Page 57 - 1960-08
P. 57
(\o&ra' FR.OLET ARI DIN TOATE ŢAR> LE, UNIŢI V A I ţsrîî m m
Í,
' V/'
/i'/"/ ? â ;•?miv‘ţrf•.». %
r
Anul XII Nr, 1757 Joi 18 august 1965 4 pagini 20 bani
aaasBBM— m h m i aparan— team
Congresul Uniunii
Tineretului Muncitor E con o m iile — m îrîdria c o le c tiv u lu i
In C ap itala patriei îşi în cep e astăzi G heorghe M ichiev, F ran cisc B arlha, C o l e c t i v u l m i n e i A n i n o a s a a r e o b oi jg a t ă e x p e r i e n ţ ă î n p r i v i n ţ a f o l o s i r i i R e tarlalele colecti
lu c rările cel d e-a l 111-lea C o n g re s al io an D elek din V ale a Jiului şi ale alto t u t u r o r c ă i l o r ş i p o s i b i l i t ă ţ i l o r p e c aitr e le a r e I a î n d e m i n ă p e n t r u r e d u c e -
U niunii T ineretului M uncitor. C ei m ai ra. stau cu cinste pe panourile de o- rea preţului de cost al cărbunelui. viştilor şi în to v ărăşi- Colectiviştii din Demsuş
buni reprezentanţi ai tineretului din re n o are alături de nupiele fruntaşilor ©Ibfirs rezyifate Irymoase
g iu n ile şi raio an ele ţării, v or d iscu ta vîrstnici care obţin cele m ai bu n e rea P r i n î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i c ă r b u n e : |I u i , p r i n s p o r i r e a p r o d u c t i v i t ă ţ i i m u n ţilor din raionul A l A
în aceste zile problem ele ce frăm în tă lizări în procesul de producţie. cii, m in erii d e la A n in o a s a a u reu şit ca în lu n a tre c u tă să re d u c ă p reţu l
tineretul nostru, vor dezbate pe larg d e c o st p e n tru fie c a re to n ă d e c ă rb u n e e x tra s ă cu 4,3 7 Iei. E c o n o m iile to ta le ba, arăturile adinei de
sarcinile ce revin U niunii tineretului N u există colţ din reg iu n e u n d e să o b ţin u te d e Ia în c e p u tu l a n u lu i şi p în ă la 1 a u g u s t se rid ic ă astfe l la
M uncitor, întregului tineret din patria nu se sim tă suflul m uncii patriotice d e s u m a d e 1.457.000 lei. A c e ste e c o n o m ii c o n stitu ie m în d ria c o le c tiv u lu i m in e i v ară se d esfăşo ară din ¦
n o astră , în în d e p lin irea m ă reţe lo r o b iec p u să de m in u n atu l n o stru tineret. şi îl s itu e a z ă p e p rim u l Ioc în în tre c e re a s o c ia listă c u c e le la lte c o lectiv e
tiv e sta b ilite d e C o n g re s u l a l 111-lea m iniere din V alea Jiului în ce priveşte econom iile realizate. p lin .
al P artidului M uncitoresc R om în. C ele 1.470 b rig ă z i u te m iste d e m u n
că patriotică în care sîn t cuprinşi peste IN C L IŞ E U : U tem istul N i Se dezvoltă sectorul zootehnic
In m u n c a clocotitoare ce se desfă 40.000 tineri, au colectat de la în cep u tu l co lae T e o d o rescu , tra cto rist la
ş o a ră în fab rici şi u z in e , în m in e şi an u lu i peste 14.000 to n e fier vechi,, Colectiv fruntaş pe exploatare S .M .T , A lba fulia, făcînd a ră Dînd atenţie creşterii tine ha. fineţe naturale, 8 ha. păşu
p e şantierele de construcţie, în g o sp o au îm p ăd u rit 417 ha., au red at ag ricu l turi de b u n ă calitate pe terenul retului bovin propriu şi cum ne, 8 ha. însăminţate cu po-
dăriile ag rico le d e stat şi în g o sp o d ă turii 1.320 ha., a u ex e c u ta t u n m a re Desfăşurind larg întrecerea socialis rilor hunedoreni, p>nă acum, peste întovărăşirii din satul B ărăb an ţ. pănind din creditele acordate de rumb-siloz, aproape o sută de
riile ag rico le colective, o rg an izaţiile v o lu m de lucrări la în treţin erea şi re tă pentru cinstirea zilei de 23 August, 12000 tone de cărbune cocsificabil. stat şi din veniturile gospodă hectare însăminţate cu porumb
