi
porul şi guvernul congolez „şi- Zilele acestea, Tribunalul din LONDRA 16 (Agerpres). — Dintre aceştia 400.000 sînt co mativ 100 dc cargouri şi nave
‘ijÄM /UP !>3JL AMI ; au pierdut încrederea“ în Ham Luncburg a condamnat pe Ru- Corespondentul de la Roma al pii de virstă şcolară. Şi cifra de pasageri printre care marele
marskjoeld. dolf Wicland şi Wolfgang We ziarului britanic „Times“ trans citată nu cuprinde pe cei 5 sau transatlantic „Queen Mary" a-
MOSGOVA. —¦La Moscova au test împotriva acestei vizite, pa ber, cetăţeni din R.D.G., la mite un articol în care scoate parţinînd companiei „Cunard
început tratative între delegaţii trioţii danezi au lipit pe zidurile NEW YORK 16 (Agerpres). trei luni şi jumătate în în evidenţă — în baza cifrelor 6 milioane de adulţi care, după Lines“. Această companie supor
le guvernamentale ale R. A. U. clădirilor din oraş şi din port După cum transmite agenţia ce în copilărie au urm at 2 sau tă pagube uriaşe înfrucît trebuie
şi U.R.S.S. eu privire la cola afişe prin care cer să se pună chisoare fiecare. Celor doi 3 clase elementare, au uitat să transporte pasagerii cu avi
borarea în construcţia celei de-a capăt colaborării militare dintre oane special angajate.
doua părţi a barajului înalt de Danemarca şi Germania occiden United Press Internationa!, Ja activişti sindicali din R.D.G. oficiale — situaţia critică a pur şi simplu să scrie şi să ci
la Assuan. tală. mes Lavvson, preşedintele „Miş li s-a adus acuzaţia de-a fi învăţamîntului în Italia. tească din lipsă de exerciţiu“. La 15 august la South Schi-
elds, unu! din cele mai mari
MOS©OVA. — In prezent în PRAGA. — Agenţia Geteka cării naţionaliste african? uni „sprijinit activitatea care con- „Prin constituţia din 1947 — „Cauzele acestei stări de lu
Uniunea Sovietică se elaborează transmite că în legătură cu pre te“ (organizaţie din care fac stituie o primejdie pentru stat“. scrie corespondentul — învăţă cruri — explică mai departe porturi din nord-estul Angliei,
proiectul pentru sporirea capa gătirea celui de-al Vl-lea Con parte reprezentanţi ai populaţiei Ca pretext pentru această acu mântul a fost declarat obliga
cităţii Combinatului siderurgic gres al Uniunii Internaţionale a corespondentul ziarului brita a avut foc o impresionantă de
de la Bhilai din India la 2,5 mi din S.U.A., indiiie de vest si toriu pină la virst-a de 14 ani. nic — sint numeroase, dar cea monstraţie a greviştilor. Demon
lioane tone oţel pe an. Cu ela Studenţilor, care se va deschide America centrală), a cerut la 15 Pînă acum însă, s-a făcut
borarea proiectului a fost însăr în octombrie a. c. la Bagdad, august arestarea lui Chombe, zaţie, vădit nefondată, a servit mai importantă este sărăcia. stranţii au manifestat pe străzi
cinat Institutul unional de cer preşedintele Uniunii Intrena- invitaţia transmisă de Wieland prea puţin pentru a se asigura Acum ciţiva ani o comisie par
cetări ştiinţifice, proiectări şi ţionale a Studenţilor, Jiri Peli- lamentară a scos la iveală că le oraşului cu pancarte în care
construcţii de maşini pentru in kan, a declarat că la congres vor
dustria metalurgică care a în participa reprezentanţi ai orga şeful „guvernului“ marionetă al şi Weher ţăranilor vest-germani cursuri şcolare pentru copiii în aproximativ 1.375.000 de fa au înfierat pe armatorii de nave
tocmit proiectul primei părţi a nizaţiilor studenţeşti din 70 de Katangăi. să viziteze expoziţia agricolă a vîrstă de 11 pînă la 14 ani şi, milii de itaJieni (adică 11,7 la
acestei întreprinderi cu o capa R.D.G. din Markkleoberg şi alte astăzi mai există în Italia între sută din totalul populaţiei) pentru refuzul lor de a regle
citate de 1.000.000 tone oţel pe an. ţări. Pentru prima oră, la Con Ei a spus că guvernul Con- acţiuni îndreptate spre stabili 6 şi 7 milioane de analfabeţi, a- trăiesc în condiţii de mizerie menta conflictul, precum şi pe
gres vor fi reprezentaţi studenţii gouini trebuie să-l aresteze pe rea contactelor între ţăranii din dică aproximativ 12,5 la sută din desăvîrşită (în case supraaglo
WASHINGTON. — „Rezerve din Porto Rico, Haiti, Jamaica, Chombe sub acuzaţia d? „trăda cele două părţi ale Germaniei. totalul populaţiei. merate şi cu alimentaţie com conducerea sindicatului naţional
le de aur ale Statelor Unite au re de stat“. plet lipsită de zahăr, carne, vin) al marinarilor din Anglia şi per
ajuns la cel mai scăzut nivel din Malaya şi Etiopia.
