Page 62 - 1960-08

Pag. 2
Pregătirea oapaniei da ţoapă
condiţie esenţială în obţinerea
(Urmare din pag. t-a)
cum sînt folosite seminţele de
soi. Folosirea seminţelor ame­
liorate cu diseernămint şi în
mod' diferenţiat, potrivit cu ce­
rinţele lor agro-biologice; ajută,
la obţinerea unor producţii si­
gure, de calitate; şi în creştere
•de la an la an.
Din experienţa celor două
centre experimentale ale re­
giunii noastre — Gurasada şi
Galda de Josţ — reiese că so­
iul de grîu de toamnă Cenad
117 — cultivat pînă acum, este
net inferior altor soiuri ame­
liorate .şi de mare productivi­
tate c a : Harrache, Jubiliar III,
Ponco şi Concho. Prin grija ce
o poartă statul nostru unităţi­
lor agricole socialiste, pînă la
10 septembrie a.c., gospodăriile
colective şi Întovărăşirile, vor
putea schimba sămânţa de grîu
cu soiuri de mare productivita­
te, prin unităţile de stat.
Condiţiile schimbului de să­
mânţă demonstrează de aseme­
nea, grija pe care o poartă
statul nostru pentru Întărirea
economică a unităţilor socialis­
te. Astfel, pentru un kg. să-
mînţă selecţionată, unităţile a-
gricole vor preda tot un kg.
de boabe. De asemenea, se poa­
te preda grîu amestecat cu pînă
la 20 la sută secară. In acest
caz schimbul se va face în pro­
porţie de 0,800 kg. grîu pentru
un kg. griu-secară. Este nece­
sar ca organele de resort să ia
toate măsurile ca încă de pe
acum să înceapă în mod orga­
nizat schimbul. Se impune ca
odată ce avem sămînţa, să-i
cunoaştem toate calităţile, ast­
fel ca’ în vederea asigurării u-
nei densităţi de minimum 450
plante la m.p., să ştim ce can­
titate de sămînţă să dăm la
hectar.
In toamna acestui an nu este
permis să se însămînţeze fără
a fi în posesia buletinului de
culoare roşie. Odată asigura­
tă sămînţa, se va trata în mod
obligatoriu cu substanţe orga-
no-mercurice în proporţie de
0,2 la sută. In acest sens, este
bine ca fiecare unitate socia-
in fa ţa g ra fic u lu i
In biroul inginerului planificator,
sînt afişate o sum edenie de grafice.
L ucrate frum os, viu colorate, g rafice­
le ex p u se o feră v izitato ru lu i o g lin d a fi­
delă a realizărilor la zi din ca m p an ia
agricolă de vară.
D irecto ru l S .M -T . D o b ra, care ne
însoţeşte, n e s p u n e :
— B rig a d a a V i-a este fru n taşă. E a
este co n d u să de can d id atu l de partid
loan M ărgineanu.
G ăsin d u -se în apropiere, secretarul
o rg an izaţiei de bază U .T .M . ţine n e ­
apărat să ad au g e:
— . E ste b rig ad a no astră cea m ai
tînără. V îrsta ei m edie se apropie de
23 de ani. G el m a i în vîrstă, şeful
brigăzii, afe 26 de ani. M ezinul, O c­
ta v ian C rişan , 19 ani. T oţi sînt ute-
înişti, iar doi din ei fac p arte şi din
rîndul candidaţilor de partid.
U rm ărim cu m ai m ultă atenţie g ra ­
ficul b rig ă zii a V l-a d e tractorişti.
D e-asu p ra num elui fiecărui co m p o n en t
al brigăzii, co lo an a roşie ce indică
realizările, se ridică m u lt peste sarci­
nile de cam papie. m arcate pe planşă
Cină se întorcea seara badea
Stroie de la hbaie“ din Ghe­
ţar, frînt de oboseală şi isto­
vit de ărumy că satul Alunnu-i
tocmai la o aruncătură de
piatră depărtare de Ghelar
şi-şi găsea cei 7 copii flă-
mînzi şi zgribuliţi de frig, îşi
încrunta sprîncenele şi scrîş-
nea din dinţi. Zîmbetul era
prea puţin prezent pe chipuri­
le oamenilor aspri ca şi pă-
mîntul bolovănos şi sterp de
pe aceste plaiuri. Doar cind îşi
priveau copii, o lumină caldă,
ocrotitoare, izvora din ochii
lor obosiţi şi iritaţi de pulbe­
rea de piatră din adîncurile
minei.
