Page 60 - 1960-08
P. 60
Pag. 4 1/.ii.
rcsarmKfreaarojgczagg
La Moscova
.^ütltXieAa şlm . • Ldiurtei^ ştiri • jjJiimeie şUrX • Awye\& ştiri ¦ A începui procesul
spionului american Expoziţia Florida Cordesea la Ermitaj
Powers LENINGRAD 17 (Agerpres). nul lui Zaharia Stancu „Rădă
— TASS anunţă: Peste 100 de cinile sînt amare", şi la poemul
lucrări ale pictoriţei romine
Congresul Partidului Socialist U. ft. S. B. a necunoscut Republica M O S G O V A 17 ( A g e r p r e s ) . — T A S S Florica Cordeseu, sînt prezenta lui Eugen Jebeleanu „Surîsul
a n u n ţă : L a 17 august, ora 10 dim i te la expoziţia care s-a des Hiroşimei.“.
neaţa, în sala C oloanelor, a C asei S in chis la 16 august la Ermitaj.
dicatelor a început şedinţa C olegiului Expoziţia va fi deschisă apro
Sînt expuse ilustraţiile la roma ximativ o lună.
m ilitar al T ribunalului S u p rem al
Popular din Cuba Gabon ei Republica Cipru U .R .S .S . ca re ju d e că p ro cesu l lui F ran - Teatrul Municipal va întreprinde
C cis G a ry P o w e rs, ce tăţean al S .U .A . un turneu în R. P. Ungară
In sa la C o lo a n e lo r sîn t p este 1.500
HAVANA 17 (Agerpres). — tru solidaritatea cu poporul cu MOSCOVA 17 (Agerpres). — patie faţă de Republica Gabon de p e rs o a n e : rep rezen tan ţi ai opiniei BUDAPESTA 17. Corespon La numeroasele întrebări puse
După cum s-a mai anunţat, ban, popoarelor, guvernelor şi TASS anunţă: Cu prilejul pro şi pentru dorinţa poporului şi publice sovietice, m uncitori şi funcţio dentul Agerpes transm ite: La de ziariştii maghiari privind
Ia 16 august şi-a început lu clamării Ia 17 august a inde guvernului U.R.S.S. de a spri n ari din întrep rin d erile şi instituţiile începutul lunii septembrie co profilul Teatrului Municipal, re
crările la Havana cel de-al partidelor comuniste şi munci pendenţei Republicii Gabon, jini colaborarea internaţională din M oscova. P resa străin ă este repre lectivul Teatrului Municipal va pertoriul său şi in general via
Vin-lea Congres naţional al toreşti frăţeşti din toate ţă N. S. Hruşciov, preşedintele spre binele păcii generale. zentată de peste 140 de corespondenţi. întreprinde un turneu în capi ţa teatrală din ţara noastră au
Partidului Socialist Popular din rile socialiste în frunte cu Consiliului de Miniştri al tala R.P. Ungare, in cadrul u- răspuns tovarăşii. George Ştefă-
Cuba. hai lucrările Congresului murea Uniune Sovietică care U.R.S.S., a adresat un mesaj lui -k L a invitaţia u n o r o rg an izaţii obşteşti nui schimb cu teatrul „Madach“ nescu, director adjunct al tea
participă şi reprezentanţi ai prin declaraţia sa că sprijină Leon M’Ba, primul ministru al sovietice, la p ro cesu l lui P o w e rs asistă din Budapesta care la rinăul trului, şi regizorul Dinu Ne-
partidelor comuniste şi munci Republicii Gabon. In mesaj, MOSCOVA 17 (Agerpres). — uri m a re g ru p d e fru n ta şi ai vieţii p u său in aceeaşi perioadă va da greanu.
