Page 61 - 1960-08

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA !
Anul XI1 Nr. 1758
P reg ătirea cam paniei Se exfinde
«Ie toam nă — condiţie
esenţială In obţinerea
de recolte sporite
Directivele ce­ Ing. GEORGE RÄICAN
lui de-al m - şeful Secţiei agricole regionale recomandă ca
lea Congres al
P.M.B. pun în - - mai ardă şi
faţa lucrătorilor din argicultură
sarcina de ia spori producţia a-
gricolă globală pînă la sfinţitul
perioadei 1960-1965, cu 70-80 la
sută faţă d!e 1959, iar la pro­
ducţia de grîu să se realizeze
în anul 1965, în condiţii clima­
terice normale, 5-5,4 milioane
tone grîu.
Faţă de condiţiile pedo-clima-
terice ale regiunii noastre, cul­
tura grîuilui de toamnă a dat
rezultate mulţumitoare. Cu toa­
te acestea, dacă ţinem seama de
solul fertil al luncii Mureşului,
unde se cultivă peste 70 la su­
tă din' suprafaţa ocupată de
grîu, producţiile medii la hec­
tar sînt încă mici. Variaţia de
la an la an a producţiilor de­
monstrează că la acest lucru a
contribuit pe lingă soiul nepro­
ductiv şi agrofondul necores­
punzător aplicat culturii griului
de toamnă. Aşa se explică de
ce în anul 1955 producţia medie
de grîu la hectar a fost de
1.061 kg. iar în 1959 de 1.253
kg. Au fost unii care în diferite
ocazii au aruncat vina acestor
producţii slabe pe unele cauze
cu totul obiective cum ar f i :
densitatea mică la hectar, ex­
plicată prin aceea că grîul a
îngheţat la nodul de înfrăţire,
şiştăvirea griului, mălura etc.
Pentru ce nu s-au întrebat
specialiştii regiunii noastre cum
se poate asigura densitatea la
hectar, dacă se poate evita şiş­
tăvirea, dacă se poate combate
mălura sau chiar rugina ?
Toate aceste cauze, în condi­
ţiile anului agricol 1960-1961,
pot şi trebuie să fie înlăturate.
La aceasta contribuie în cea
mai mare parte aplicarea între­
gului complex de reguli agro­
tehnice înaintate pe suprafeţele
întinse ale unităţilor socialiste
din regiunea noastră. De exem­
plu, în anul 1955, la gospodă­
riile colective s-a obţinut o
producţie medie de 1.158 kg. la
ha., iar în anul 1959 1.534 kg.
la ba. La obţinerea acestor re­
zultate superioare celor din alte
sectoare, şi-a spus cuvântul apli­ rul cu discuitorul sau cu o gra­
carea diferenţiată, însă numai
in parte, a regulilor agrotehni­
ce, începând cu pregătirea cam­
paniei de toamnă şi terminînd
cu recoltatul.
Pregătirea campaniei de toam­
nă începe cu amplasarea cultu­
rilor ce vor fi însămînţate în
toamnă, ţinîndu-se cont de o
asolare cit mai echitabilă şi a-
vind în vedere cele două laturi :
îmbunătăţirea structurii solului
şi obţinerea unor producţii cît
mai mari. După amplasare ur­
mează lucrările de pregătire a
unui agrofond diferenţiat de la
raion la raion, în condiţiile re­
giunii noastre şi în funcţie de
cerinţele soiurilor şi speciilor
cultivate. Lucrarea de bază a
acestui complex de măsuri pen­
tru asigurarea agrcfondului este
arătura.
Cultura griului de toamnă în
regiunea noastră urmează de
regulă circa 30 la sută după
plante ce părăsesc devreme
terenul e a : borceagul, mază­
rea sau chiar grîul, acolo unde
încă nu s-a definitivat tarlali-
zarea şi 70 la sută după po­
rumb sau floarea-soarelui. In
Bibliotecile din satele regiunii noastre, înzestrate cu un mare număr de volume, se
bucură de o afluenţă din ce în ce mai mare de cititori.