Aşa s-au scurs anii copi­
lăriei lui Gheorghiţă, fiul cel
mai mic al minerului Stroie
din Alun. Fraţii lui mai mari
mergeau la ,fstînjenit“ în pă­
dure ca să-şi cîştige fiecare
boţul de mămăligă. El era
prea mic pentru aşa ceva-
Stătea acasă să ajute In gos­
podărie. Din cind în cind,
mergea la Culiţă, covaciul sa­
tului şi din pragul dărăpă­
natului atelier, privea cu o-
chii mari miraţi cum meşte­
rii fauri, modelau din baros
fierul incandescent, şi ce fru­
mos săreau scânteile... I
Anii . s-au scurs anevoios.
Gheorghiţă era de acum flă ­
cău in toată legea, avea 14
ani şi trebuia să muncească
undeva. Visul lui era să
meargă la oraş, la Hunedoara,
că auzise de-o şcoală unde se
gresaaspcs»BBagBBgam^OT^ggBgaig^gaBg^^gBggBB^^grogsaagglHgBig
listă să-şi aibă porzolitorul
său propriu sau, cu sprijinul
sfaturilor populare, să organi­
zeze tratarea seminţei pe cen­
tre de comune. Cooperativele,
în special cele de la sate, să
se aprovizioneze cu substanţe
antimălurice în cantităţi cit
mai mari. Semănatul propriu-
zis se va executa numai în te­
renuri bine pregătite, iar pen­
tru uniformizarea adîncimii la
semănat este obligatoriu ca fie­
care semănătoare să fie dotată
cu greutăţile originale.
In vederea semănatului se va
jalona terenul, evitindu-se prin
aceasta greşurile ce se ivesc în
timpul semănatului. '
Se recomandă ca proba ma­
şinii de semănat să fie făcută
de tehnicianul şef al unităţii
respective, fiind de faţă pre­
şedintele sau directorul unită­
ţii. Din trei în trei zile, şi la
fiecare parcelă nouă, se va
face dn nou reglarea. Adinei -
mea de semănat în condiţiile
regiunii noastre este de 6 — 8
cm. In ceea ce priveşte epoca
optimă de însămînţare a griu­
lui de toamnă, aceasta este în­
tre 20 septembrie — 15 octom­
brie.
In scopul începerii la timp a
însăminţărilor se impune ca de
urgenţă să se termine arătu­
rile de vară acolo unde urmea­
ză a fi însăm înţat griul, încor-
porîndu-se în sol îngrăşăminte
chimice sau naturale în dozele
indicate.
Fiecare unitate să-şi întoc­
mească un plan de muncă pen­
tru această campanie, în care
să fie cuprinse sarcini concrete
pe oameni. In funcţie de dota­
rea unităţilor, se vor întocmi
graficele de lucru pe maşini,
oameni şi zile. De aceea, se
va trece de urgenţă la revizu­
irea tuturor maşinilor şi agre­
gatelor ce vor fi folosite în a-
ceastă campanie.
Lucrînd în acest fel. ţinind
seama de toate măsurile indi­
cate, vom realiza în bune con­
diţii sarcinile ce revin secto­
rului agricol din regiunea noas­
tră în direcţia sporirii produc­
ţiei de cereale. '
p rin tr-o co lo an ă alb astră. Iată-1, sp re
exem plu, pe A lexe A n d rica : şi-a d ep ă­
şit p lan u l de liantri cu 76 la sută, O o-
tav ian C rişan, cu 23 la sută, Io an
G ălean u , cu 15 la sută, T itus L u n g u ,
cu 14 la su tă. T oţi sîn t utem işti, toţi
m u n c esc ziu a şi n o a p te a în m a re a b ă ­ curăţeniei“, o rg an izată de C om itetul re­
tălie a recoltării p ro d u selo r cerealiere
şi p reg ătesc ogoarele colectiviştilor
p e n tru reco lta an u lu i viitor.
