Page 58 - 1960-08
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1757
m a a aiBc n M iuBCTB a a ig a
IO N DORDEA N-O Ma ! îiatr»© brigadă, «le iilîsepI©
Cind şi-a făcut intrarea in producţie la sec IA R A Z N A ! fu rn a liş ti
ţia I-a oţelărie, acum vreo doi ani, după ce ter Urci scările metalice nu fără pu năr din brigadă este abonat ta un
minase şcoala profesională, tînărul Ion Dordea ţină greutate. Efortul iţi este însă ziar central şi la unul local. Ei
răsplătit. Fonta incandescentă ce sini interesaţi îndeaproape nu nu
şi-a creat o reputaţie nu tocmai bună. La lu parcurs şi Lambrache, a întîl- cunde, cei care-şi păstraseră ţişneşte din furnal alunecă pe rină mai despre ceea ce se petrece in
nit exemple de, tineri minunaţi, calmul au văzut un om învăluit asemeni unui piriu de foc, revărsili- Hunedoara şi in iară, ci şi despre
cru — cind venea, cind nu venea ; faţă de unii adevărate exemple demne de in flăcări, apoi flăcările s-au du-se in oalele masive. ceea ce se petrece in întreaga
colegi ai săi de şcoală, umbla cu nasul pe sus. urmat. îşi găsise prieteni buni împrăştiat, s-au făcut mai mici lume.
Cum se spune... o pornise razna. şi în filmele pc care ie viziona pînă cînd s-au stins. Abia a- La cel de-al Ill-lea furnal din
cu regularitate împreună cu tunci l-au recunoscut pe tîn ă secţia i-a lucrează brigada de ti înainte de a intra in schimb
O parte din tovarăşii de muncă de la cuptor colegul său de cameră. rul Ion Dordea istovit de e- neret condusă de prim-topitorul Sie- brigada se adună cu citeva mi
moţie, de oboseală şi căldură. Han Tâgirţă. nute mai devreme şi ţine o scurtă
care se cam saturaseră de comportările sale în Un timp, nu s-a mai vorbit consfătuire: ce sarcini Le revin
cepuseră să-i întoarcă spatele, să nu-i mai cie-a în secţie despre Dordea. Nici Muncitorii din hală au făcut In acest moment, şeful brigăzii
atenţie. „Ce să ne mai batem capul cu el“ ? — de rău, nici de bine. Doar în cerc în jurul lui. Zeci de îm este ocupat cu supravegherea lu pentru ziua respectivă, ce are de
adunările organizaţiei de bază brăţişări, zeci de strîngeri de crărilor de elaborare a şarjei. Abia făcut fiecare membru a l, brigăzii
îşi spuneau unii. U.T.M. cineva il criticase pen mai tirziur după ce se termină pentru îndeplinirea acestor sarcini
In secţie erau insă şi oameni care gindeau tru atitudinea lipsită de res miini... descărcarea furnalului, cirul şticul
pect faţă de muncitorii vîrstnici. Dacă il întrebi pe Ion Dordea a fost pus la loc, prim-topi- Muncind cu sirguinţă, desfăşu-
altfel. Se supărase atunci Dordea pe iorul îşi ridică cu un gest moale rind cu elan întrecerea, brigada
Secretarul organizaţiei U.T.M. clin secţie, Gă- Lambrache. Nu se aşteptase din despre întâmplarea aceasta îţi şapca pe ceafă, îşi. şterge cu mina reuşeşte să obţină zi de zi rezul
partea prietenului ca tocmai el răspunde stînjenit: sudoarea de pe frunte şi exclamă tate din cele mai !rumoase. Furna
man Lambrache, s-a preocupat mai mult decît să-l critice. Lambrache i-a ex vesel: lul deservit' de ea a dai in primul
alţii de acest tinăr. El a văzut că Dordea e plicat ce înseamnă adevărata — Am făcut şi eu cum rn-am semestru peste 3.000 tone fontă
puţin neastîmpărat din fire dar ştie să pună prietenie, prietenie principială, priceput în graba aceea mare. — Bine băieţi, am făcut treabă peste plan şi a redus procentul de
mina şi pe lucru atunci cind vrea. Dordea are care cere ca prietenii să nu-şi Trebuia făcut ceva... bună. A mers bine...
ascundă reciproc ci să-şi arate declasate la 0,3 la sută.
