Page 59 - 1960-08

Wr. </ ;ü7
D eschiderea d® m©I eîm puri
m iniere — sarcină, Im portantă
iii ia fa întreprinderii noastre
Directivele celui de-a! Ili-lea
Congres al Partidului Muncito­
resc Romîn, prevăd ca în anul
1C65, extracţia de minereuri de
Iier să sporească cu circa 3,8
ori.
Din sarcinile planului de pers­
pectivă, întreprinderii noastre îi
revin de realizat obiective foarte
importante. Capacitatea de pro­
ducţie va trebui să crească în
fiecare an, aşa fel, ca Ia sfîr-
ş'itul şesenaîului să ajungă la
circa 1 milion de tone de mine­
reu, ceea ce înseamnă o creştere
de circa 2 cri faţă de nivelul ac­
tual.
Pentru realizarea cu succes a
acestei sarcini, pe care trebuie
să o avem mereu în atenţie, este
problema deschiderii de noi cîm-
puri miniere, care să asigure
sporirea capacităţii de producţie
a întreprinderii.
In urma analizelor făcute, s-a
constatat că numai realizarea
de înaintări rapide cu o viteză
medie de peste 100 metri pe lu­
nă şl front în zonele minerali­
zate, pot să conducă la deschi­
derea Şi pregătirea noilor cîm-
puri miniere pe măsura cerin­
ţelor.
Recenta Hotărîre a C.C. al
P.M.R. şi a guvernului privind
aplicarea tehnicii noi şi îmbu­
nătăţirea sistemului de salarizare
a corpului tehnic, a constituit un
imbold deosebit în munca teh­
nicienilor şî inginerilor. In urma
apariţiei hotărîrii, a fost analizat experimentări miniere, care se
amănunţit modul cum s-au apli­
cat la noi prevederile planului
tehnic, în special la capitolul
irainlări în suitori şî galerii.
Dacă faţă de anul trecut şi Măsurile ce le-am luat pînă
de perioadele anterioare s-a ob­ acum nu sînt însă suficiente şi
Să fie respectai graficul d eservat o creştere a vitezei me­ nu oglindesc totalitatea posibili­
dii de înaintare în galerii de la tăţilor de care dispune mina
28 metri pe lună la 48 metri, iar noastră.
la suitori de la 13,3 metri la 20 Trebuie să adaug că în pro­
metri, acest lucru nu oglindeşte blema descoperirii de noi cîm-
posibilităţile noastre reale.
Clişeul de faţă înfăţişează o scenă din filmul „Intrigă şi
iubire“ — o nouă producţie a studiourilor „Defa“ din Berlin.
Filmul rulează la cinematograful „Filimon Slrbu“ din Deva.
Omul §1 ee.finţe.le tui
de M a rn ă a ?ufaturilor pe pu tare
îndată ce intri într-o casă,
vezi de la început dacă locata­
rii sînt sau nu oameni harnici,
oameni gospodari. La fel se pe­
trec lucrurile şi intr-un oraş.
Dacă mergi în magazine şi le
găseşti bine aprovizionate, po­
liclinicile, spitalele cu o deservi­ serviciului de transport în co­
re ireproşabilă, serviciul de tran­
sport în comun bine organizat,
străzi reparate şi bine întreţinu­
te, înseamnă desigur că şi aici,
sfatul popular, deputaţii, comi­
tetele de cetăţeni lucrează bine,
se bucură de sprijinul cetăţeni­
lor în gospodărirea din ce în ce
mai bună a oraşului lor.
O asemenea remarcă se poate
face în ultima vreme în oraşul
Deva. Comitetul executiv al sîa-
tului popular, cei mai mulţi din­
tre deputaţi manifestă mai multă
grilă pentru a cunoaşte şi rezol­
va nevoile oamenilor muncii,
pentru înfrumuseţarea şi gospo­
dărirea masului. în ultimele
două-treî luni. în acest scop au
fost organizate numeroase în-
tîlniri între deputaţi şi cetăţeni.