O d a v ia n G rişan, şi-a p u s în g în d răţat parcul din faţa sfatului p o p u lar v ăruite din nou.
ca pe ultim a decadă să aju n g ă frun­
taş al staţiunii. Şi a a ju n s ! A reali­
z a t p este 70 de h an tri, cifră la ca re
nu poate aju n g e orice tractorist. A
m uncit, în schim b, ziua şi n o ap tea. In ­ p o p u lară fem eilo r“ — este te m a sim ­ o rg a n iz a t şi d e co m isia o răşen e asca
tr-o sin g u ră noapte, el a realizat 5
lia. d e a ră tu ră a d în c ă .
B rig a d a a V l-a d e tracto rişti d e la
S .M .T . D o b ra s-a a n g a ja t ca în c in ­
ste a ce lu i d e-a l 111-lea C o n g re s al lu n i 22 a u g u s t v a a v e a loc u n alt v o rb i co lectiv ista M a g d a le n a L a z ă r,
U .T .M ., să-şi d e p ă şe a sc ă p la n u l pe sim p o z io n la C a s a d e cu ltu ră d in o ra ­
c a m p a n ie cu 20 la su tă. T in ereţea bri- j şul B rad . In ca d ru l sim p o z io n u lu i o r 1 profesoara E m ilia N istor, L en u ţa G riş-
găzii, elan u l în m u n că, constituie g a ­ g a n iz a t de co m isia de fem ei, v o r vorbi
ran ţia realizării întocm ai â a n g a ja ­ d esp re v iaţa şi activitatea fem eilor din
m en tu lu i luat.
GH. LUPAN
învaţă meserie. Cum s-ar duce
şi el să înveţe să modeleze
fierul roşu. Dar bădiţa Stroie e
om nevoiaş. De unde să-i dea
lui bani pentru taxe şcolare,
haine şi. mîncare timp de 4
ani ? I De unde ? Dar pînă la
urmă tot s-a învoit. Şi într-o
bună zi, la şcoala de ucenici
a venit un băiat timid şi fi­
rav să dea examenul de ad­
mitere. Erau mulţi, tare mulţi
candidaţi la examen. Dar
Gheorghiţă era ager la minte
şi-i plăcea mult cartea. aşa
că a reuşit să intre in a-
nul I.
In anul 1943 Gheorghe Stroie
a terminat şcoala şi a ieşit
calfă: Lucra la turnătoria de
fontă. Munco era foarte grea
şi periculoasă, accidentele se
ţineau lanţ, gazele atacau să­
nătatea muncitorilor.
Dar iată că pe cerul patriei
un soare nou se ridică: Soa­
rele lui August 23. Viaţa pri­
meşte un puls nou. Omul nu
mai e sclav ci stăpîn pe
soartă. Uzinele, fabricile, m i­
nele toate trec în patrimoniul
celor mulţi, a foştilor exploa­
taţi. In fruntea muncitorilor
păşesc comuniştii care luptă
pentru o viaţă fericită, pen­
tru un viitor luminos. Refor­
mele iniţiate de partid. schim­
bă radical faţa ţării. Peste tot
se simte un suflu nou, tine­
resc. Şi în Hunedoara munca
s-a schimbat. A devenit o
chestiune de onoare, de cinste
Se lucrează pentru patrie,
pentru popor.
i—».r*v—•n Tractorişti
r tima ş
I Cind a plecat din staţiune,
brigada de tractorişti condusă
de comunistul Ioan Martin de
la S.M.T. Miercurea, s-a anga­
jat că va munci asijel incit de
pe urma lor, staţiunea să nu
primească nici o reclamaţie. A-
tunci, comunistul Ioan Martin
s-a sfătuit cu băieţii din bri­
gadă şi a hotărât ca fiecare să-şi
facă mai multă ordine in nuia--
ca sa. Tractoarele au fost puse
la punct. Nicolae Piesa, un alt
membru de partid din cadrul
brigăzii, a propus ca pentru e-
xecutarea la timp şi in bune
condiţiuni a tuturor lucrărilor,
să se muncească pe cit posibil
şi pe timpul nopţii. Toţi tracto­
riştii care deservesc gospodăria
agricolă colectivă din Pianul de
Jos au fost de acord cu aceas­
tă propunere.