U .T .M . s-au dovedit, în fru n tea m asei co ltarea p ro d u selo r ag rico le în cad ru l colectivul sectorului III da la mina Rezultatele acestea se daioresc in hu Pregătiri riei un mare număr de bovine, boabe, o însemnată suprafaţă
la rg i d e tineret, u n a ju to r cre d in cio s şi G .A .S . şi G .A .C ., la a m e n a ja re a p a r Lupeni a reuşit să extragă, in prima ilă măsură. şi faptului că a fost ex pentru spectacolul colectiviştii din Demsuş dispun cultivată eu cartofi. Toate aces
de năd ejd e al partidului în educarea curilor, zo n elo r verzi şi a b azelo r sp o r jumătate a lunii august, 1.265 tone tinsă armarea metalică in abatajele la ora actuală de 104 capete, tea crează posibilităţi de dez
co m u n istă şi în m obilizarea tineretului tive, Ia în fru m u se ţare a sate lo r şi o ra frontale şi au fost aplicate iniţiativele festiv din care 44 de vaci şi juninei şi 22 voltare continuă a sectorului
alături de întregul popor. ş e lo r... de cărbune cocsificnbil peste plan. tineret, 46 cai, 10 scrofiţe şi
înaintate. Prin aportul pe care l-du C E F E R IŞ T II D IN SIM B R IA , m em 18 purcei, 285 de oi şi 100 de zootehnic.
M o b iliz a t d e o rg a n iz a ţiile - U .T.A 1. su b B rig ad a de m u n că • patriotică co n Este de remarcai faptul că acest adus la aceste realizări se evidenţiază bri ai form aţiei corale şi ai fanfarei, mieluţe. In ultimul timp, pe ba In ultimul timp au cumpărat
co n d u cerea o rg anizaţiilor de partid, ti dusă de tînărul Ioan Ionescu din care ca re v o r co n c erta la D ev a cu o cazia ză de contract, au vîndut sta
neretul din regiunea H u n ed o ara parti fac parte 40 de tineri, a colectat de colectiv şi-a îndeplinit in mod ritmic brigăzile conduse de Ioan Dioancâ, spectacolului festiv, repetă în prezent tului trei perechi de boi. 3 vaci, 10 scrofiţe şi 163 de oi,
cipă activ la lupta în tregului popor la în cep u tu l an u lu i p este 1.000 to n e cu m u ltă în su fleţire repertoriul, ce-1 realizîndu-se prevederile planu
pentru îndeplinirea sarcinilor econom ice fier vechi şi a efectu at u n m a re n u m ă r sarcinile de plan in toate lunile din Sabin Dioancă, Roman Jurca, Petru vor prezenta pe scena teatrului de v a G.A.C. din Demsuş are 212 lui de producţie în sectorul
ce rev in în p rim u l an din p lan u l de de ore de m u n c ă patriotică la co n Spinu şi alţii. zootehnic.
şa se ani. In întreprinderile, u zin ele şi strucţia cuptorului M artin de 400 to acest an şi a reuşit să trimită cocsa-
m in e le reg iu n ii a c tiv e a z ă circa 1.400 ne, Ia in sta lare a conductei de ap ă
brigăzi de producţie ale tineretului care, Un m ilion lei e c o n o m ii Venituri băneşti
alături de m uncitorii vîrstnici, participă B o j-IIu n ed o ara, Ia sprijinirea u n ităţi
cu însufleţire la m a rea întrecere ce se la preţul de c o s t ră. P rin tre altele, corul va interpreta Pentru a putea îndeplini în vedere, contractarea diferite
desfăşoară pentru îndeplinirea obiecti lor ag rico le în c a m p a n ia d e v a ră etc. cîn tecele: „23 A u g u st“ de V asile Po- tocmai prevederile stabilite in lor produse cu statul ocupă un
velor econom ice stabilite de G ongresul Mecanici' de locomotivă Aurel 23 August, mecanicii depoului povici, „P artid u lu i, p ărin te ai b u cu riei“ planul de producţie cu privire loc de frunte. Ei şi-au propus
partidului. T ineretul din industria st R ealizările ob ţin u te în în tîm p in area Marcu şi Nicolae Bigăţeanu sînt au realizat o economie de 570 şi „M ăre ţ pS m în t al patriei iubite" de la valoarea în bani a zilei-mun- să vîndă statului 19.000 kg. grîu,
C o n g resu lu i U .T .M . de tineretul reg iu doi din fruntaşii depoului tone combustibil convenţional I. D . C h ire s c u . că, consiliul de conducere al 11.000 kg. porumb, 15.000 kg.