toreşti frăţeşti din multe Cuba a paralizat planurile a- N. S. Hruşciov declară solemn TASS anunţă : într-o telegramă blice şi jurişti străini, m em b ri ai p a r spectacole la Bucureşti. In le
ţări ale lumii, precum şi dele gresiunii imperialiste împotri că Uniunea Sovietică recunoaş adresată Ia 16 august lui Ma- lam en telo r dintr-o serie de ţări, p arti gătură cu acest turneu, la 16 Publicului din Budapesta ii vor
gaţiile organizaţiei revoluţiona te Republica Gabon ca stat in karios, preşedintele Republicii cip an ţi la C o n g resu l in tern aţio n al al august a avut loc la Casa Zia fi prezentate de către colecti
re cubane — „Mişcarea 26 iu va revoluţiei cubane. dependent şi este gata să sta Cipru, L. Brejnev, preşedintele o rie n ta liştilo r c a re a a v u t loc la M o s
După ce a transmis salutul bilească cu ea relaţii diploma Prezidiului Sovietului Suprem riştilor unguri din Budapesta o vul teatrului bucureştean piese
lie“ şi Confederaţia oamenilor tice şi să tacă schimb de repre al U.R.S.S., a declarat solemn co v a, turişti. In sală se află K o n i ZiI- le : „Trei generaţii“, „Azilul de
frăţesc adresat popoarelor A- zentanţe diplomatice. că Uniunea Sovietică recunoaş conferinţă de presă la care au noapte“, „Moartea unui comis
muncii din Cuba. merieii Latine şi reprezentan te Republica Cipru ca stat su liacus, cu n o scu t fru n ta ş al vieţii p u voiajor“ şi „Mamouret“.
ţilor partidelor comuniste şi Sînt convins, se spune în te veran şi este gata să stabilească participat reprezentanţii con
Deschizînd Congresul, Lazaro muncitoreşti din diferite ţări cu ea relaţii diplomatice şi să blice, m e m b ru al p arlam e n tu lu i en g lez,
prezenţi la Congres, Lazaro Pe ducerii Teatrului Municipal din
Pena, unul din conducătorii cunoscuţi avocaţi, şi alte persoane.
na a declarat deschis cel de-al Bucureşti.
partidului socialist popular şi Vm-lea Congres al Partidului
Socialist Popular din Cuba. legramă, că dezvoltarea relaţii
le- de prietenie dintre Uniunea
militant de seamă al mişcării Blas Roca, secretar general Sovietică şi Republica Gabon, facă schimb de reprezentanţe di In tr-u n a d in loji se află ru d ele şi Presa franceză elogiază spectacolele
muncitoreşti cubane, a tran s corespunde intereselor celor plomatice. p rie ten ii lqi P o w e rs — ta tă l lui, m a m a ,
mis un salut înflăcărat, în nu al partidului, a prezentat ra două ţări şi va contribui de a- soţia, m a m a soţiei. grupului folcloric al Ansamblului
mele participanţilor la congres portul „Rezultatele activităţii semenea la întărirea păcii ge Acesta este răspunsul la te
şl al tuturor membrilor parti partidului în perioada dintre nerale. legrama preşedintelui Republicii D upă ce în sala procesului a fost in tineretului din R. P. R.
dului, guvernului revoluţionar cel de-al Vn-lea şi cel de-al Cipru, care a anunţat că la 16 trodus acuzatul, preşedintele colegiului
cuban în frunte cu Fid'el VlII-lea Congres şi dezvoltarea Leon M’Ba a adresat Iui N. S. august a fost proclamată inde m ilitar al T ribunalului S u p rem al PARIS 17. Corespondentul A- bucurat de un deosebit succe
Castro. revoluţiei“. Congresul va e- Hruşciov un mesaj de răspuns pendenţa Republicii Cipru. U .R .S.S . care prezidează şedinţa, a a- gerpres transmite : Timp de a- la Saint Malo, Lorient, Quim-
în care şi-a exprimat recunoş nunţat că procesul se va desfăşura proape o lună, intre 20 iulie şi Per, Dinan, Gourin şi in alte
Transmitem salutul şi mul xamina proiectele noului pro tinţa pentru sentimentele de sim- L. 1. Brejnev şi-a exprimat potrivit codului de procedură p en ală al 15 august grupul folcloric al localităţi din Bretagne. La toa
ţumirile noastre călduroase pen gram şi al statutului Par speranţa că între Uniunea So R .S.F.S .R ., în lim b a rusă. ansamblului tineretului din Re
tidului Socialist Popular din vietică şi Republica Cipru se vor publica Populară Romînă a e- te aceste spectacole au partici
Cuba, va alege organele dezvolta relaţii multilaterale de pat mii de persoane din loca
lităţile respective şi din locali
conducătoare ale partidului. prietenie.