în el un fond sănătos — a tras concluzia se deschis, tovărăşeşte lipsurile. Cu aceeaşi zgârcenie vorbeşte Cei 8 membri ai brigăzii se La obţinerea acestor rezultate a
şi despre brigada de muncă pa string în jurul lui zîmbind satis
cretarul de organizaţie. Apucăturile sale tre Apoi, iarăşi nu s-a mai vorbit triotică pe care o conduce. A făcuţi Din privirile şi din gestu contribuit şi preocuparea care exis
buie să fie împrumutate de la alţii. Cine sînt despre Dordea. Intr-o zi însă, trebuit să aflăm de la comite rile lor simţi că la capătul uimi
pe la începutul lui martie, nu tul U.T.M. că această brigadă efort ca acela pe care l-au făcut tă pentru ridicarea nivelului de ca
aceştia ? mele lui a făcut ocolul întregu este fruntaşă pe combinat, că ei, in pregătirea şi elaborarea şar lificare şi a nivelului politic şi de
Lambrache i-a descoperit în scurtă vreme. lui combinat. cei 39 tineri brigadieri de sub jei de fontă nu există o satisfacţie
conducerea lui Dordea au efec cultură generală a tuturor mem
Erau ciţiva „prieteni“, un grupuleţ de aşa-zişi Ce se întîmplase ? Totul s-a tuat in primul semestru ai a- mai mare decît aceea de a-ţi vedea brilor brigăzii. Cei patru tineri care
„şmscheroşi“ cărora le stătea gindul mai mult petrecut într-un singur minut. r.ului 10.800 ore de muncă pa ţinta atinsă. Şi ţinta lor — de a nu au şcoala profesională urmează
la pozne decît la lucru. „Să-l lăsăm pe seama Generatorul unui aparat de su triotică în cadrul cărora au co da patriei fontă mai multă, mai cursurile şcolii de calificare. Toţi
dat s-a aprins în hala secţiei. lectat 732 tone fier vechi, au ieftină şi de calitate mai bună — tinerii din brigadă sint înscrişi la
acestora ? — şi- a pus secretarul problema. In imediata apropiere se afla contribuit la construcţia cupto este atinsă în fiecare zi.
tubul de oxigen. Cei de faţă rului Martin de 400 tone care concursul „Iubiţi cartea"; trei din
IO N D O R D E A Dacă-i lăsăm, o să devină ca şi ei. Nu, nu se şi-au dat îndată seama de pe urmează să producă în curind Băieţii din brigadă ştiu ce ur ei au şi obţinut insigna de „Prieten
poate să-l lăsăm“. Şi, in minte şi-a făcut un ricolul exploziei care putea să şi la construcţia noii secţii de mează acum. Pină cind se răceşte me al cărţii".
izbucnească dintr-un moment furnale, la acţiunile de înfru
plan. în altul. Unii au început să a- museţare a oraşului şi a com talul. de pe rină se ia o mică gus Brigada de tineret condusă de
... Intr-o zi, aflîndu-se împreună, Lambra lerge grăbiţi către ieşire. In binatului etc. etc. Şi că toţi a- tare apoi începe răsfoirea şi citirea prim-topitorul comunist Ştefan Tă-,
momentul acela dramatic, un eeşti 39 tineri sînt purtători ai ziarelor proaspăt sosite. Fiecare ii-
che l-a întrebat pe Dordea cum îşi petrece tim tinăr de lingă cuptor a privit insignei de brigadier. girţă este nu numai o brigadă a
o fracţiune de secundă vilvătaia muncii însufleţite ci şi o şcoală
O problemă care pul, cum se descurcă cu chel In prezent, Icn Dordea îşi fa de creştere a tinerelului.