d eru rg ică şi ex tractiv ă din reg iu n e, a nii, alătu ri d e realizările tin eretu lu i d in C.F.R. Petroşani. In întrecerea cartofi, 40.000 kg. lapte, 15.000
în treag a patrie sjnt m inunate. O rg an i sooialistă ce se desfăşoară aici şi au obţinut, numai în luna iu C O R IJI, D IN ILIA , care va debuta gospodăriei colective s-a îngri
a d u s o în se m n a tă co n trib u ţie la rea li zaţiile U .T .M . m a i au în să m u lt de pentru întîmpinarea zilei de lie, o creştere a productivităţii in ca d ru l acestu i sp ectaco l, va în ch in a jit din timp de asigurarea mij kg. varză de toamnă, 5 perechi
făcut pentru a îndreptăţi pe deplin în 23 August, ei au reuşit să redu muncii cu 13 la sută. im n de siavă luptătorilor com unişti din loacelor băneşti necesare, Frin-
za rea celor 6.100 to n e cocs m etalu rg ic, că normele tehnice la consu tre sursele principale ce le are de bei, 300 kg. brînză, 200 kg.
crederea pe care partidul o acordă ti mul specific de combustibil cu Economiile la preţul de cost
30.000 to n e fontă, 46.300 to n e oţel, 20 la sută. In cinstea zilei de — unul din obiectivele princi gospodăria din acest punct de lină etc. Multe din acestea au
neretului, pentru a răsplăti grija pe pale a!e întrecerii — realizate şi fost predate.
39.500 to n e la m in ate, 23.200 to n e m in e -------.............. de colectivul de aici, depăşesc
ca re le-o p o a rtă p artid u l, g u v e rn u l şi ilegalitate, p recu m şi un cîntec de p rea An bogat în construcfii
reu de fier şi 25.000 to n e că rb u n e coc- întregul popor. suma de un milion lei. m ărire patriei dragi. M em brii acestei
sificabil d ate peste plan în prim ul se G o n g resu l al Ifl-Iea al P artidului fo rm a ţii c o ra le fac. u ltim e le repetiţii In primăvara acestui an s-a vagoane cereale. S-a mai ame
pentru finisarea interpretării cîntece- dat în folosinţă un grajd — najat o cabină în care s-a in
m estru al acestui an. M u n cito resc R om în a pus în faţa pentru 100 capete de vite, a stalat un motor electric cu o
l o r : „ P r i v e s c d i n D o f t a n a “ , „ O z i d i n cărui construcţie începuse doar putere de iluminat pentru 500
N u m ero asele iniţiative ale tinertului U niunii T ineretului M uncitor sarcina cu eiteva luni in urmă. Colecti de becuri, iar acum se află în
to ate n e u ita tă " şi „R ep u b lică, m ă reaţă viştii au hotărit să-şi mai con ultima fază de lucru un siloz
m uncitor din in d u stria g rea a regiunii de a intensifica m u n c a de educare po vatră". struiască unul pentru circa 60 al cărui volum depăşeşte 160
a u a d u s o co n trib u ţie în s e m n a tă Ia litică şi ideologică a tineretului, de a E C H I P E L E D E D A N S U R I p o p u l a r e animale. In prezent lucrările m.c.
în d ru m a pe tineri spre ridicarea con
succesele obţinute de oam enii m uncii M ersul p ro d u c t ie i în d is c u ţ9ia d i n D e v a , s e v o r p r e z e n t a a s t ă z i l a la cel de-a! doilea grajd sint Merită subliniat faptul că
tinuă a calificării lor profesionale, în organizaţiei de partid mult avansate.