S-au discutat astfel probleme
privind aprovizionarea şi fteser-
v?-«'» în unitătiU comerciale. în
"'’firiinici şi spitale, organizarea
--»i hmă n transportului în co-
trim întreţinerea parcurilor şi
zonelor verzi, gospodărirea 5*
înfrumiT.e.fa/ea oraşului.
O tr«4efitf executiv a! Sfatului
popula* al oraşului Deva, ţinînrî
cont da propunerile, sugestii!1.'
şî mai ales de lipsurile semna
late cu prilejul acestor întîlniri.
a luat o serie de m ăsuri: s-au
ing. VAS1LE FLOREA
d ire c to ru l I. M . G h e la r lor miniere şi geologice prevăzu­
In urma analizei, s-a consta­
tat că unele fronturi de lucru au
suferit de lipsă de energie pneu­
matică, vagonete goale şi ma­
terial lemnos. Aceasta, datorită
unei slabe preocupări felin ico-
gospodăreşti a şefilor de sectoa­
re şi a maiştrilor de schimb.
Pentru remedierea lipsurilor
tebnico-organizatorice amintite
mai sus s-a întocmit un plan de
măsuri bine gîndit şi documen­
tat, care să conducă la realiza­
rea unor viteze superioare de
avans Ia locurile de înaintare.
Astfel, s-au luat măsuri pentru
introducerea perforatoarelor de
tip C.P. 23. Prin aceasta, se a-
sigură introducerea perîorajului
umed, mărirea vitezei de perfo­
rare şi deci mărirea vitezei de
înaintare pe front.
S-au luat de asemenea măsuri
ca maşinile de încărcat de tip
UNIO Satu Mare, care se gă­
sesc în unele fronturi de lucru,
să fie revizuite şi să li se creeze
condiţii pentru funcţionare nor­
mală.
Apoi, s-au introdus scheme
noi de puşcare la unele fronturi
de lucru. Acolo unde acestea au
dat rezultate bune, au fost extin­
se.
In această problemă am co­
laborat cu sectorul din Ghelar
al Institutului de cercetări şi
ocupă de rezolvarea unor pro­
bleme în cadrul întreprinderii
noastre.
puri miniere, am trecut la o ana-
înfiinţat unităţi comerciale noi,
s-au organizat cursuri de pregă­
tire a lucrătorilor din comerţ,
s-au reparat străzi etc. In urma
sesizărilor făcute, s-au luat de
asemenea măsuri pentru lărgi­
rea căminului de copii, lărgirea
mun, iar Întreprinderea de in­
dustrie locală „1 Mai“ din Deva,
ţînînd cont de recomandările co­
mitetului executiv al sfatului
popular, a început să producă li­
nele sortimente de panificaţie,
noi, cerute de populaţie.
Semnificativ este faptul că în
obţinerea unor realizări, în ceea
ce priveşte buna gospodărire a
oraşului, un rol activ l-a avut
marea masă de cetăţeni. Demn
de remarcat este mai ales faptul
că oamenii care cer ajutor de­
putaţilor sau comitetului execu­
tiv a! sfatului popular, se anga­
jează totodată să participe activ
la înfăptuirea propunerii. Aşa
s-a reuşit să se repare străzi, să
se înfrumuseţeze parcul oraşu­
lui, să se introducă iluminatul
fluorescent pe strada Dr. Petru
Groza şi în Piaţa Unirii etc.
O muncă rodnică în ceea ce
priveşte cunoaşterea şi rezolva­
rea problemelor privitoare la ne­
voile oamenilor muncii, desfă­
şoară şi comitetul executiv al
Sfatului popular a! oraşului Se­
beş. In această direcţie, trebuie
apreciată mai ales metoda de a
se organiza de către membrii co­
mitetului executiv audienţe la
locurile de muncă în întreprin­
deri ş!i în fabrici. La propunerile
liză temeinică a tuturor lucrări­
te în planul de perspectivă, Ia
reaşezarea lor în funcţie de da­
tele geologice obţinute prin fo­
raje. In acest sens, am luat le­
gătura cu întreprinderile de ex­
plorări şi cercetări „4 Ardealul“
şi ISEM, pentru a Ie ajuta să-şi
îmbunătăţească activitatea, în
special în problemele de foraj Ia
suprafaţă şi în subteran. Pe ba­
za rezultatelor obţinute de a-
ceste unităţi, noi stabilim plasa­
rea de noi fronturi, de noi lu­
crări, în vedera pregătirii rezer­
velor de minereu necesare rea­
lizării capacităţii de producţie
prevăzută în planul de perspec­
tivă.