organizaţia de tineret tuielile, cum ii place uzina, me care creştea deasupra genera ce stagiul de candidat, pregă-
seria, oraşul etc. Intre cei doi torului şi... Mai departe, puţini tindu-se pentru a fi primit în
Cum să organizăm mai ju nivelul de cunoştinţe politice şi ţineri s-a întins o discuţie sin au observat cum s-au desfăşu rîndurile Partidului Muncito CJiaţă de tineri
dicios timpul liber al tineretu de cultură generală. Numai ceră, deschisă, ca între nişte rat lucrurile. Peste cîteva se
lui ? Iată o problemă care a fost cursurile universităţilor pe pro-, prieteni. Dordea, deschizîndu- resc Komîn. grifă ţiărintea&eă
larg dezbătută în adunările ge fesii sînt urmate de 850 tineri şi inima, a mărturisit priete
nerale ale organizaţiilor de bază din combinat. nului său, că-i place uzina şi M. CRISTfSCU
U.T.M. de la secţiile furnale, o- oraşul, că-i mulţumit de câştig...
ţelării, turnătoria de fontă, re Rezultate mai bune s-au ob Un singur lucru îl nemulţumea ;
paraţii electrice ş.a. din cadrul ţinut şi în antrenarea tinerilor
la concursul „Iubiţi cartea“. Nu nu reuşise încă să rezolve pro
blema locuinţei. Deci nu se în
şelase secretarul. Dordea nu era
băiat rău.
— Vino la mine — i-a spus
el la despărţire. Dacă-ţi
C.S.H. mărul purtătorilor insignei place camera mea, poţi consi Creşterea şi e- Convorbire cu tov. sprijinul birou
Rezultatul : participarea tine „Prieten al cărţii“ este de aproa dera rezolvată problema locuin Alături de ortaci ducarea tinere TIRERIU NEUMAN, lui organizaţiei
retului la activitatea culturală pe 3 ori mai mare decît la înce ţei. Este loc berechet pentru tului constituie s e c r e t a r u l o r g a n i z a ţ i e i d e b a z ă de bază s-a or
îndreptată spre ridicarea nivelu putul anului. una din sarcini P .M .R . din secţia chim ică
lui politic, profesional şi de cul încă un pat... Şi i-a strins mina ganizat o întîl-
tură generală, a luat amploare; In cadrul combinatului s-au cu putere. le cele mai im a u z i n e i c o c s o c h i m i c e H u n e d o a r a nire cu Eroul
zilele furnalistului, oţelarului, înfiinţat şi funcţionează cercuri portante ce revin
de fotografi amatori, de muzică Aşa a legat Dordea o nouă Maistrul lăcătuş treţinere şi repa trecută numai de Muncii Socialis-
prietenie. O prietenie cu unul Adam Toma de la raţii curente la 60 ore faţă de
atelierul mecanic macarale — spu norma admisă de organizaţiilor de partid Cine te, tov. Ştefan Tripşa, care a
din comuniştii care a primit al secţiei I-a oţe ne el adesea tine 300 ore. Desigur,
lărie lucrează de rilor săi ortaci — ei sînt hotărîţi să alţii dacă nu noi, comuniştii, împărtăşit tinerilor impresiile
mulţi ani în C.S.H. se apreciază după
laminatorului se organizează cu etc., care cuprind un număr tot din partea organizaţiei sarcina timpul de staţio nu se oprească aci. sîntem datori să ne ocupăm cu sale despre condiţiile de muncă
Ca veclii comu nare, de aceea, a-
mai multă regularitate şi au un mai mare de tineri. de a munci în rîndurile tinere nist, el se ocupă ceste lucrări tre Am aflat că to dragoste şi grijă de creşterea şi viaţă ale tineretului din diferi-
cu drag de creşte buie să fie de cea varăşul Adam To
conţinut mai bogat; în cadrul In vederea antrenării pe sca tului. rea tinerilor din mai bună calitate tinoretului, de pregătirea lui te ţări pe care el le-a vizitat,
atelier. In proce şi să se execute ma este un tova
lor se expun conferinţe tehnice, ră mai largă a tineretului la ma Vechii prieteni mai încercau sul de producţie ii în timpul cel mai răş apropiat al ti pentru a deveni capabili să re- Am considerat şi considerăm
ajută să-şi ridice scurt posibil. nerilor nu numai zolve cu succes sarcinile pre- c§ munca de educare a tinere-
se fac recenzii literare şi audi nifestările culturale, biroul or să-l tirască într-o parte şi-n nivelul de califica zente şi viitoare ale construcţiei tului nu este o sarcină ce revi-
ţii muzicale, se organizează ganizaţiei de bază U.T.M. de alta. Dordea îşi găsise însă în re profesională, li îndemnul şi e- în orele ăe lucru socialiste ?