in ceea ce p riv e şte c re şte re a p ro d u c ti toate construcţiile realizate pî
su şirea tehnicii noi, îm b o g ăţirea cu v i z i o n a r e a o r g a n i z a t ă î n s a l a d u h u l u i ţ Şirul construcţiilor realizate nă acum au fost lucrate din
vităţii m u n cii şi red u cerea preţului de s i n d i c a t e l o r d i n l o c a l i t a t e . R e p e r t o r i u l in acest an mai cuprinde : o re piatră, ciment şi cărămidă, a-
n o ştinţelor ştiinţifice şi de cultură g e v a r i a t c e l - a u p r e g ă t i t a r t i ş t i i a m a t o r i miză în care se pot adăposti în coperite cu ţiglă, ceea ce asi
cost. In rîn d u l m in erilo r din V alea jurul a 40 de atelaje, un pă- gură o trăinicie sigură a aces
nerală, pentru a deveni constructori L a uzinele „V ictoria“ C ălan au avui derea îndeplinirii ritm ice a planului de este b u n şi plăcut. E chipa de dansuri tu.l modern cu o capacitate de tora.
Jiului este bine cu n o scu tă iniţiativa pricepuţi ai econom iei şi culturii so loc zilele trecu te ad u n ă ri ale o rg a n i producţie, in tensificarea întrecerii so a clubului sindicatelor a pregătit un 6 vagoane, o magazie în care
cialiste. zaţiilor de b ază nr. 1 şi 2 în care s-a cialiste, înfiinţarea u n u i curs de m i
tinerilor m ineri din b rig a d a co n d u să de an alizat felul cu m sînt îndeplinite sa r nim tehnic pentru turnători şi reparti m i n n n a f „ D a n s t n o m î r l ă n e s c “ ş i „ B r î u l se vor putea depozita circa 10 PETRE FARCAŞU
T rad u cera în viaţă a acestor sarcini cinile de p la n şi a n g a ja m e n te le luate
A lex a n d ru F u ro d e la L u p e n i, de a în cin stea zilei de 23 A u g u st za rea d e sarcin i co n crete în p ro cesu l pe o p t“ ; echipa B .R .P .R . u n „D an s
im portante necesită îm bunătăţirea con de p ro d u cţie fiecărui m e m b ru şi c a n
sc o a te trei fîşii d e c ă rb u n e în d o u ă zile A ici au fost su b lin iate realizările o b d id at de partid. b ă n ă ţe a n “ , tinerii artişti am ato ri ai că Contractări importante
tinuă a m uncii de partid în rîndurile m inului cultural „Pctofi S ân d o r" vor
în loc d e o fîşie pe zi — in iţiativă îm ţinute, făcîndu-se şi p ro p u n eri în ve- GH. SPERIOSU
tineretului, întărirea conducerii de că prezenta un înfocat „D an s m ag h iar" 110.600 kg. Atita reprezintă relui, 3.000 kg. roşii, 3.100 kg.
brăţişată azi de un n u m ăr însem nat M unca sindicală iar cei din echipa cooperaţiei, dansuri cantitatea produselor agricole ardei graşi, 1.000 kg. ceapă us
tre partid a activităţii org an izaţiilo r populare din „Ţ ara M oţilor“. contractate în acest an cu sta cată şi alte produse.
de brigăzi din industria carboniferă. U .T .M . C om itetul sindicatului din secţia fur duse de calitate şi intensificarea între tul de către gospodăria agrico
nale a uzinei „V ictoria“ C ălan, sub cerii pe profesii. îşi v o r m ai d a co n c u rsu l O R C H E S lă colectivă „Nicolae Bălcescu“ Pînă în prezent, colectiviştii
N u m ele u n o r tineri ca D u m itru G ri- T ineretul m uncitor din regiunea H u T R A D E M A N D O L IN E a clubului sin din Pianu de Jos, raionul Sebeş. din Pianu de Jos au predat
g o ro aia — u n u l din însufIeţitorii în în d ru m area organizaţiei de partid, a L a consfătuire s-a luat hotărîrea de dicatelor din D eva, soliştii vocali A u statului, prin U.R.C.C. Sebeş, a-
n e d o a ra , u rm ă re şte cu viu in te re s şi ţinut zilele trecute o co n sfătu ire cu a se p o pulariza pe toate căile m e to relia V as şi D u m itru R ădoi, acordeo- Din această cantitate contrac proape a treia parte din pro
trecerii so cia liste d e la m a re le la m in o r m uncitorii, în u rm a căreia a fost lan dele înaintate de m u n că ale fruntaşilor nistul Ioan N eiu şi recitatorii S em e n ia tată, 20.000 kg. reprezintă grîu, dusele agricole contractate pe
aşte ap tă cu în c red ere hotărîrile celui sa tă o c h e m a re la în trece re so cialistă în producţie şi să se o rg an izeze sch im M eşa şi S ilv an a P o g o lşa. 37.000 kg. cartofi, 23.000 kg. întregul an.