Corpul nostru tehnic format
din ingineri, tehnicieni şi maiş­
tri a trecut în ultima perioadă
Ia o muncă mai susţinută şi mai
eficace de îndrumare şi ajutor
tehnic al echipelor de la inves­
tiţii. Drept rezultat, realizările
s-au îmbunătăţit. Cu ajutorul co­
mitetului sindicatului, sub direc­
ta îndrumare a comitetului de
partid, întrecerea socialistă a luat ş zile oraşului Simeria au cu-
un avînt deosebit, s-au introdus
noi metode de muncă.
Entuziasmul cu care muncito­
rii, tehnicienii şi inginerii noştri ? museţarea oraşului. In faţa
au trecut la înfăptuirea noilor
măsuri, dovedesc că sînt hotă-
rîţi să contribuie din plin la tra­
ducerea în viaţă a sarcinilor
trasate de cel de-a! 111-lea Con­
gres al partidului.
al construcţiilor!
Congresul al Ili-lea al parti­
dului, a trasat sarcini importante
construcţiilor în vederea execu­
tării la timp şi de bună calitate
a lucrărilor. Unul din obiectivele
pe care le construiesc construc­
torii grupului I şantiere al I. C.
S. Hunedoara pentru siderurgişti
este şi depozitul de minereu de
fier. tA'ceSt depozit are rol de re­ lui cu materiale, lucru de care
zervor tampon între minele de
fier şi furnale, iar prin punerea
lui în funcţiune, lipsa de ritmi­
citate în aprovizionarea furnale­
lor cu minereu nu se va mai re­
simţi, a-sigurîndu-li-se astfel un
mers constant.
Se cere deci din partea con­
structorilor să-j acorde toată a-
tenţia, să facă tot posibilul pen­
tru urgentarea executării lui.
Dar, să vedem mai întîi care
este stadiul lucrărilor pe acest
şantier.
Planul de producţie pe primere
pftoe.up.art
făcute de către diferiţi cetăţeni
în cadrul acestor ore de audien­
ţă, comitetul executiv a luat mă­
suri de organizare mai bună a
transportului în comun, fixarea
orarului caseriilor întreprinderii
de gospodărire a oraşului, deser­
virea populaţiei la policlinică şi
în spital etc. Mult s-a îmbunătă­
ţit aici iegătura sfatului popular
cu masele largi de cetăţeni.
La chemarea adresată popu­
laţiei, sute de oameni ai muncii
din întreprinderile şi instituţiile
oraşului Sebeş au efectuat multe
ore de muncă voluntară Ia pa-
varea şi înfrumuseţarea unor
străzi, a parcurilor etc. Datorită
muncii rodnice desfăşurate, cen­
trul oraşului e mult schimbat, e
mult mai frumos ca în trecut.
Rodnică s-a dovedit a ti şi ac­
tivitatea comitetului executiv şi
a deputaţilor Sfatului popular
din Orăştie pentru gospodărirea
şi înfrumuseţarea oraşului. In
mod frecvent, membrii acestui
comitet executiv împreună cu de­
putaţii, fac vizite la unităţile co­ duse ce se găsesc în schimb din
merciale, spitale, policlinici etc., abundenţă în depozitele centrale.
luînd apoi măsuri de îndreptare
a unor lipsuri constatate. Orga­
nizarea unor vizite de către e-
chipele de control obştesc a a-
jutat de asemenea comitetul exe­
cutiv al Sfatului popular al ora­
şului Orăştie nu numai să dez­
văluie lipsurile dar chiar să le
înlăture.