concursuri „Cine ştie cîştigă“ ; la „reparaţii electrice“ şi-a pro tre timp o mulţime de alţi prie ajută să pătrundă xemplul său n-au ci şi în timpul li ne numai cîtorva comunişti ci a
un astfel de concurs la care au pus să organizeze săptămînal teni mai buni in biblioteca des tainele meşteşu rămas ţâră rezul ber. El îi îndeam Biroul organizaţiei noastre de tuturor membrilor de partid. De
participat tinerii de la O.S.M. 1 — în afară de celelalte manifes tul de bine pusă la punct pe gului, îi înăeam - tat. Timpul pen bază se ocupă îndeaproape de aceea, biroul organizaţiei de. ba
a avut ca temă „Tehnica moder tări cultural-artistice — cîte o care şi-o crease acasă Lambra nă cum să-şi fo îndrumarea comitetului şi birou ză a căutat să antreneze pe toţi
che. In „Tînăra gardă“, „Aşa nă să execute lu tru reparaţii şi re membrii şi candidaţii de partid
losească orele li rilor organizaţiilor de bază de a se ocupa de creşterea şi
nă a prelucrării oţelului“. „marţă culturală“ în cadrul căro s-a călit oţelul“, „Mama“, „Mi- crări de cea mai vizii mici la m a bere în mod in
structiv şi educa- ţ U.T.M. din secţie, le ajută să-şi
bună calitate. caralele din sec tiv. le recomandă 5
In combinat funcţionează o ra sînt prezentate programe ale trea Cocor“ şi alte cărţi pe care ce să citească, îi ţ întocmească planurile de muncă, educarea a cîte unui tînăr.
Lucrările de în ţie a fost în luna
universitate populară, în cadrul brigăzii artistice de agitaţie, au le citea cu sete tot mai mare stimulează în ac- 5 orientîndu-le spre alegerea celor Cum reuşesc să se achite
tivitatea culturală mai esenţiale probleme care ur membrii organizaţiei noastre de
căreia numeroşi tineri îşi ridică diţii muzicale etc. şi pe care i le mai explica pe şi sportivă. mează să fie dezbătute în adu bază de sarcina aceasta impor
nările generale şi rezolvate, le tantă ? Iată cum s-a ocupat tov.
Preocupaţi de ridicarea moelului învaţă cum să muncească cu Nicolae Barbu, membru de par
răbdare pentru educarea şi mo tid, truntaş în producţie de tî
tehnic al producţiei bilizarea tinerilor la îndeplini nărul Ioan Simedrea. Tovarăşul
Oţelăria nouă este în rele Martin de 185 tone realizarea unei economii a- rea sarcinilor de producţie. Barbu l-a ajutat pe tînăr în
zestrată cu agregate din prin modificarea parame nuale de circa 3 milioane
cele mai moderne. Colec trilor aburului“. Prin a- Noi am acordat şi acordăm primul rînd să-şi ridice nivelul
tivul secţiei, în frunte cu plicarea acestei inovaţii lei.