ultimii 20 de ani“ — scrie în ulti J. Lawson a declarat în con şi că alte 1.345.000 de familii sonal pe secretarul general ;
tinuare că toate trupele europe (adică 11,6 la sută) trebuie acestui sindicat care în loc să
ne din Congo — cele belgiene considerate ca „foarte sărace“. sprijine cu hotărîre pe grevişti
şi cele care se află la dispoziţia lagărul m o rţii „M o d d e r - B“ ... Marea majoritate a copiilor din
O.N.U. — trebuie să fie înlo familiile din prima categorie
cuite cu trupe ale O.N.U. din LONDRA 16 (Agerpres). — sit pe teritoriul unui oraş fără şi a celor din familiile „foarte
ţării? africane. Ziarul „News Chronicle“ citea- autorizaţia corespunzătoare, iar sărace“ sînt puşi să muncească
mul său număr săptămînalul ză fapte din care reiese că în L. Motlung, în vîrstă de 18 ani, la vîrstă eînd ar trebui să ur se situează pe o poziţie conci
,,U. S. News and World Report". „Frontul Tineretului“ — federaţia închisorile şi lagărele de concen a fost arestat pentru că nu avea meze cursurile şcolare...“ liantă.
După cum arată revista, „scur organizaţiilor de tineret din Indonezia trare pentru africani din Uniu asupra sa permisul de trecere pe =tr-©=
gerea aurului din Statele Unite nea Sud-Africană şi îndeosebi care africanii sînt obligaţi să-l
s-a intensificat din nou. Numai DJAKARTA 16 (Agerpres).— elaborarea unei asemenea hotă- în lagărul de concentrare „Mod- •poarte întotdeauna. Jap°nia; „Unităţi d e p e d e p s ir e “
în luna iulie, peste 176.000.000 TASS transmite : Prezidiul Con der-B“ domneşte o teroare crun Potrivit declaraţiilor acestor a oam enilor m uncii
dolari în aur au fost transferaţi gresului tineretului din Indo rîri. tă.
din rezervele acestei ţări peste nezia, care a avut loc în fe doi africani, deţinuţii din lagă TOKIO 16 (Agerpres). — pentru reprimarea demonstraţii
hotare“. După cum arată săptă bruarie a.c. la Bandung, a dat In hotărîrea prezidiului se a- Reîerindu-se la ştiri primite rul „Modder-B“ sînt forţaţi să TASS transmite : In scopul înă lor oamenilor muncii. Aceste u-
mînalul, cercurile guvernamenta publicităţii la 15 august o ho- rată că sarcina Frontului tine din Johannesburg, ziarele scriu muncească în condiţii neînchi buşirii luptei poporului japonez nităţi vor fi înzestrate cu elicop
le americane „sînt îngrijorate în tărîre cu privire la întemeie retului o constituie traducerea că în acest lagăr se află deţi puit de grele sub supravegherea pentru pace şi independenţă, gu tere pentru transportul rapid al
ce priveşte perspectivele de viitor rea „Frontului tineretului“ — în viaţă a manifestului politic nuţi aproximativ 14.000 africani, unor paznici albi înarmaţi. vernul Ikeda recurge la unităţi unităţilor militare în locurile
ale economiei Statelor Unite şi al republicii. Pe baza hotărîrii, arestaţi în baza legii cu privire militare speciale. După cum a- unde au loc demonstraţii şi pen
stabilitatea dolarului". o federaţie a organizaţiilor de organizaţia trebuie să ajute gu la starea excepţională. Ziarul Gînd un grup de deţinuţi a nunţă ziarul „Tokio Times“, în- tru folosirea bombelor lacrimo
vernul în rezolvarea sarcinilor reproduce depoziţiile a doi ti refuzat să muncească, s-a tri lr-un termen scurt, în cadrul tu gene împotriva demonstranţilor.
COPENHAGA. — Ziarul tineret din Indonezia. După cum ce-i stau în faţă şi, în special, neri africani care au reuşit să mis un detaşament de poliţie ca turor regiunilor militare vor ii Este prevăzută şi folosirea ar
„Land Og Folk“ relatează că în în lupta pentru reundficarea scape din acest lagăr a! morţii. re i-a maltratat bestial bătîn- înfiinţate „unităţi de pedepsire“ melor de foc.
portul danez Nyborg au sosit în se ştie, congresul de la Ban Irianului de vest cu republica. Johannes Sebon, în vîrstă de dti-i cu biciul. Opt africani şi-au
vizită 4 nave ale flotei navale Se constituie un comitet de 16 ani, a fost arestat fiind gă pierdut cunoştinţa, iar trei din
vest-germ ane. In semn de pro dung al tineretului, convocat tre ei au murit.
conducere al frontului, alcătuit
din iniţiativa preşedintelui Su- din 17 persoane.
karno ,a însărcinat prezidiul cu
Redacţia fi adm inislratia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9, Telefon: 188; 189 > 75. Taxa plătită în num erar co nform aprobării Direcţiunii Generale P.T .l.R . or. 263.320 din 6 noiembiie 1949. — lip a n ii: întreprinderea Poligrafică „1 M ai“ — Deva,