De atunci, zorile fiecărei zi-1
le de lucru i-au găsii pe aceşti
tractorişti la ariile colectivei cu
batozele mergind din plin. Nu­
mai aşa se face că treierişul la
gospodăria colectivă din Pia­
nul de tos e acum pe termina­
le. Colectiviştii sînt foarte mul­
ţumiţi pentru conştiinciozitatea
cu care muncesc aceşti tracto­ 1 Utemistul Şandor Arpad de
rişti, mai ales că paralel cu 1 la fabrica de teracotă din
treierişul ei au executat şi a-
rături adinei de vară. Ziua la 1
. treieriş, iar o parte clin noapte
la arat. De aceea, toate cele
peste 100 de ha. de pe care s-a 1
recoltat griul an fost arate nu­
mai pe timp de noapte.
I. M. 1
Din activitatea
comisiilor de femei
in cinsfea marii sărbăiori
A lături de toţi o am en ii m uncii din
reg iu n ea noastră, fem eile întîm pină
ziua de 23 A u g u st a i în sem n ate rea­
lizări. F em eile din circum scripţiile nr.
13 şi 15 din D eva, au te rm in a t cu răţi­
rea parcului din faţa gării pe care
l-au luat în îngrijire. In fruntea a-
cestei acţiuni au fost to v a răşele Iulia-
n a Irim ie, E lisab eta P o en aru şi E lisa-
beta F arkaş. O altă aejiune o rganizata
de com isiile de fem ei din oraşul D eva
a fost înfrum useţarea străzilor o ra­
şului. S trăzi ca A urei V laicu, G en eral
B ălan, N icu F ilipescu, G ojdu şi D r-
„C e a mai frumoasă sfradă, cea maî
frumoasă curie'!ţ
S u b această lozincă se desfăşoară
întrecerea dintre com isiile de fem ei din
oraşul Sebeş, în cadrul „S ăptăm înii
gional al fem eilor în tre 15 şi 21 a u ­
gust. In această întrecere s-au a n g a ­
ja t n u m e ro a se fem ei. A fost astfel cu ­ d e flori, iar faţad ele caselo r a u fost
Simpoz ioane
,,C e a d a t reg im u l d e d em o craţie
p o zio an elo r o rg a n iz a te în aceste zile
de com isiile de fem ei din regiune. U n
sim pozion cu această tem ă a avut
d eja loc la S a n a to riu l T .B .C . B rad .
ţa ra n o astră to v a ră şa dr. S a b ă u şi
m a m a eroină D ochia D im eş.
In elamil muncii noi, s-a a-
vîntat şi tînărul Gheorghe
Stroie. Pasiunea lui pentru
meserie, entuziasmul său pen­
tru noua viaţă îi dădeau for­
ţe înzecite.
Partidul lupta pentru acrea
condiţii de muncă cit mai bu­
ne pentru cei ce făureau bu-
lng. GH. STROIE
narile materiale. Şi la furna­
le procesul de producţie tre­
buia mecanizat. La primele
clopote de furnal a lucrat şi
Gheorghe Stroie Tot el a lu­
crai şi la turnarea valţurilor
de 8 tone pentru întreprinde­
rea „Progresul“ din Brăila şi
valţurile de 30 de tone pen­
tru laminorul de 800 mm.
din C.S.H. După două luni,
Gheorghe Stroie a fost numit
şef de echipă. Muncea cu
DRÜMVL SOCrÂLlSMULUt
gyaggcsnB8S!gcK»gTOBBisBnga38»»3TOa3P58Bwazt«gagaii^^^^mcg^g^BMggBHga
Deva, este un exemplu bun de
urmat nu numai prin depăşi­
rile de plan de peste 20 la
sută ce le obţine lunar, ci şi
prin comportarea sa demnă fa­
ţă de tovarăşii de muncă.