In clişeu: Aspect de la biblioteca comunală din Stremţ, raionul Alba. Din această bi­
bliotecă cei aproape 600 cititori, au citit numai in acest an 5.400 cărţi:
Vineri 19 august 196}
primul caz, se
miriştea să nu se
în cel mult o săptămână de la
eliberarea terenului să se exe­
cute o arătură adîncă de vară,
care să aibă o adincime de 28-
30-40 cm. Prin răsturnarea
complectă a brazdei se încor­
porează toate resturile de plan­
te, se evită apariţia şamulastrei,
se dă posibilitatea de aerisire
a solului, de activizare a micro­
organismelor, precum şi o mă­
rire a capacităţii de reţinere a
apei în sol. In mod obligatoriu
această arătură de vară se va
grăpa cu o grapă stelată, prin
aceasta urmărindu-se atît dis­
trugerea bolovanilor, cît şi scoa­
terea aerului din jurul resturi­
lor vegetale ce au fost introdu­
se în sol. Odată cu arătura se
va încorpora în sol 25-30 tone
gunoi de grajd. Mulţi specia­
lişti au susţinut că trebuie aş­
teptat ca gunoiul să fermente­
ze bine şi apoi să se încorpore­
ze. Altfel — spuneau ei — „ard
plantele“.
Această explicaţie nu-şi mai
găseşte valabilitatea în condiţii­
le unei arături la 30-40 cm. şi
în special în regiunea noastră
unde marea majoritate a tere­
nurilor sînt reci, umede. In
condiţiile raioanelor Haţeg,
Brad şi o parte din Ilia şi Orăş­
tie, acolo unde în mod obliga­
toriu trebuie ca arătura să fie
de 40 cm., se vor •folosi scor­
monitoarele. Şi, an de an, în-
corporînd cantităţi masive de
gunoi de grajd nefermentat sau
fermentat, se va schimba struc­
tura şi compoziţia solului, mă--
rindu-se adâncimea stratului a-
rabil. Pentru zona de şes a re­
giunii şi în lunca Mureşului,
unde predomină cernoziomul
degradat, se va ara în mod o-
bligatoriu la 28-30 cm., în res­
tul regiunii, unde regimul plu­
viometric este mult mai mare,
iar tipul de sol predominant
este podzolul, se va ara obliga­
toriu cu scormonitorul la 30-40
cm. Acolo unde lipseşte gunoiul
de grajd se va introduce odată
cu arătura de vară pînă la 400
kg. superfosfat şi 100 kg. azo­
tat.
In cazul cînd cultura griului
urmează după plante ce pără­
sesc tîrziu terenul — acesta
este cazul cel mai frecvent în
regiunea noastră — se impune
ca arătura să fie neapărat dis­
cuită pentru a mărunţi bulgării
de pămînt, a tăia resturile ve­
getative, precum şi pentru a crea
un pat germinativ corespun­
zător, urmărindu-se în special
ca sămînţa să facă corp comun
cu solul. Pentru aceasta este
necesar ca semănatul să fie fă­
cut. în agregat cu un tăvălug
inelar. In cazul că se va se­
măna în ogor de vară, pînă la
semănat se va întreţine ogo­
pă reglabilă, pentru a evita e-
vaoorarea apei, precum şi pen­
tru a distruge buruienile, in
preajmă semănatului, cu două
zile înainte, se va discui ia
10-15 cm.
Obţinerea producţiilor de grîu
sporite la hectar este determi­
nată în bună măsură şi de modul
(C o n tin u are în pag. 2-a)
s?assît ;
secfia-şcoaiă
A cţiu n ea in iţiată d e in g inerii d e la
oţelăria M artin nr. 1 a C om binatului
siderurgic din H u n ed o ara, de a ajuta
în m o d o rg a n iz a t p e m u n cito ri să-şi
rid ic e n iv e lu l d e c u n o ş tin ţe te h n ic e şi
de cultură g enerală a găsit o largă
răsp in d ire în to ate secţiile c o m b in a tu ­
lui. In u ltim u l tim p , s-a u o rg a n iz a t
la fiecare secţie, potrivit specificului
de m u n că, cursuri pentru ridicarea ni­
velului de p reg ătire a m uncitorilor. In
secţia I fu rn ale, de ex em p lu , se ţin
asem en ea cursuri de două ori pe săp-
tă m in ă la ca re p articip ă p este 180 de
furnalişfi. D e a se m e n e a , Ia oţelăria
M artin nr. 2 s-au o rg an izat cicluri de
lecţii p e profesii. A ici ca d rele teh n ice
se o cu p ă şi d e p re g ă tire a te o retică şi
practică a u n o r m uncitori care vor
deservi noile cuptoare de 400 tone, a-
flate în cu rs de constru cţie.