b lu m in g , care reu şeşte să treacă prin între secţiile uzinei. C a obiective p rin buri de experienţă între m uncitorii sec
d e-al II 1-lea C o n g re s al o rg an izaţiei ţiilor. porumb, 10.000 kg. varză de VIRGIL BARBU
cajă peste 200 lingouri pe schim b, ale cipale s-au stabilit: depăşirea p lan u corespondent
tinerilor m ineri V ictor G îrcium aru, sale — U n iu n ea T ineretului M uncitor. lui de p ro d u cţie, re a liz a re a u n o r pro - T. COSTIUC toamnă, 5.000 kg. floarea-soa-
:ufiiSS =
3m fianza,ia aut Plonierîs şi utemi la strînsul Scafandrii** din subteran
sp ic e lo r nulul de abataj. Această me nul nostru. Am zis că pînă
lodie e cea mai cunoscută la 22 August trimitem cocsu
Cornel Ordean, Ioan Cirnaţ, Pe tatori împreună cu Mircea şi Flu In zilele acestea,, pionierii şi utem iştii grîu. C ei m ai activi au fost pionierii Nu-i vorba de-o poveste pentru ei, cea mai frumoa rilor 20 de vagoane cu căr
tru Decean, Simion Barna şi cei viu Medriş, Nicolae şi Virgil Mun din co m u n a P ian u l de Sus, sub în Ion G ristea şi M aria C ăruţ, iar dintre legendară. Nu. Şi nici de să, aceea care le face mun bune peste plan ? Am zis şi
lalţi colectivişti dm echipele care d ru m a rea instructoarei de pionieri Le- ufem îşti s-au evidenţiat A na C etină, eroi din basme cu feţi fru ca mai spornică. Trupurile aşa rămîne. 15 vagoane le-am
lucrează pe aria din Mihalţ, nu tean, Mircea Drăgan, Lucia Sal- n u ţa S trău lea şi învăţăto arei S tînea M aria S to ica şi alţii. moşi, ori Sfarmă piatră pe minerilor fac plajă la arşiţa si trimis pînă acum, poate au
stau o clipă. Furcile lor ridică unul cău, Neli Aldea, Marina Moldovan, T iberia, au ad u n a t n um ai într-o care i-a plămădit fantezia „soarelui“ tuciuriu din a- şi ajuns la ei“.
după altul snopii grei de gria spre şi alţi tineri elevi ai şcolilor me jum ătate de zi peste 30 de snopi de ViRGIL BAR Ii U poetului. E vorba de lucruri ăîncuri. Lumina artificială a
gurile lacome ale batozelor sau concrete, reale, de fapte ale lămpii, albul ochilor şi din Ca să întregească dovada
înlătură cu repeziciune paiele ce se dii. veniţi in vacanţă, care au for ţii sănătoşi ce se arată la că angajamentul lor se a-
revarsă neîntrerupt. Către amiază, mat o brigadă artistică de ama zilelor noastră, e vorba de fiecare zimbet, contrastează propie de a fi realizat, Adam
batozele işi încetară duduitul şi tori, au prezentat scenetele: „Un cîţiva „feţi frumoşi“ şi „Sfar cu întunecimea subterană, cu Azamfiri, Nicolae Poboreami
peste mirişti se lăsă o linişte ă- musafir iubit" şi „Mai harnici ca mă piatră“ ce se găsesc in cărbunele. şi Grigore Novac se apucă
proape nefirească. E timpul mesei. tr-un apartament subteran vîrtcs de treabă. Lopeţile lor
Colectiviştii se strîng la umbra soarele", care poartă adresa : abataj Pentru cei ce au primit bo înfulecă de zor din movila
stogurilor înalte să primească, li cameră nr. 2, din sectorul tezul minei, locul cel mai
nul dintre ei, . Cornel Medriş, după Programul le-a plăcut mult şi. i-a II, mina Vulcan. plăcut, mai satisfăcător este de cărbune. Craterul geme
ce frunzări puţin ziarul „Scînteia", însufleţit pe colectiviştii din Mihalţ, aici, în abataj. Minerii se
începu să citească cu glas mol care, după plecarea tinerilor, fre- ... In abatajul brigăzii mi simt bine. Şi dacă o fante cu un huruit de lanţuri sub
com. Toţi. îl ascultă cu atenţie. nerului Vasile Negrescu, nu zie poetică. îi consideră sca
donind cite una din melodiile as pătrunde nici o rază de soa povara cărbunelui pe care-'l
Este agitatorul organizaţiei de par re, nici o melodie muzicală fandri ai pâmîntului, analo
cultate, au pornit să lucreze cu mai şi nici un ciripit de pasăre transportă.