M ihu şi-au sch im b at înfăţişarea.
D e asem en ea, m obilizate de com isiile
d e ternei, m u n c ito a rele şi g o sp o d in ele
din Sebeş, au am en ajat parcul din
faţa gării, totalizînd un n u m ă r de 400
ore m u n c ă patriotică. Şi în G ălan, fe­
m eile d esfăşo ară o vie activitate. L a
acţiunea de cu răţire şi în fru m u seţare
a co m u n ei, au p articip at 237 fem ei.
In fruntea întrecerii dintre cele 7 b ri­
găzi s-a situat brig ad a l-a co n d u să de
tovarăşa Terezia O dor, brigadă care a
totalizat un n u m ă r de 465 de ore m u n ­
că patriotică
precum şi nu m ero ase străzi din oraş.
Şi în S im eria, fem eile au răsp u n s cu
însufleţire chem ării la întrecere. N u ­
m eroase fem ei au pornit cu entuziasm
Ia m u n că. A u fost am en ajate rondouri
U n s im p o z io n c u a c e e a ş i te m ă v a fi
de fem ei din D eva, în sala festivă a
S fatului popular orăşenesc, vineri 19
a u g u s t. Iri c a d ru l s im p o z io n u lu i v o r
ler, m u n c ito a re la în trep rin d e rea „ t
M ai" D eva şi to v arăşa dr. M ag d alen a
C odrea.
S. P.
ULIU
tragere de inimă şi dădea lu­ ca planul de producţie să fie
cru de bună calitate. Echipa depăşit.
lui n-a fost sub plan nicioda­
tă. Ştia să organizeze activita­
tea, ştia să antreneze tovară­
şii la muncă.
Paralel cu munca, Gheorghe 120 la sută, şi a realizat eco­
Stroie a urmat şcoala medie nomii în valoare de peste
telinjcă metalurgică, cursul 580.000 lei. De asemenea,
seral. Dorinţa lui de muncă, •muncitorii din acest sector
pasiunea lui pentru meserie, s-au angajat ca pînă la sfîr-
se îmbinau cu setea de car­ şitul anului să dea peste plan
te, de a cunoaşte cit mai mult, 500 tone piese finite. Produc­
de a pătrunde tainele ştiinţei tivitatea muncii la acest sec­
şi de a le folosi pentru îmbu­ tor a crescut la 117 la sută,
nătăţirea muncii.
Pentru toate aceste calităţi, cifra admisă în fiecare lună.
comitetul de partid şi condu­ Desigur că la toate aceste rea­
cerea combinatului l-a trimis lizări, o importantă contribu­
pe Gheorghe Stroie la studii
superioare.
El a urmat cursurile Insti­ provenit din rlnăurile munci­
tutului de mecanică, faculta­ torilor. inovaţiile propuse de
tea de tehnologia turnării din el sînt studiate în prezent la
O. S talin. Aici învaţă cu per­ cabinetul tehnic în vederea a- (
severenţă, cu dragoste, şi-şi plicării lor. Una dintre aces­
consacră aproape tot timpul tea, metoda turnării „In
liber studiului. Trebuie să răs­ ploaie“, a cochilelor şi a lin-
pundă cu cinste încrederii ce gotierelor de 8 tone, aplicată
i-a acordat-o partidul cind fiind va aduce economii în va­
l-a trimis la facultate.
După ce şi-a luat diploma Muncitorii din sectorul ce
de inginer, Gheorghe Stroie i-a fost încredinţat precum şi
s-a înapoiat la combinat, un­ conducerea C.S.H. apreciază
de, după diferite munci de strădaniile acestui harnic in­
răspundere i s-g încredinţat giner.
conducerea sectorului turnă­
toria de fontă. Comunistul
Gheorghe Stroie munceşte cu
multă pasiune pentru ca re­
zultatele sectorului său să fie
dintre cele mai bune. Munci­ August 23. le-a deschis orizon­
ştoi ripierîlseivuebreesncţapecnutrucapraesiluunpetaă- i turi largi.