M esaj»! P . C. II. S. adresat Congresului fectuat un turneu prin diferite tăţi mai îndepărtate. Pretutin
Partidului Socialist Popular din Cuba deni, după cum subliniază zia
„Washington Post and Times Heraid“ localităţi ale provinciei france rele locale, membrii grupului
ze Bretagne, dină spectacole de
C ritică poziţia guvernului S .U .A . cîntece şi dansuri populare şi folcloric romîn s-au bucurat de
participînd la festivalurile fol o primire cordială din partea
publicului şi a autorităţilor lo
MOSCOVA 17 (Agerpres). — cale.
TASS anunţă: „Pravda“ publi gilor lor, a repurtat o victo Partidul Socialist Popular din în căzui avionului de spionaj „U-2“ clorice tradiţionale din această Criticii de artă ai ziarelor lo
că Ia 17 august textul mesaju rie istorică. Astăzi el păşeşte in Cuba călăuzindu-se după învă provincie. Artiştii romîni au
lui de salut al C.C. al R.C.U.S. avangarda mişcării de eliberare ţătura victorioasă a marxism- WASHINGTON 17 (Ager- ţin un motiv de bucurie. Mîn- participat astfel la festivalul de cale franceze au subliniat cali
adresat celui de-al VIH-lea Con a popoarelor din America La leninismului şi aplicînd-o în pres). — In articolul său de fond dria iritată şi cuvintele belicoa- dansuri folclorice din Cornouri- tatea deosebită a spectacolelor
gres al Partidului Socialist tină. mod creator la condiţiile ţării de marţi, ziarul „Washington se nu sînt totdeauna cele mai lles şi la cel de-al treilea festi prezentate de grupul folcloric al
Popular din Cuba în care se sale aduce o preţioasă contri Post and Times Herald“ deza- bune indicii de patriotism şi nu val internaţional folcloric din ansamblului tineretului din R.P.
spune: Cauza păcii, libertăţii şi a in buţie la lupta eroică a poporu probă poziţia guvernului S.U.A. slujesc totdeauna interesele noa- Confolens. Ei au prezentat de Romînă.
dependenţei pe care le apără cu lui său. în incidentul cu avionul ameri- sţre naţionale“, asemenea spectacole care s-au
„Comiteiul Central al Parti abnegaţie poporul cuban, con can de spionaj pilotat de Po Vorbind de „spectacolele
dului Comunist al Uniunii So stituie cauza comună a tuturor Comitetul Central al Partidu wers şi refuzul preşedintelui lJneUirileamericane împotriva magnifice“ prezentate de grupul
vietice transmite celui de-al popoarelor iubitoare de liberta lui Comunist al Uniunii Sovie S.U.A. de a găsi o formă accep ţărilor independente din Asia folcloric romîn, ziarul „Ouest
VlII-lea Congres al Partidului te, parte integrantă a luptei for tice urează cu înflăcărare Parti tabilă pentru a-şi cere scuze faţă France“ reţine „strălucirea“ şi
Socialist Popular salutul său ţelor păcii şi progresului împo dului Socialist Popular din Cuba de U.R.S.S. pentru organizarea de sud- „elanul de neîntrecut“ al dan
fierbinte şi irăţesc şi-i urează triva forţelor reacţiunii, impe şi întregului popor cuban suc unui zbor de spionaj în preaj satorilor şi clntăreţllor romîni,
succese continue în lupta pen rialismului şi războiului. cese în lupta nobilă pentru li ma întîlnirii la nivel înalt de DJAKARTA 17 (Agerpres). menţionate s-ar crea numai în precum şi simpatia deosebită cu
tru întărirea independenţei na bertate şi independenţă naţio la Paris. — TASS anunţă : Ziarul „Bin- scopuri economice, dacă se ţine care au fost înconjuraţi de pu
ţionale a Republicii Cuba şi Poporul sovietic, prietenul sin nală a patriei sale, pentru pro tang Timur“ scrie într-uu arti seama că, deşi iniţiatorii lor sînt blicul francez.