In unele comune şi sate ca
Zdrapţi, Sîngătin, Daia, Teliuc
şi multe altele, antrenaţi de de­
putaţi, cetăţenii au executat o
Tj KV MUL s o c ia l is m u l u i
Se înfrumuseţează.oraşu
ţWCAXV-.
t, Una din sesiunile Sfatului
> popular orăşenesc simeria, de
1 la începutul acestui an, a a-
/ vut ca ordine de si proble-
s ma înfrumuseţării oraşului.
? Deputaţii şi invitaţii la se-
< siune au discutat cu mult
/ interes ce anume se poate
x întreprinde pentru ca oraşul
2 să fie mereu mai frumos,
j S-au făcut propuneri. Aproa-
/ pe pentru fiecare stradă şi
> cartier s-au propus planta­
rea de pomi, amenajarea de
spaţii verşi, pietruirea stră­
zilor şi alte lucrări. Toate a-
ceste propuneri au fost con­
cretizate intr-un plan de m ă­
suri.
Mai mulţi deputaţi au pro­
pus organizarea unei între­
ceri. Pentru stimularea în­
trecerii patriotice, s-a propus
instituirea unui steag de cir­
cumscripţie fruntaşă în ac­
ţiunea de gospodărire şi în­
frumuseţare a oraşului.
? in silele următoare, şiră
< noscut o animaţie deosebită.
> Deputaţii, după ce au clişeu-
^ tat cu cetăţenii, i-au înăru-
> mat să pornească la înfru-
L unei case, o gospodină a
plantat un pom pe care-l în ­
grijeşte bine. Alături, pe lo­
cul dintre trotuar şi partea
carosabilă a străzii, s-a fă ­
cut un rond pe care s-au
plantat flori. Asemenea lu­
cruri întîlneşti acum aproape
la fiecare pas.
Nu o dată, în frunte cu
deputaţii Ioan Câstătan, Ca-
rol Barăoş şi Ioan Trifu. ce­
tăţenii de pe străzile A. Mu-
reşanu, Malinovslci, 23 Au-
i V /X A 'X 'N A A ^ 1
L a î. C . H . :
Şapte luni ale anului 1060 a fost
realizat în proporţie de 84,62 la
sută. In primul' semestru, lucră­
rile au decurs sub posibilităţile
existente. Turnarea betoanelor
şi atacarea lucrărilor noi s-a fă­
cut toarte lent. Au rămas în ur­
mă faţă de grafic lucrările de
construcţie la estacada de jos,
cliesoane şi altele. Aceasta, dato­
rită faptului că au existat o se­
rie de deficienţe în organizarea
şantierului şi în aprovizionarea
se fac vinovate atît conducerea
şantierului cît si serviciul pro­
ducţie al I.C.S.H. Apoi, şantierul
n-a fost încadrat cu cadre teh-
nico-inginereşti corespunzătoare.
La sfîrşitul lunii trecute, orga.
nizaţia de partid de la grupul
nr. 1 şantiere a analizat în adu­
narea generală telul cum s-au
desfăşurat lucrările de construc­
ţie la depozitul de minereu de
serie de lucrări de gospodărire,
de ridicare a unor noi construc­
ţii.
Sînt însă în regiune unele o-
raşe şi comune unde sfaturile
populare nu vădesc destulă grijă
pentru rezolvarea unor proble­
me ale oamenilor muncii. La
Haţeg, de pildă, sînt încă unele
deficienţe în organizarea comer­
ţului, în buna deservire a popu­
laţiei. La Alba Iulia se constată
deficienţe în organizarea trans­
portului în comun. In oraşul Hu­
nedoara sînt cazuri cînd diferiţi
cetăţeni veniţi să-şi rezolve u-
nele probleme la sfatul popular,
nu găsesc destulă înţelegere,
fiind lăsaţi uneori să aştepte
timp îndelungat.