In satele raionului Haţeg -
treierişul trebuie urgentat
Mobilizaţi de către organizaţiile de partid, colectiviştii
şi întovărăşiţii din citeva icnită ţi agricole socialiste din raio­
nul Haţeg, cum sînt, de pildă, gospodăria colectivă din Nci­
taţi, întovărăşirea din Sintămăria Orlea şi altele, au reuşit să
termine secerişul griului. In alte gospodării colective — Ga­
laţi, Bretea Strei, Ruşi etc., treierişul se desfăşoară cu inten­
sitate.
Nu acelaşi lucru se intim plă insă, în unele întovărăşiri
din raionul Haţeg, unde treierişul nici n-a început, deşi există
toate condiţiile pentru clesfăşur area din plin a acestei acţiuni
importante din campania agricolă de vară.
C e mas eşlleapîă ?
De mai bine ele două. săptă­
mâni aria şi batoza din satul
Ruşcr, sînt pregătite pentru
treieriş. Secerişul in acest sat
s-a term inat de vreo 14 zile.
Deşi timpul a permis, întovără­
şiţii din Ruşor n-au transpor­
tat aproape nimic la arie, re­
colta de grîu aflindu-se în pre­
zent pe cîmp.
O situaţie asemănătoare se
află şi în satul Băeşti. Griul a
fost mai de mult secerat şi a-
şezat in clăi, dar nu s-a luat
nici o măsură pentru transpor­
tarea lui la arie.
De aceste stări de lucruri se
fac vinovaţi, în primul rind,
membrii comitetelor de condu­
cere ale întovărăşirilor, oare, ei
înşişi nu servesc ca exemplu
pozitiv in ceea ce priveşte tra n ­
sportarea griului la arie.
Lucrări abia începute
In satele Rîu Alb şi Sălaşul
Superior — unde sînt create
condiţii corespunzătoare pentru
treieriş — lucrările se desfă­
şoară anevoios, pentru motivul
că batozele nu lucrează cu în­
treaga lor capacitate. Aici se
pierd multe ore pînă la sosirea
căruţelor cu snopi, şi cu m uta­
rea batozei de la un stog la
altul.
Sectorul turnătoriei de fon­
tă şi-a îndeplinit în primul
semestru al acestui an planul
de producţie în proporţie de
iar rebuturile au scăzut sub
ţie şi-a adus-o şi comunistul
Gheorghe Stroie, inginerul
loare de peste 50.000 lei lunar.
Inginerul Gheorghe Stroie
este unul dintre sutele şi miile
de intelectuali noi, ai clasei
muncitoare, cărora luminosul
D.
CRICOVEANU
P © © a le a d e z v o lis & p ii
„fepieliskii
Gospodăria agricolă colectivă
din satul Galaţi, raionul Haţeg,
a luat fiinţă abia în anul trecut,
avind la început doar cîteva fa­
milii. Astăzi, colectiva de aici
numără 127 de familii şi însu­
mează peste 430 ha. teren agri­
col.
încă de Ia început, colectiviştii
din Galaţi şi-au pus în gînd
să-şi dezvolte şeptelul, să creas­
că vite de rasă, oi, porci şi pă­
sări. Şi oamenii au pornit cu e-
ian Ia realizarea sarcinilor sta­
bilite în pianul de producţie pe
anul 1960. Din creditele acordate
de stat şi din fondurile proprii,
colectiviştii din Galaţi au cum­
părat numai în acest an 18 vaci
de lapte, 284 oi şi 9 scrofiţe. în
prezent, gospodăria colectivă
dispune de 55 vaci de lapte, 28
boi, 22 capete tineret bovin, 31
cai, 340 oi şi 113 mielule, 320
păsări şi 9 scroafe. Pînă la sfîr-
şitul anului numărul bovinelor
va li sporit cu încă 8 vaci de
lapte şi 10 juninci, pentru cum­
părarea cărora, gospodăria co-
i
Batoză defectă
La Sălaşul Inferior, batoza
trimisă de S.M.T. Orăştie n-a
fost pusă în funcţiune, din cau­
ză că s-a defectat încă din pri­
ma zi. Ca atare, batoza n-a tre ­
ierat nici un bob de grîu pînă
in prezent. Ce părere are con­
ducerea S.M.T. Orăştie despre
calitatea reparaţiilor la această
batoză ?