consolidarea cuceririlor revolu cer şi devotat al poporului cu gres social. Autorul articolului de fond col de ton d : In legătură cu Malaya şi Filipicele, adevăraţii
ban, îşi exprimă convingerea că subliniază că „în luarea sa de planul de construcţie generală, inspiratori ai constituirii acestor Hammarskjoeid
ţiei cubane. cauza dreaptă a Republicii Cuba Trăiască eroicul popor cuban poziţie, guvernul S.U.A. a mers elaborat de Consiliul Naţional organizaţii sînt Statele Unite s-a înapoiat
va învinge. Fiţi siguri că Uniu care construieşte o viaţă nouă ! mult mai departe de simpla .re
Poporul cuban iubitor de li nea Sovietică va face totul pen cunoaştere că a fost prins asu ia New York
bertate ridicînd steagul dc iuptă tru a sprijini Cuba, poporul ei Să se întărească şi să înflo pra faptului. Guvernul nu nu
pentru eliberarea de sub jugul curajos in lupta pentru liberta rească prietenia de nezdruncinat mai că a declarat că aceste zbo NEW YORK 17 (Agerpres).
imperialiştilor străini şi al slu tea şi independenţa naţională. dintre popoarele cuban şi sovie ruri au fost aprobate de preşe
tic !“.
r- — —«ftssic ---------
sprijinul poporului cuban dinte personal, dar a şi insistat al Planificării din Indonezia, care sînt extrem de interesate — După cum anunţă agenţia
asupra pretinsului drept al Sta trebuie reamintite uneltirile ca Indonezia, India, Ceylonul, Associated Press, la 17 august,
telor Unite de a efectua aseme reacţionarilor urmărind să atra Cambodgia şi alte ţări să renun secretarul genera! al O.N.U.,
nea zboruri deasupra teritoriu gă Indonezia într-un bloc care, ţe la politica externă'pe care o
0 MONTEVIDEO 17 (Ager te împotriva Cubei şi sprijină dat publicităţii o declaraţie în lui altor state...". dacă ar fi să judecăm după de duc în momentul de faţă şi să Hammarskjoeid s-a înapoiat din
pres). — Agenţia Prensa La revoluţia din Cuba. care sprijină cu hotărîre Repu „O asemenea poziţie lipsită numirea lui, nu reprezintă ni se grupeze în blocul S.E.A.T.O. Congo la New York.
tina transmite că studenţii Uni blica Cuba şi lupta sa pentru o mic deosebit, dar prin esenţa sa
versităţii din Montevideo au dat Fără îndoială, se spune în de independenţă adevărată, împo de tact în această chestiune, se implică o primejdie serioasă nu
publicităţii o declaraţie în care claraţie, că revoluţia care ia am triva încercărilor cercurilor gu spune în arlirolul de fond. a pus numai pentru construcţia Indo
se pronunţă în sprijinul luptei ploare în Cuba, se bucură de vernante ale Statelor Unite de incontestabil pe aliaţii Statelor neziei, ci şi pentru politica ei
poporului cuban şi împotriva sprijinul ferm şi înflăcărat al a organiza un atentat făţiş îm Unite într-o situaţie penibilă şi externă şi securitatea ei internă.
oricăror încercări de agresiune poporului. Este o revoluţie cu potriva cuceririlor revoluţiei cu a dat naştere în rîndnrile lor u-
la adresa Cubei. Subliniind că adevărat populară, deoarece a- bane. nor îndoieli serioase'în ceea ce Ne referim la ideea lui Abdul
„toate popoarele au dreptul in jută poporul să scape de mizeria priveşte înţelepciunea politicii a- Rahman, primul ministru al Ma-
violabil la autodeterminare“, de de veacuri, de condiţiile nesănă ..Sprijinim cu hotărîre revo mericarie. S.U.A. continuă să re layei. şi a lui Garcia, preşedinte
claraţia cere guvernului Uru toase de trai şi de ignoranţă luţia cubană. se spune în decla simtă si astăzi consecinţele po le Filipinelor, de a se înfiinţa un
guayan să sprijine la conferin prin participarea activă a ma raţie. Condamnăm cu hotărîre ziţiei ne care s-au situat“, ' nou bloc. In declaraţia lor comu
ţa O.S.A. de la San Jose prin jorităţii covîrşitoare a cetăţeni conferinţa de la San Jose ca o nă de la începutul anului 1959, a-
cipiul neintervenţiei în treburile lor Cubei la conducerea statu încercare a imperialismului a- Tn articolul de fond se sub cest bloc a fost denumit „Tra