comuniştii, în permanenţă — la realizarea căreia o Prin aplicarea unor ino o atenţie deosebită antrenării, de calificare, să devină fruntaş
frăm întat de a găsi noi contribuţie importantă a
metode şi mijloace oare să fost adusă de tînărul in vaţii ca „Modificarea ca sub diferite forme a comuniş în producţie. In aceiaşi timp el
ducă la ridicarea tehnicii giner Natan Kraft — s-a lei' de 190 tone“, „Regla
pe o treaptă tot mai înal reuşit să se realizeze im rea automată a injectoa- tilor vîrstnici cu experienţă, în s-a ocupat de ridicarea nivelu
tă, reuşeşte să aducă ino portante cantităţi de com rclor în funcţiune“, „Ac
vaţii chiar şi acestor a- bustibil şi să se reducă ţionarea simultană a uşi- munca de educare comunistă a lui său politic sprijinindu-1 să
gregate de înaltă tehnici durata medie pe secţie de ior în caz de suprapresiu-
tate. elaborare a şarjelor de la ne în spaţiul de elaborare tineretului. Prin grija biroului devină candidat de partid. To
9,40 ore la 8 ore. Econo a şarjelor“ ş.a. Ia care au
Printre neobosiţii căută miile realizate intr-un contribuit şi tinerii din organizaţiei de bază, aceştia varăşul Barbu l-a îndrumat apoi
tori ai noului, din oţelăria singur semestru se ridică secţie, se realizează de a-
Martin nr. 2 se află şi nu la peste 2.700.000 lei. semenea importante eco participă în1r-o măsură din ce pe tînăr să se înscrie la cursu
meroşi tineri.
O altă inovaţie „Folosi nomii. în ce mai mare la şedinţele şi rile serale ale şcolii medii unde
Una din inovaţiile im rea minereului pe vatră“ Aceste succese sînt re
portante realizate în a- adunările cu tinerii. Astfel, iov. s-a dovedit bun la învăţătură.
ceastă secţie este inova — al cărei autor principal zultatul atenţiei deosebite
Emil !\asodi, muncitor lăcătuş, Ţinînd seama de aceste calităţi,
ţia „O mai bună organi este Eroul Muncii Socialis pe care organizaţiile de
partid, tineret şi sindicat membru de partid din anul 1945, organizaţia U.T.M. i-a încredin
zare a flăcării în cuptoa te Ştefan Tripşa duce la o acordă ridicării nivelu
lui de calificare al tine merge adeseori în mijlocul tine ţat sarcina de responsabil al
rilor din secţie.
retului. Intr-una din zile el a postului utemist de control din
vorbit tinerilor în cadrul unei secţie. Anul acesta, Ion Sime
întîlniri despre viaţa muncito drea a devenit membru de par
rilor hunedoreni în anii regimu tid.
lui burghezo-moşieresc şi despre Cu toate rezultatele obţinute,
lupta dusă sub conducerea par ne dăm seama că în munca de
P e G h e o rg h e S ta n c iu îl c u n o s c toţi Comunist —tovarăş C u ajutorul o rg an izaţiei d e partid, tidului pentru înlăturarea ex educare a tineretului mai avem
tinerii din C o m b in atu l sid eru rg ic H u el şi-a co n cen trat aten ţia spre cea m ai
n e d o a r a . E i il s im t în p e r m a n e n ţă în im portantă sarcină. La blum ing m u n ploatării capitaliste, pentru con mult de tăcut. Considerăm că în
m ijlocul lor, în p ro cesul de p ro d u c cea u n m a re n u m ă r de tineri, utem işti
ţie şi in activitatea o b ştească. P re a şi neutem işti, calificaţi şi necalificaţi, struirea socialismului. Un alt viitor, trebuie să ne concentrăm
puţini sînt însă acei care cu n o sc d ru v en iţi d e Ia o ra ş şi d e Ia ţară. U nii
m u l p arcu rs în v iaţă de acest’ tin ăr. dintre aceştia erau băieţi d e treabă, membru de partid cu experienţă, mai mult atenţia spre ridicarea
B io g ra fia lui e sim p lă. In m u lte p ri m u n c eau cu sîrg, av eau o com portare