Lipseşte exemplul
personal
!Prin satele raionului Haţeg,
mai există salariaţi care, înca­
draţi fiind şi în întovărăşirile a-
gricole, se postează pe poziţia
Şi-au achifaf obligafiile contractuale
C olectiviştii din Sfrefea...
C olectiviştii din satu l S tretea, raio ­
nul Ilia, a u o b ţin u t a n u l ac esta su cce­ a colectiviştilor din S tretea a fost
se deosebite în m uncă. Ei au term i­
n at treierişul săp tă m în a trecută şi au
efectuat, cu aju to ru l S .M .T . D o b ra, a-
răturile adinei pe în treag a suprafaţă statul precum şi plata m uncilor S -M .l.
... şi cei din Alba Iulia
M em b rii g o sp o d ăriei agricole colecti­ ach itarea obligaţiilor contractuale.
ve din A lb a Iulia au fost prim ii din
raio n c a re a u te rm in a t treierişul. P ro ­ pe cel m a i b u n şi l-au tra n sp o rta t la
d u cţia de g rîu o bţinută este deosebit b aza d e recepţie. In cad ru l co n tractu ­
d e b u n ă . D e p e u n ele p arcele, ei au lui, colectiviştii d e aici a u p red a t 13-000
rea liz at peste 2.600 kg. în m e d ie la k g . g rîu (c u 2.000 k g . m a i m u lt decît
ha. Şi, c u m era firesc, to t p rin tre p rev e d ea co n tractu l), iar p en tru m u n ­
fru n ta şi s-au situ at în ceea ce p riveşte cile S .M .T . 21.000 kg.
Atitudine condamnabilă faţă de
difuzarea presei de partid
In dimineaţa zilei de 7 august
a.c., împreună cu alte colete cu
ziare, a plecat spre Teliuc coletul
cu cele 206 ziare „Drumul socia­
lismului" destinate abonaţilor de
aici. Dar mai întîi, ziarele se tri­
mit la Simeria, de unde apoi sînt
trimise spre abonaţi. In gara
Simeria, coletul despre care e
vorba a încăput pe mîna conduc­
torului de bagaje Ion Tat, care
în mod obişnuit a semnat de pri­
mire şi şi-a văzut de treabă.
Ge-a făcut însă, numai el ştie.
Noi am aflat doar că, din cauza
„grabei", n-a pretins magazione­
rului Adrian Albu de la Hune­
doara să-i semneze' de primire şi
nici nu s-a învrednicit să treacă
toate coletele aduse, inclusiv cel
destinat abonaţilor din Teliuc,
în lista de remitere. La rîndul
lui, magazionerul din staţia
G.F.R. Hunedoara „distrat" şi el
a sortat coletele, dacă se poate
spune că a mai făcut acest, lucru
şi apoi le-a „pasat", tot fără
semnătură, delegatului oficiului
P.T.T.R. Ion Marcu.
Pînă aici s-ar părea că lucru­
rile nu ar sta tocmai rău.Şi, to­
tuşi, aici începe povestea. Ziarele
au dispărut. Ele n-au ajuns nici
în magazia oficiului poştal raio­
nal şi cu atît mai mult, nici în
mîna abonaţilor din Teliuc.
Magazionerul staţiei C.F.R.
din Hunedoara, fiind întrebai de
¦soarta coletului cu ziare, a înce­
put, fără răspundere, să argu­
menteze, afirmînd cu uşurinţă că
riu i sd poate dovedi faptul că el
N r. 1758
lectivă are asiguraţi banii nece­
sari. In planul de perspectivă,
colectiviştii şi-au prevăzut ca pî­
nă în anul 1962 să mărească
numărul vacilor pînă la 120 ca­
pete, iar cel al oiler pînă la 800
bucăţi.