D atorită îm bogăţirii cunoştinţelor
tehnice şi de cultură gen erală, side-
rurgiştii rezolvă cu m ai m ultă com ­
p eten ţă p ro b lem ele ivite in tim p u l d e s­
făşurării procesului de producţie, d es­
c o p e ră şi p u n în v a lo a re noi rezerve.
înfîmpinarea zilei de August
sao®©a©©9o©a®©®oo®®©®©fi»©tBe©®©®e©a©sG<e9e®®®©ii
Metal peste pian
Siderurgiştii din Hunedoara
nu (precupeţesc nici un efort,
pentru a întîmpina ziua de
23 August cu rezultate cît mai
bune. Astfel, fumaliştii au pro­
dus de la începutul acestei luni
şi pînă în prezent, peste plan,
cca. 1.000 tone fontă de bună
ca 1ita te.
Rezultate frumoase în produc­
ţie au obţinut şi oţelarii. Orga-
nizîndu-şi mai bine munca şi
scurtînd durata de elaborare a
şarjelor, ei au produs peste plan
în aceeaşi perioadă 2.900 tone
oţel. De asemenea, laminatorii,
mărind viteza de laminare şi su­
praveghind cu multă atenţie
íoÍF~o luna 516.397 lei economii
Minerii Văii Jiului, în frunte
cu comuniştii, muncesc cu en­
tuziasm pentru sporirea conti­
nuă. â productivităţii muncii,
îmbunătăţirea calităţii cărbune­
lui şi reducerea consumurilor
specifice de materiale şi ener­
gie. Traducînd în viaţă cu suc­
ces planurile de măsuri tehni­
co-org anizatorice, ei au reuşit
Consum redus de lemn
Desfăşurînd larg întrecerea
socialistă în cinstea zilei de
23 August, minerii din Vulcan,
Lupeni şi Uricani au reuşit să
reducă consumul de material
lemnos cu mult sub cel plani­
ficat. Astfel, colectivul minei
Vulcan a economisit 2,8 m.c. de
lemn de mină pe mia de tone
de cărbune extras, colectivul mi­
nei Lupeni 4,9 m.c.. iar cel al
minei Uricani 5,76 m.c.
Deschiderea
4 pagini 20 bani W tffisirsA Congresului al lll-lea al
• Fiul minerului (pag.2-a): Uniunii Tinerelului
• Cind se dă atenţia cuvenită Muncitor
muncii de primire in partid
I n t r - o a t m o s f e r ă d e e n t u z i a s m t i n e r e s c , j o i d i m i n e a ţ a s-fl d e s c h i s fn
« Printre sondori (pag. 3-a); noua sală a P alatului R. P. R om îne cel de-al H l-Iea G ongres al U niunii ’
T ineretului M uncitor.
• Seku Ture despre principalele
probleme politice ale Africii L a C o n g res participă delegaţi ai organizaţiilor U . T. M . din întreaga
ţară — tineri m u ncitori, ţă ran i m u n cito ri, studenţi, elevi, m ilitari, reprezen-
• Guvernul Congoului ia măsuri tind cei p este 1.900.000 d e m e m b ri ai U n iu n ii T in eretu lu i M u n cito r.
pentru restabilirea ordinei şi întă­
rirea puterii de stat In sală se ailă invitaţi num eroşi o am eni al m u n cii, activişti de partid,
de stat, reprezentanţi ai o rg anizaţiilor d e m a să şi al instituţiilor centrale de
(pag. 4-a). stat, o am en i de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti rom ini şi co resp o n d en ţi ai p re­
sei străine.
în a in te de d esch id erea C o n g re su lu i, In sală ră su n ă cîn tece tinereşti re­
voluţionare. S e scan d e ază lozinci în c h in ate gloriosului n o slru partid, co n ­
strucţiei so cialism ului în patria n o a stră , luptei pentru p ac e şi pro g res so­
cial a tineretului din în treag a lum e.