vinţe se a se a m ă n ă cu biografiile m u l L îndrumător b u n ă. A lţii că u ta u să c h iu ian g e ască. tehnicianul Nicolae Vlad, a vor nivelului activităţii organizaţii
tor tineri din uzină. Şi-o ad u ce a m in
te adeseori. C o m itetu l o rg an izaţiei U .T .M ., in bit tinerilor, în cadrul unei în lor U.T.M. în ceea ce priveşte
frunte cu secretarul său, com unistul
...S-a •n ăscu t în tr-u n sat m o ţesc din G h eo rg h e S tanciu, şi-a în d rep tat preo tîlniri, despre trăsăturile mora desfăşurarea învăţămîntului po
jurul B radului. A proape zece ani, „pu cu p a rea sp re în tărirea şi lărg irea rai
iul“ de m oţ a fost slu g ă la un popă. durilor organizaţiei, spre intensificarea lei comuniste şi despre reflec litic U.T.M. şi în ceea ce priveş
Intr-o b u n ă zi, sătu l p în ă în g ît de m uncii de ed u care co m u n istă a tine
slu g ărit, pe g ratis la ac est „slujitor g înduri, P aşii l-au d u s spre H u n e d o a lu n ă Ia alta. G h eo rg h e S tan c iu şi-a citoru! din secţia m o n taj şi reparaţii rilor p en tru m o b ilizarea lor în p ro tarea acestor trăsături în rîndu te antrenarea tineretului la ri
a! d o m n u lu i", şi-a strin s lucrurile în ra, acolo u n d e auzise el că bate ini d at seam a că există o p u ternică torţă a fost ales în fruntea com itetului de cesul de producţie.
tr-o bocceluţă şi a pornit-o spre oraş. m a de oţel a ţării. D e fapt, aici în care orînduieşte fără greş toate trans secţie. rile tineretului din secţie. Cu dicarea nivelului de caliticare.
ce p e a d e v ă ra ta lui b io g ra fie. fo rm ările u riaşe care se petrec în p a O rg a n iz a ţia U .T .M . de la la m in o ru l
E ra p rin '46 c în d b ă ie ţa n d ru l n o s tria noastră, că această forţă educă, D eşi tînăr, noul preşedinte de sec b lu m in g a d ev en it u n a din cele tnai y-v
tru s-a oprit în faţa un ei porţi care L a C om binatul siderurgic „G h. o rg an izează şi m obilizează poporul ţie sin d ic ală , a d o v e d it că m e rită în puternice o rg an izaţii din secţiile C .S .H . L
i s-a părut grozav de im p u n ăto are: G heorghiit-D ej“ din H u n ed o ara, tîn ă m u n cito r la luptă însufleţită pentru crederea aco rd ată. P u n în d în centrul In rîn d u rile sale au crescu t şi cresc F A P T E GRĂITOARj E
intrarea A telierelor centrale G ura- rul S tan ciu s-a în c a d ra t într-o echi fău rirea viitorului fericit şi că ac eastă atenţiei an tren area colectivului în în zeci şi zeci de tineri m in u n aţi, trun- l
barza. pă de m o n taj şi reparaţii — u n a din forţă este P artid u l M u n cito resc R o- trecerea socialistă, el a a n tren at co m i taşi în producţie. M obilizate de o rg a ţ
echipele ca re ex ecu tă lucrări din cele m în. In in im a iui s-a n ă sc u t d o rin ţa tetul de secţie să se preocupe în d e a nizaţie, brigăzile de producţie ale ti (.
A bia în uzin ă a sim ţit căld u ra o m e m a i g rele şi m ai co m p lic ate la re p a arzăto are d e a se înrola în rîndurile proape de condiţiile de viaţă ale m u n neretului d esfăşo ară o vie întrecere.
nească. F ostul a rg a t al popii din G ri- rarea şi întreţinerea lurnalelor, cu p partidului de a v a n g a rd ă al clasei m u n citorilor, să v e g h e z e la resp e c ta re a m ă E le au co ntribuit ca p lan u l secţiei să ® In cadrul C.S.H. îşi desfăşoară activitatea 185
şan s-a dovedit isteţ la m in te şi iu to arelo r şi alto r a g re g a te sid eru rg ice. c ito a re . surilor d e protecţie a m uncii, la rep a r fie în d e p lin it şi d e p ă şit lu n ă d e lu n ă. [de producţie ale tineretului.