In scopul asigurării hranei a-
nimalelor, colectiviştii din Ga­
laţi dispun de 230 ha. fineţe na­
turale, de calitate bună, de pe
care a lost deja recoltată o în­
semnată cantitate de lin, s-au
cultivat 7 ha. cu porumb siloz
şl s-a recoltat ovăzul de pe ce­
le 10 ha. cultivate cu această
plantă. S-a pregătit de aseme­
nea din vreme o groapă pentru
siloz, cu o capacitate de 250
m. c.
La Galaţi se acordă atenţie
cuvenită şi construcţiilor pentru
aclăpostirea animalelor şi atela­
jelor. S-a prevăzut ca anul a-
cesta să se termine construirea
unei maternităţi pentru scroafe,
a unui saivan pentru oi şi un
coteţ pentru păsări. In plus, co­
lectiviştii vor mai construi o ma­
gazie şi o remiză.
indiferenţei faţă de sarcinile ce
le revin în campania agricolă.
Asemenea exemple negative le
constituie învăţătorii Nicolae
Duţulescu din satul Paroş, So-
lcmcn Pocanschi din Sălaşul Su­
perior, Ştefan CrLşan — vice­
preşedinte al Sfatului popular
din Sălaşul Superior, ori Ioan
Iancu — referent tot la Sfa­
tul popular din Sălaşul Supe­
rior.
O atitudine condamnabilă o
are şi tehnicianul agronom E-
raclia Cioeîrdel din Sălaşul Su­
perior care, în loc să se preo­
cupe de rezc-Ivarea sarcinilor
ce-i revin în campanie, găseşte
de cuviinţă să-şi piardă timpul
cu plimbări inutile în orele de
serviciu.
Acestea sînt situaţii faţă de
care comitetele executive ale
sfaturilor populare comunale
trebuie să ia atitudine cores­
punzătoare.
Timpul fiind Înaintat, în ra ­
ionul Haţeg se impun a se lua
cele mai urgente măsuri pen­
tru terminarea treierişului şi e-
liberarea miriştilor în vederea
efectuării arăturilor de vară.
planificată. O p reocupare principală
şi aceea privind ach itarea obligaţiilor
contractuale. P în ă acu m , ei au predat
b azei de recepţie în treag a cantitate
d e g rîu (8.000 k g .), co n tractată cu
D in grîu! treierat ei au selecţionat
ar fi primit coletul respectiv. De­
legatul oficiului P.T.T.R. Hune­
doara, cu aceeaşi uşurinţă afirma
că n-a ridicat un asemenea colet.
La toate acestea pune capăt
dirigintele oficiului P.T.T.R. care,
fără jenă şi fără respect faţă de
ziare şi faţă de abonaţi, dînd din
umeri, afirma, că „n-ai ce-i face.
Nu poţi să-i tai omului capul
pentru cîteva ziare".
Din toate cele de mai sus se
desprinde o concluzie incontesta­
bilă : ziarele au dispărut.
Abonaţii din Teliuc au rămas
fără ele. Rău este însă că Ion
Marcu de la oficiul raional din
Hunedoara a dat dovadă în mai
multe rînduri de negiiienţă faţă
de coletele cu ziare. El obişnu­
ieşte să ducă aceste colete la di­
ferite chioşcuri din oraş. Un fapt
concret şi recent întîmplat este
şi acela din ziua de 9 august am
cînd coletul cu ziare, destinat
oficiului din Ghelar, l-a lăsat
unui chioşc din O.M. Hunedoara.
Şi cum n-ar face el aşa ceva,
cînd conducerea P.T.T.R. Hune­
doara îi admite, cînd dirigintele
acestui oficiu e de părere că „maî
greşeşte omul, poţi să-i tai
capul ?“.
Acestor neglijenţe inadmisibile
trebuie să li se pună capăt. Pen­
tru aceasta, organele P.T.T.R. şi
G.F.R., trebuie să ia măsuri se­
vere împotriva acelora care ma­
nifestă atitudini de indiferenţă
faţă de difuzarea presei de partid.
A. DAV1D