tid. Totdeauna, in pauza pentru mult spor. nu se aude. Şi totuşi e atita gia exprimă mult adevăr.
farmec în acest abataj; mi Curăţirea cărbunelui din a-
masă, le citeşte cile ceva colecli- ... Şi la aria nr. 2 şi la cea din Marea împietrită se supune bataj e pe sflrşite. De aba
nerii zic despre cărbune că-i
tiviştilor. De data aceasta le ci prund unde treieră intovărăşiţii, a- soare lucitor din adincurt, ca voinţei lor. „Scafandrii“ a- taj se apropie o fîşie de lu
teşte „Cronica evenimentelor ex gitatori ca Eugen Şerbu şi Va- dintre toate melodiile cea ceştia au puteri şi mai mari mină. Ea cercetează toate
terne". mai îneîntătoare e a cioca-
leria Cirnaţ, în timpul pauzei pen decît cele ale legendarului ungherele preabatajului ar
Abia termină Medriş de citit cînd
tru masă citesc din ziare celemai Sfarmă, piatră. Uite-l pe Grt- mat in bolţari de fier. Loc
printre stoguri apăru un grup de
tineri veseli. importante ştiri interne şi externe. gore David cu. cit nesaţ îm ţiitorul şefului de sector, to
— Ne vin oaspeţi. Uite şi pe Sa Dar, în cea mai mare parte a tim pliniă ciocanul de abataj în varăşul Laurenţlu Farcaş
bina lui Decean, spuse cineva din pului, aici se vorbeşte despre recol constată cu mulţumire : „pre-
tre colectivişti. tele obţinute de colectivişti, consă abatajul ăsta seamănă cu un
Parcă vând să întărească cele teni ai lor, care în acest an re metrou. I-au făcut băieţii o
spuse, Sabina Decean începu unul coltează peste 2.200 kg. gria la ha. V peretele de cărbune. Bulgă boltă frumoasă, şi trainică“.
din ciniecele ei, atit de plăcut co Recolta bogată a colectiviştilor îi T»»»-¦jHTVjmrrr.»v v ’! 'V f rii rupţi din soarele negru se Mineri buni are Negrescu
prăvălesc la picioarele lui.
lectiviştilor. A cintat apoi şi Cornel atrage spre marea lor familie. Iar T înărul N agy G. B a Creşte movila de cărbune vă- in brigadă. Cu astfel de oa
laş, ţa p in a r la d e p o z i zlnd cu ochii. Ortacii o pri
Barna. Rodica Stinea şi Corina echipa tinerilor artişti amatori care tul de buşteni al fa vesc minări şi-şi vorbesc din meni a clştigat colectivul
bricii „11 Iu n ie“ din priviri: „Uitaţi-vă fraţilor,
Breaza au recitat poezii dedicate vizitează şi aceste arii, îi îndeamnă sectorului II întrecerea pen
j O răştie, obţine succe acesta este aur, aur pe care-l
partidului şi poezii despre munca să vorbească mai mult despre co- ) dăm ţării noastre. E mult şi tru cel mai bun sector, fapt
se fru m o a se în m u n că.
însufleţită pa ogoarele înfrăţite. Du lectivă şi mulţi dintre ei pornesc ^ In lu n a trecută, d e pildă, el pentru care sectorul a fost
pă aceasta, tinerii solişti şi reci la lucru cu hpţărîrea să se alăture > distinst cu „Casca de aur a
tehnicianului“.
şi. ci colectiviştilor. ţ
C. iMORARU
D u p ă co re sp o n d e n ţa tov. Ş a d e p ă şit n o rm a cu 24 la sută. bun. Curge din belşug, curge
mai mînios chiar decît Jiul.
C ornel C csm a > .... !¦ i 1 m IN C L IŞ E U : Tov. N agy G.
B alaş sortind buştenii. Un munte de cărbune-i pla-
'-v'w/wv'v-»/v -w n /J /V S ^V iV ? I