bitor de m u n că, de în v ăţătu ră. In L a in trarea în fu n cţiu n e a lam inorului tizarea justă a noilor locuinţe co n
sem n de preţuire, colegii, încadraţi b lu m in g a fost repartizat ca lăcătuş O rg a n iz a ţia de partid din secţie i-a struite pentru m uncitori, ţinîndu-se In fruntea acestei organizaţii se atlâ ® Numărul fruntaşilor din rîndul tineretului trece de 2.700. 5
ca şi el în „T ineretul p ro g resist", la în treţin erea noului a g re g a t. aco rd at încredere. I-a pus în faţă în să seam ă de m eritele în producţie şi si (îiiărul din satu l C rişan , cel care cu
l-au ales secretar al o rg an izaţiei pe tuaţia fam iliară a fiecăruia. cin cisp rezece an i în u rm ă a lichidat ® Cei 51 tineri inovatori din C.S.H. au propus în prima]
şcoală. In curînd, el a devenit lăcă in toate lucrările, el a cău tat să se noi sa rc in i: să d esfăşo are m u n c ă în pentru totdeauna cu slugăritul.
tuşul S lan ciu G heorghe. achite cu conştiinciozitate de sarcinile L a trecerea sa în cad ru l blum ingu- [ jumătate a anului 69 inovaţii din care 39 se aplică în procesul!
de producţie, cîştigînd încrederea şi rîndurile tinerilor, să se ocupe d e ed u iui, u te m iştii d e aci l-au ale s în fru n P rin m u n c a şi calităţile sale, G heor
D upă satisfacerea stagiului m ilitar, sim patia tovarăşilor săi de m uncă. carea şi m o b ilizarea lor în producţie. tea organizaţiei. ghe S tanciu a devenit un com unist, un Ide producţie. Valoarea economiilor realizate se ridică lat
în 1956. zeci de întreprinderi şi şan m uncitor fruntaş, un bun o rganizator
tie re îl a d e m e n e a u . N -a s ta t m u lt p e M u n cin d în co m b in at, el a fost P entru com portarea sa exem plară N en u m ărate erau sarcinile care stă sl m obilizator în rîndurile tineretului. t 1.800.000 lei. ]
m artor al dezvoltării v ertiginoase a teau în faţa organizaţiei de tineret de
acestui im p o rtan t centru sid eru rg ic al ir. p ro d u c ţie , p e n tru m u n c a p o litic ă ® Tineretul din C.S.H., participă cu însufleţire la nume-!
la acest a g re g a t d e m a re cap acitate
ţării, a v ăz u t c u m se în alţă în ritm d e sfă şu ra tă in rîn d u l co lectiv u lu i, ti [roase acţiuni patriotice. Cele 97 brigăzi de muncă patriotică 1
si înaltă tehnicitate.
rap id noile secţii şi c u m m uncitorii nerii l-au în d răg it. A u în c ep u t sâ-1 t-cuprinzînd 2.960 tineri au colectat, de la începutul anului, peste]
sporesc producţia de m etal de la o re m a rc e şi să-l p re lu ia sc â şi vîrstnicii. [•8.000 tone fier vechi. In cadrul acţiunilor de muncă patriotică]
C u ocazia alegerilor sindicale, m u n - [tinerii siderurgişti hunedoreni au săpat in stîncă un canal de!
[170 m.l. pentru instalarea conductei de apă Boj—Hunedoara, 1
[•aii executat un mare număr de ore muncă voluntară la con-^
[•strucţia cuptorului Martin de 400 tone şi a noii secţii de fur-]
nale a căror construcţie a fost prevăzută de Congresul al Ml-]
Mea al P.M.R. şi au contribuit la acţiunile de înfrumuseţare a
[combinatului şi oraşului etc.
' J'— ‘ ‘ 1— 1 «— !<— l\— f .— 7«— />— ly— f «— i< i u , / , f v _ / « Ik^Ji— fU l J u / uJ )