Unele sfaturi populare ca acele
din comunele Certej, Miercurea
şi altele, nu dovedesc de aseme­
nea suficientă preocupare pen­
tru asigurarea unei bune aprovi­
zionări şi deserviri în unităţile
comerţului cooperatist. Nu rare
ori aici se simte lipsa unor pro­
In cele mai multe oraşe şi co­
mune ale regiunii Hunedoara
sfaturile populare manifestă pe
zi ce trece tot mai multă grijă
faţă de rezolvarea nevoilor oa­
menilor muncii. Dar în această
direcţie mai sînt încă şi multe
lucruri de făcut. Pentru rezolva­
rea lor, sfaturile populare an o-
bligaţia să lupte în modul cel
mai hoiărît.
C. GHEORGHE
t 19 AUGUST 1960
gust sau Filimon Slrbu, au+ţ
participat la amenajarea de
spaţii verzi. Acum, numai pe
aceste străzi s-au creat spa­
ţii verzi in suprafaţă de
3.400 m.p. Tot materialul să- >
ditor necesar acestor lucrări <
sa fost procurat din resurse
locale. Ca urmare, s-au făcut
economii de circa 13.000 lei.
In cadrul acţiunii de în­
frumuseţare a oraşului Si­
meria, la începutul anului
s-au plantat peste 1.100 ar­
bori ornamentali.
Dar, in planul de măsuri
adoptat de sesiunea sfatu­
lui popular se prevedea şi a-
menajarea străzilor oraşului.
Şi aici, sfatul popular, de­
putaţii, şi-au dovedit spiri­
tul lor gospodăresc, puterea
de mobilizare a maselor. In
numai două luni de zile, s-au >
reparat şi întreţinut 7 străzi
din oraş pe o lungime de a- <
proape 3 km. Aici s-a aş- L
tem ut un strat de balast de
10-15 cm. grosime, transpor-
tindu-se aproape 500 cami­
oane de balast. Entuziasmul
cu care au participat cetă­
ţenii oraşului la aceste ac­
ţiuni a fost deosebit. Şi ca
la orice activitate, şi aici, au
fost remarcaţi fruntaşii.
Printre aceştia se numără şi
tov. Vasile Grama, Vasile
Bccoş, Ioan Isaia, Nicolae
Teoăorescu şi mulţi alţii.
Cîştigătorii steagului de cir­
cumscripţie electorală frun­
taşă. in prima jumătate a ri­
nului, au fost cetăţenii din
circumscripţia deputatului
Ioan Căstăianu.
S. MUNTEANU
corespondent
,VW
fier. Cu acest prilej, conducerea
şantierului a fost îndrumată să
asigure o supraveghere şi o în­
drumare mai îndeaproape a
schimburilor II şi III, să orga­
nizeze lucrul la locurile de mun­
că de pe o zi pe alta, să asigure
aprovizionarea ritmică cu mate­
rii şi materiale, să folosească
raţional forţele de muncă şi u-
lilajele mecanice.-
In urma acestei şedinţe, con­
ducerea grupului I împreună cu
conducerea şantierului nr. 2, au
luat o serie de măsuri cu privi­
re la planificarea săptămînală a
lucrărilor principale ce trebuie
atacate şi Ia controlul sistema­
tic, zilnic şi săptămînal al sta­
diului lucrărilor.
Aceste măsuri s-au tăcut re­
simţite în procesul de producţie.
Dacă-pînă la jumătatea lunii iu­
lie productivitatea muncii era de
105— 110 lei pe cap de munci­
tor, în prezent ea a ajuns la
130— 140 lei.
Cu toate acestea, mai există
greutăţi care frînează mersul
normal al lucrărilor. Bunăoară,
şantierul nu dispune de un nu­
măr suficient de maşini auto­
basculante, pentru transportul
pămîntului. Aceasta face ca ex­
cavatoarele să nu fie folosite din
plin. Apoi, aprovizionarea cu ba­
last şi materiale se tace încă de­
fectuos.