lui şi a vieţii obşteşti din ţara merican de a zdrobi rezistenţa liniază în încheiere: „Nu înca tat de prietenie şi colaborare e-
pe îndoială că înrăutăţirea re conomică a ţărilor Asiei de sud-
gretabilă a relaţiilor cu Uniu
interne ale altor ţări. lor. eroică a Cubei împotriva unel nea Sovietică după incidentul cu est“, iar de curînd preşedintele
• BOGOTA 17 (Agerpres). In încheiere, în declaraţie se
tirilor agresorilor străini“. ,.TT-9“ nu poate fi cîtuşi de pu- FiIipinefor ci formulat ideea for
— După cum transmite agenţia subliniază: „Cauza Cubei pri
Prensa Latina, majoritatea fe veşte în mod direct poporul nos mării unei „Asociaţii a ţărilor
deraţiilor sindicalelor oamenilor tru, deoarece ea este indisolubil
muncii din Golumbia şi-au ex legată de soarta comună a Ame- Asiei de sud-est“. Ulterior, a-
primat sprijinul faţă de revolu ricii Latine. Dacă dezvoltarea re
ţia cubană şi solidaritatea cu voluţiei din Cuba ar îi îrînaiă, Scopul m isiunii em isarilor ceastă idee a fost sprijinită de
poporul Gubei. Federaţia munci aceasta ar alerta consideratul
torilor petrolişti, care nu este a- drepturile suverane ale tuturor Tailanda, iar apoi de unele zia
fiiiată la Confederaţia oamenilor ţărilor din America Latină...
muncii din Golumbia, şi Fede a m e ric a n i la L o n d ra re şi de diplomaţi care au por
raţia ţăranilor din Columbia, Noi, cetăţeni mexicani, cu con
care grupează principalele u- cepţii democratice, dorim să ne nit o largă campanie de popu
niuni agricole, s-au pronunţat manifestăm în modul cel mai
de asemenea în sprijinul luptei hotărî! solidaritatea cu ponorul larizare a pactelor sus numite.
cuban şi să urăm succes ini
poporului cuban. LONDRA 17 (Agerpres). — scrie Dobson, că americanii cau Ei declară că aceste pacte „nu
• MEXICO 17 (Agerpres). — ţiativelor sale“. TASS anunţă: La indicaţia, pre tă să obţină sprijinul Angliei
o BUF.NOS ÂIRES 17 (Ager şedintelui Eisenhower au sosit înainte de a relua experienţele sînt decît organizaţii economi
TASS anunţă : „Novedades , pe neaşteptate la Londra John cu arma nucleară“.
pres). — Cu prilejul deschide McCone, preşedintele Comisiei ce şi nu au im caracter politic
„Excelsior“ şi alte ziare, publi rii la San Tose (Costa Ric.a) a americane pentru energia ato Willîam Forrest, comentator
conferinţei miniştrilor Afaceri mică, şi Livingston Merchant, al ziarului „News Chronicle“, sau militar“. Ei afirmă de ase W'VN/'V.'V**
că textul declaraţiei unui nu lor Externe ăi ţărilor membre subsecretar de stat al S.U.A. A- subliniază că din motive electo menea că scopul acestor pacte
ale Organizaţiei Statelor Ame nunţînd această vizită a repre rale. guvernul american găseşte o.sfe de n atrage ţări c.are^ pro L întreprinderea de construcţii forestiere Gluj, strada Mara-
meros grup de mexicani. Ei ricane. comitetul executiv al Par zentanţilor americani, presa din că este dificil să se opună pre movează o politică externa in • mureş nr. 90, recrutează candidaţi pentru a urma şcolile teh-
tidului Socialist din Argentina a Londra lasă să se înţeleagă că siunii Pentagonului care cere dependentă şi activă, ca Indo ţnice de construcţii forestiere din Piatra Neamţ şi Curtea de
condamnă campania de calom au sosit pentru a obţine consim- tot mai nerăbdător efectuarea nezia, india, Ceylonul, Gambod-
ţămîntul guvernului englez în unei noi serii de explozii nu Argeş.
nii desfăşurată de Statele Uni- vederea reluării de către State cleare. gia şi altele. In realitate însă, Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţiuni:
le Unite a experienţelor nuclea — vîrsta 17—25 ani ;
re, precum şi pentru a încerca După cum anunţă agenţia nu se poate socoti că pactele sus — să fie absolvenţi ai şcolii de cultură generală, cu exa
să torpileze conferinţa de la Ge Reuter, în cercurile competente
neva cu privire la încetarea ex s-a declarat ca Anglia ar fi vrut men de maturitate.
perienţelor cu arma nucleară. să convingă Statele Unite să
renunţe 1a reluarea unilaterală \ Durta şcolii este de doi ani.