L a o ra 9, întîm pinaţi cu îndelungi aplauze, sosesc in sala C ongresului
to v a răşii: G h eo rg h e.A p o sto l, E m il B o d n ăra ş, N icolae C eauşescu, A lexandru
M o g h io ro ş, L e o n te R ău tu , M ih ai D a le a , m e m b ri ai C .C . al P .M .R ., m em br*
ai g u v ern u lu i şi ai P rezidiului M arii A d u n ări N aţionale, conducători ai o r­
g an izaţiilo r obşteşti.
D u p ă ce declară deschise lucrările celui de al IIH e a C o n g res al U niunii
T in eretu lu i M u n cito r, in n u m e le tu tu ro r d eleg aţilo r, V irgii T rofin, p rim -secretar
al C .C . al U .T .M ., salu tă pe m e m b rii B iroului P olitic şi S ecretariatu lu i C .C .
al P .M .R .. pe ceilalţi m e m b ri ai C .C . al P .M .R ., ai g u v ern u lu i, ai P rezid iu ­
lui M ă rii A d u n ă ri N a ţio n a le şi pe ceilalţi in v itaţi. C o n g re su l sa lu tă , d e
a s e m e n e a , p e re p re z e n ta n tu l F .M .I'.D ., pe rep re zen ta n ţii o rg a n iz a ţiilo r d e ti­
neret din U .R .S.S ., R. P. A lbania, R. P B u lg aria, R. S. C ehoslovacă, R. P.
C hineză, R .P.D . C oreeană, R. D. G erm a n ă, R. P. P olonă, R. P. U n g ară, R. D.
V ietn am , A n g lia, C ipru, C uba, F ran ţa , G recia, Italia, Irak, Ja p o n ia — aliaţi
în sala C ongresului.
D ele g aţii ap ro b ă cu e n tu z ia sm p ro p u n ere a de a leg ere în prezidiul de
o n o a re a l C o n g re su lu i a B iro u lu i P o litic al G .C . al P .M .R ., în fru n te cu
to v a ră şu l G h e o rg h e G heorg'niu-D ej. R ă s u n ă ac lam aţii în cin stea P a rtid u lu i
M u n cito resc R om în — conducătorul iubit din ţara noastră.
E ste ales apoi prezidiul C o n g res ului din care fac p arte tineri fruntaşi
în pro d u cţie d in in d u strie şi ag ric u ltu ră , activişti ai U .T .M ., studenţi, elevi,
m ilitari.
D ?;> ăşindu-şi zilnic o lan u l de p ro d u c ţie cu 15-20 la su lă, m u n c ito a re a In continuare, lucrările C o n g resu lu i sînt conduse de to v arăşu l N icolae
A n a V oicu d e la secţia m a ro c h in ă rie a fabricii „ S im io n B ărn u jiu " din R o m a n , secre tar al C .C , al U .T .M .
S ebeş, a intrat în n u d u l fru n taşilo r din fabrică.
Intr-o atm o sferă so lem n ă este a d u s în sală d rap elu l roşu al C om itetului'
:5fôve C en tral al U n iu n ii T in eretu lu i M u n cito r, sim bolul d ev o tam e n tu lu i şi hoiă-
ririi de lu p tă a u tem iştilo r p en tru triu m fu l cau zei partid u lu i.
S înt alese apoi org an ele C o n g resu lu i: com isia de validare, secretaria-
tul C o ngresului, com isia de red actare a proiectului de hoiăriri ale C o n g re­
su lu i.
şese®»®®®®®©®®©«®«®®»®«
In unanim itate, C ongresul a ap ro b at urm ătoarea ordine de z i:
Folosind raţional
1 . R a p o r t u l C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l U.l.M. c u p r i v i r e | a a c t i v i t a t e a U n i u ­
funcţionarea agregatelor, au utilajele nii T in eretu lu i M u n c ito r în p erio ad a d in tre C o n g re su l al II-lea şi C o n g re ­
produs în cursul acestei luni su l al IIM e a al U .T .M . şi sarcin ile ce revin U n iu n ii T ineretului M u n cito r
pe b aza hotărîrilor celui de al lll-lea C o n g res al P artid u lu i M u n cito resc
peste plan mai mult de 3.900 Minerii Văii Jiului, folosind R om în.
tone laminate. mai raţional utilajele, au reuşit 2. R ap o rtu l C om isiei C en trale de revizie.