Dată fiind importanţa acestei
lucrări, conducerea grupului de
şantiere va trebui să ia măsuri
în consecinţă. Angajamentul
constructorilor de a termina cît
mai repede depozitul de mine­
reuri, trebuie respectat.
I. DUMITRU
-O -
Cu privire 5a concursul
de burse
pentru învăpmîntu!
superior
Şi în acest an, Sfatul popular
a! regiunii Hunedoara, acordă un
număr sporit de b'urse tinerilor
care vor să urmeze cursurile unui
institut de învăţămînt superior.
Avînd în vedere numărul spo­
rii de locuri la toate Institutele
de învăţămînt tehnic precum şi
Ia institutele pedagogice de 3 ani
din Timişoara şi Tîrgu Mureş,
şi pentru a veni în ajutorul ce­
lor ce vor să candideze la con­
cursul de burse al institutelor a-
mintite, Comitetul executiv al
Sfatului pop'ular regional Hune­
doara a dispus prelungirea ter­
menului de primire a dosarelor
pentru candidaţi pînă la 22 au­
gust a.c. (inclusiv).
BIN P M B M M U L
M o s c o v a 1 : 17,,30 U n tă c iu n e ş i-u n c ă r ­
bune : „F runza de aur", scenariu de
P R O G R A M U L 1: 5,10 E m isiu n ea G h e o rg h e Ş tefa n ; t9;Q Ş A c tu a lita te a în
p en tru s a fe : S ă p u n em baze trainice ţările socialiste ; 20;20 N o ap te bună,
v iito arelo r recolte ; 7,15 D u ete in stru ­ c o p ii: „C e le trei d a ru ri“ , p o v este
m e n tale ; 8,00 D in p resa de a s tă z i; p o p u la ră g e r m a n ă ; 2-1,00 M u z ic ă u -
9,00 V a lsu ri c e le b re ; 11,03 M u zic ă şo ară ; 21,15 Ju rn alu l sa te lo r; 22,30
p o p u lară ro m în caşcă d in diferite regiuni C oncertul „In liniştea nopţii".
a le ţ ă r i i ; 1 2 .-|0 P r o g r a m in te r p r e ta t
de solişti şl form aţii de m uzică p o p u ­ P R O G R A M U L ţi ; 1-4,07 D a n s u r i d in
la ră so v ietică ; 13,05 M u z ic ă de e stra ­ b aletu l „T rico rn u l“ de D e F alia ; 15,00
d ă : 1-1,30 M u z ic ă d i s tr a c ti v ă ; 15,50* C o n c e rt d e e s tra d ă ;; 16,15 C o n c e rt de
G c e n o u în lib ră rii; 16,15 V o rb e şte m u z ică p o p u la ră ro m în e a sc ă ; 16,50
C u rs d e lim b a ru să ; 17,35 M u z ic ă u
i iPBiaimBTfiesi ş o a r ă s o v ie tic ă ; 1,8,39 ,,S ă în d e p lin iri
m ăreţu l p lan “, em isiune de cîntece
19 AUGUST 1960 19,00 M uzică, u şo a ră de F lo ren tin D el
m a r ş i A u r e l G i r o v e a n u : 19,30 T e a
DEVA: Intrigă şi iubire ¦ Fa- tru la m ic ro fo n : „ D a c ă v ei fi între
tima : HUNE Di RA : Cocoş-i- b at" — a d a p ta re radiofonică, d u p ă pie
tu l: PETRO ŞAN I: Mexicul ciu­ 'sa lu i D o rc l D o ria n ; 21,19 M u zic ă in­
tă : Rătnii cu noi: SE B E Ş: stru m e n tală ; 22,00 P relu c rări de fol­
Enrico Carusso: ALBA IU LIA: clo r ale co m p o zito rilo r, noştri;, 23,15
Furtuna : Roma oraş deschis : C oncert de noapte.