Christopher Dobson, cores a exploziilor nucleare chiar şi
pondentul din Washington al în cazul în care realizarea unui j> înscrierile se fac la sediul întreprinderii clin Cluj, strada
ziarului „Daily Express“, rela acord cu privire la interzicerea
tează că la 12 aprilie, la o şe experienţelor nucleare în cadrul Congresul internaţional ^Maramureş nr. 90, la serviciul cadre-administrativ, pînă la >
dinţă a Consiliului Naţional de conferinţei de fa Geneva, va de orientalistică şi-a
Securitale al Statelor Unite. dura mai mult decît se presu data de 31 august 1960, cînd se vor depune actele cerute:
McCone şi Thomas Gates, minis încheiat lucrările
Penfru normalizarea relaţiilor tîul de Război al S.U.A., au ce punea. — extras de naştere; I
japono-cMneze rut reluarea imediată a expe In cercurile ziaristice din An — diplomă de maturitate;
rienţelor cu arma nucleară de
către S.U.A., motivînd aceasta glia se exprimă părerea că ..gra — certificat de sănătate;
prin „înalte“ considerente de ba excesivă“ a americanilor în
TOKIO 17 (Agerpres). — schimbat de cînd a fost format natură să „întărească apărarea a.ceastă problemă ar fi stîrnit o M O S G O V A 17 (A gerpres). — T A SS — declaraţia de starea materială a părinţilor;
TASS anunţă: Unul din cabinetul Ikeda. Consider, însă, americană“. „Este foarte posibil reacţie nefavorabilă pentru Occi a n u n ţă : L a 16 a u g u st şi-a încheiat lu — cerere de înscriere ia şcoală.
fruntaşii partidului liberal de că este necesar să se ducă tra dent în rîndnrile opiniei publice crările la M o sc o v a cel de-al 25-lea Informaţii mai amănunţite se dau la sediul întreprinderii.
mocrat de guvernămînt din tative între reprezentanţii guver mondiale si ar fi slăbit poziţia
Japonia, Kendzo Maţumura nelor Japoniei şi Chinei pe mar C o n g res internaţional de orientalistică.
s-a pronunţat la 16 august pen ginea problemei restabilirii re sa la O.N.U.
tru normalizarea relaţiilor din S -a luat hotărîrea ca u rm ăto ru l con- -
tre Japonia şi China. Potrivit laţiilor diplomatice.
relatărilor postului de radio To Maţumura s-a pronunţat pen greş să aib ă loc în India. [J
kio, el a declarat : L a lucrările C o n g resu lu i a u luat [ Grupul şcolar minier Lupeni anunţă că înscrierile pentru}
tru invitarea unor reprezentanţi
Nu ştiu dacă poziţia Chinei p arte peste 2.000 d e o am en i d e ştiinţă (examenul de admitere în anul I la şcoala profesională de uce-j
comuniste faţă de Japonia s-a ai Republicii Populare Chineze p rin tre care 1.000 d e d eleg aţi d in străi
nătate, — reprezentanţi din peste 60 ^nici încep în ziua de 20 august 1960. ']
în Japonia. de ţări. L a şedinţele secţiilor au tost
înscrierile se tac la secretariatul şcolii, zilnic între orele 1
r8— 15 şi 16— 19, cu actele legale, şi unde se pot primi orice ^JJ
ţ fel de informaţii. Telefon 10.
prezentate peste 700 de rapoarte. -1 «— t i— r >— i u J i— i '— t <— t '— t v
Redacţia şi adm inistraţia zia ru lu i: str. 6 M artie nr. a Telefon: 18S; 189 > 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. - tip a r u l: întreprinderea Poligrafică „1 M ai" — Deva.