3. A leg e rea C o m itetu lu i C e n tra l al U n iu n ii T in eretu lu i M u n c ito r şi a C o ­
Printre fruntaşii în lupta pen­ să reducă consumul de energie m isiei C en trale d e revizie.
tru cît mai mult metal, sînt e- electrică la fiecare tonă de căr­ L a p rim u l p u n c t al o rd in ei d e zi, iov. V irg ii T ro fin a p re z e n ta t R ap o rtu l
C om itetului C entral al U .l.M .
chipele conduse de loan Iacob bune cu 1,75 kWli.
şi Stelian Tăgîrţă de la secţia La acest capitol cele mai fru­
I-a furnale, Simion Jurca de la moase realizări au fost înregis- CU T O A TE FO R ŢELE
L A T R E IE R S S
furnalul 5, Orelt Paul şi Avram . tr.ate de minerii din Aninoasa.
Opriş de la O.S.M. 2, Vasile Da- Ei au redus consumul de ener­
vid şi Florian Bolea de la la­ gie cu 3,01 kWh. pe fiecare to­
minorul de 800 mm., Alexandru nă de cărbune extrasă.
Bungiu şi Adrian Balaş de la Realizări frumoase în ce pri­ Bilanful unei acfîvităfi rodnice
laminorul de 650 mm., llea Ior­ veşte reducerea consumurilor
dan şi Petru Baidan de la blu- specifice de energie electrică au Grîul colectiviştilor din Do- dea contractul. La rlndul lor,
ming 1000. obţinut şi colectivele minelor bîica şi al membrilor celor intovărăşiţii din Miercurea au
două întovărăşiri din Miercurea predat la contract 25.180 kg.
Petrila, Vulcan şi Uricani. grîu. Pentru muncile S.M.T.,
a fost recoltat şi treierat in dobircanii au predat 16.675 kg.
Întregime. S-a treierat în total grîu, iar intovărăşitii din Mier­
ca în cursul lunii iulie să rea­ Economii grîul de pe mai mult de 250 ha. curea 14.000 kg. in felul aces­
lizeze economii la preţul de cost însemnate Din producţiile realizate, colec-
în valoare de 516.397 lei. Cele ta, ei şi-au achitat In întregi­
mai frumoase rezultate le-au în­ Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ viştii din Dobirca au predat me obligaţiile ce le-au avut
nerii de la întreprinderea de talc statului 12.000 kg. grîu, cu faţă de stat.
registrat minerii de la Aninoa- Hunedoara-Zlaşti întîmpină ziua 2.000 kg. mai mult decit preve­
de 23 August cu noi şi frumoa­
sa. De la începutul anului şi se realizări în producţie. 2 .2 0 0 kg. orz la heefar
pînă în prezent, ei au realizat
Printr-o muncă bine organiza­ Şi colectiviştii din satul Că- in medie 2.200 kg. la ha.
economii în valoare de peste tă, ei au redus durata de repa­ In prezent, cu cele douL trac­
1.500.000 lei. pud, raionul Alba, organizîn-
du-şi bine munca, au reuşit toare ale S.M.T. Alba Iulia e-
încă din ziua de 10 august să xecută arăturile adinei. Pînă a-
termine treierişul griului şi al cum s-au arat peste 30 ha. te­
orzului. La orz ei au obţinut ren.
Se munceşfe infens
raţie obţinînd în perioada de la După ce a term inat de tre ­ portă din cimp snopii, Iar ba­
începutul acestei luni şi pînă în ierat la Nălaţi, batoza colecti­ toza treieră zilnic între 11 —
13.000 kg. grîu. Există astfel
Minerii Văii Jiului sînt hotă- prezent o creştere a productivi­ viştilor d'in Toteşti a fost mu­
rîţi să lupte şi pe viitor cu ace­ tăţii muncii de 7 la sută pe cap tată pe aria lor. garanţia că intr-un timp scurt
laşi entuziasm pentru extinde­ de muncitor. Tot în această pe­
rea armării metalice şi cu bol- rioadă, ei au obţinut o econo­ Aici, buna organizare a mun­ se va termina şi la Toteşti tre ­
ţari, pentru recuperarea şi refo- mie la preţul de cost în valoare cii face ca treierişul să se des­
losirea materialului lemnos fo­ de 16.700 lei. făşoare intr-un ritm corespun­ ierişul griului de pe cele 360
losit pentru armare în abataje.
zător. Zecile de atelaje trans­ ha.