S IM E R IA : Despre prietenul
m eu: O RĂŞTIE: Revolta peo- PENTRU 24 ORE
nilor; Taina tui Zemskoo ¦
HAŢEG: Mireasa răpită : BRAD: V rem e în curs de u şo ară îm b u n ătă­
Furtuna: LONEA : Valurile Du­ ţire c u cerul variabil. T e m p e ra tu ra în
nării : TEIUŞ : Ştrengarii i u ş o a r ă c r e ş t e r e ; z iu a în t r e 3 5 şi. 3 0
ZLATNA : Pe jos spre ra i: ILJA: g rad e iar n o ap tea între 5 şi 16 g ra ­
Inimă de mamă : APOLDUL DE de. V în t potrivit cu intensificări lo­
SU S : Telegrame. cale din sectorul sud-vest.
Şcoala profesională de uce nici Gurabarza, raionul Brad,
regiunea Hunedoara, aduce Ia cunoştinţa celor interesaţi că'
pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici în anul I pel
baza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii
intre 7-14 septembrie a.c.
Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner.
Durata de şcolarizare este de trei ani. In tot acest timp.
ucenicii beneficiază de întreţin ere, îmbrăcăminte, rechizite
şcolare şi cazare în mod gratuit.
Pentru examenul de adm itere se primesc elevi absolvenţi'
a 7 clase elementare, în vîrstă de 15-18 ani, care sînt obli-'
gaţi să prezinte următoarele acte:
— Certificat de naştere (copie legalizată)
— Certificat de studii (în original)
— Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau 1
policlinică, în care să se specifice rezultatul analizei singelui,
şi radioscopiei pulmonare.
_ Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a
părinţilor sau susţinătorului legal.
Vizita medicală se va face la sediul şcolii în zilele de
5-6 septembrie.
Examenul de admitere constă în următoarele probe: 'n
— Limba romînă — scris şi oral. <
— Matematică — scris şl ?ral. ^
întreprinderea de eipiorărl Lupeni
angajează prin concurs :
— Şef serviciu contabilitate cu studii medii şi 7 ani vechime
în funcţii economice.
— Maiştri sondori şi maiştri mecanici cu diplomă de maistru,
— Contabili principali cu studii medii şi 2 ani vechime
— Economist principal fina nciar cu 3 ani vechime şi studii
economice superioare.
— Tehnician principal mec anic cu studii medii tehnice în
specialitate şi 3 ani de vechime.
— Şef birou aprovizionare cu 3-5 ani vechime şi studii
economice superioare sau studii medii,
— Achizitor principal apro vizionare,
— Paznici cu acte legale aprobate.
*a- •v ¦*-4»**o*-ir-**-**o— «®.--*•-»« -ii -
I.S. MOARA„N. BAICESCU« î
1
A l b a Bulia 3
3
)
şcolarizează pentru ani şcolar 1980-1961 1
1
1
— ucenici morari, duraia şcolii 2 ani;^
*— laboranţi pentru industria morărifufui,]
duraia şcolii 2 ani; ^
-— maiştri morari, duraia şcolii 3 ani.;
informaţii a m ă n u n ţite s e dau la s e d iu l m©ris T
„N. B ă fc e sc u " din Alba iuiia, strada 6 H ârtie nr. 3 , j
telefon 617. I
> \ I \ / >—J *—J <~—J u_/ <—J u—J i—/ / \—J * ! v. I «— 11__t k *— t \— I \— r i_ .j
COOPER ATI VA „DRUM NOU" J
HUNEDOARA S
----------------------------------------1
sediul central str. Popa Şapcă 9.
Execută pentru deservirea populaţiei:
H C onfecfiî de croitorie, după comandă, pentru )
femei, b ă rh a fi şi c o p ii; 's
H !n că lfă m in fe comenzi şi re p a ra ţiu n i ; (
0 Lucrări de s p ă lă to rie ;
% R e p a ra ţii şi in s tala ţii electrice ; \
® Z u g ră v e li şi v o p s i f o r i e ; ^
H? L u c r ă r i de a r f ă f o t o g r a f i c ă ; r
Coafură, frizerie, manichiură, pedichiură, i
V/ s A X C n >J