C o le ctivişti din Roşia de Secaş
In satul Roşia de Secaş, ra­ început şi treierişul. Zilnic, ba­
ionul Sebeş, colectiviştii au în­ toza treieră 8 — 10.000 kg.
6.872 kg. exploziv economisii ceput recoltatul păioaselor ceva grîu. Aceasta înseamnă că in
mai tîrziu, avînd In vedere că cel mult 7 — 8 zile treierişul
şi condiţiile de climă de aici va fi terminat.
Prin respectarea monografiei conomisească 6.872 kg. material sînt diferite. Totuşi, muncind
de puşcare, extinderea puşcării exploziv. Cele mai mari canti­ cu tragere de inimă, ei au reu­ 140 sale electrificate
selective şi folosirea raţională a tăţi au fost economisite la ex­ şit să termine această lucrare
materialului exploziv, minerii de ploatările Aninoasa, .Vulcan, cu mai bine de 3 săptămlni in Din contribuţia voluntară a
la exploatările Văii Jiului au Uricani şi Lupeni.
reuşit în cursul lunii iulie să e- urmă.
La data de 2 august ei au
Cresc cîştigurile colectiviştilor cetăţenilor şi din fondurile de
investiţii ale sfaturilor populare,
în regiunea Hunedoara au fost
Marea majoritate a gospodăriilor mult sarcinile prevăzute in planu­ iiviştilor cite 10 tei la ziucu-muncă. elecfrificafe anul acesta 13 sate.
agricole colective din regiunea noas­ Cu acestea numărul satelor elec­
tră, au dezvoltat anul acesta in mod rile de producţie. De două-trei ori s-au împărţit pînă trificate în regiune în anii pu­
simţitor fermele zootehnice, au cul­ Din veniturile băneşti realizate, acum avansuri băneşti şi colectiviş­ terii populare a ajuns la 140. In
tivai pe suprafeţe mai mari legu­ curînd se va mai aprinde lumi­
me şi zarzavaturi, plante tehnice s-au cumpărat animale şi s-au ri­ tilor din Beriu şi Jeledinţi, raionul na electrică în alte sate.
clc. Ca urmare a acestui fapt, au dicat construcţii noi, peste 3.5UO.OOU
Orăştie, Teiuş şi Miceşti, raionul Al­ Recent, au început lucrările
crescut şi veniturile băneşti ale lei au fost vărsaţi la fondul de ba, şi din alte gospodării. Colecti­ de electrificare în alte cinci sate.
gospodăriilor. bază al gospodăriilor, iar însemnate viştii din Berghin raionul Alba, au Printre acestea se află şi satul
sume au fost împărţite colectivişti­ Ţelna. Colectiviştii din acest sat
Din valorificarea produselor ani­ luat recent ca avans 7 lei la ziua- au depus pînă acum pentru lu­
lor la ziua-muncâ. Din cele 189 crările de electrificare circa
male şi vegetale şi din prestarea muncă. 67.000 lei. In acelaşi timp ei au
gospodării existente in regiune, 141 Prin realizarea de venituri băneşti hotărît să transporte materialele
au împărţit anul acesta avansuri de şl să planteze stîlpii prin mun­
bani. Gospodăria agricolă colectivă a crescut cîştigul colectiviştilor, a că voluntară.
crescut şi averea obştească a gospo­
diferitelor lucrări, gospodăriile agri­ „Dr. Petru Groza" din Orăştie, care dăriilor colective. Valoarea fondu­
cole colective din regiune au rea­ a realizat aproape jumătate de mi­ lui de bază indivizibil al gospodă­
lion de lei venituri băneşti, a împăr­
lizai de la începutul anului şi pînă riilor a ajuns în medie pe regiune
acum venituri băneşti in valoare de ţit anul acesta de două ori avan­ Ia peste 76.000 lei de fiecare 100
suri de bani (cile 10 lei de fiecare
peste 20.000.000 lei. In multe gos­ zi-muncă). Şi la G.A.C. „Unirea“ ha. teren.
u podării colective au fost depăşite cu din Alba-lulia s-au repartizat colec- A. ZA H A R IE