Page 64 - 1960-08

Pag. 4
La Moscova a început procesul
spionului american Powers
(Urmare din pag. 3-a).
tanţei dintre ele, consumul de pus întrebări în legătură cu îm­ major.
combustibil etc.
Powers a confirmat menţiu­
nea făcută în actul de acuzare
cu privire la aerodroamele de
rezervă din Finlanda şi Suedia
care îi fuseseră indicate la de­
colare.
I se spusese de asemenea, că
Ia Bodoe avionul lui va fi în-
tîmpinat de reprezentanţi ai sub­
unităţii „10-10“.
Powers a afirmat că pe bor­
dul avionului său se afla o in­
stalaţie specială pentru a bruia
staţiile de radiolocaţie. El a de­
clarat că în partea de la coada
avionului „U-2“ se afla o in­
stalaţie care denatura semnalele
de radiolocaţie îndreptate spre
avionul său atît de către insta­
laţiile de vînătoare cît şi ele ce­ cu rîsete ironice afirmaţia naivă tractul cu Direcţia centrală de din ziarele americane burgheze
lelalte de radiolocaţie de la sol. a lui Powers că pistolul cu dis­ spionaj.
El a declarat de asemenea că
în punctele însemnate pe hartă
declanşa aparatajul şi efectua
observaţii vizuale.
După cum afirmă, el a făcut
pe hartă trei însemnări şi anu­
me a însemnat un aerodrom că­
ruia i-a stabilit coordonatele, pentru a se sinucide dacă, după întîi Powers a răspuns că este chestiune.
depozite de combustibil şi o ma­ cum a spus el ar fi fost torturat. vorba de aerodromul Sodannyla.
re aglomerare de clădiri.
Fiind întrebat de procuror în neral Rudenko dacă a fost tortu­ care anume obiective interesau zborului său de la 1 Mai l-au con­
ce scop a făcut el aceste însem­
nări, Powers a spus că i s-a or­
donat să însemneze tot ce nu era
indicat pe hartă.
Powers a recunoscut că între­
gul utilaj al avionului dovedeşte
scopurile de spionaj ale zboru­
lui.
Răspunzînd la o întrebare a
procurorului general, Powers a
spus că prin apăsarea pe o pîr-
ghie putea fi lansată o bombă
atomică dacă ea s-ar fi aflat la
bordul avionului. El a afirmat
însă că la bordul avionului
„U-2“ nu se aflau dispozitive
ŞEDINŢA DE JOI DIMINEA ŢA
M O S C O V A 18 (A gerpres). T A S S a-
n u n ţă : In şed in ţa d e joi d im in e a ţă a
C o le g iu lu i M ilita r a l trib u n a lu lu i s u ­ g ă tu ra decît pe o d ista n ţă d e cel m u lt v ietice c a re a u fo st d esc o p e rite la el.
p re m ca re ju d e că p ro cesu l lui P o w e rs 309-400 m ile. A c u za to ru l p u b lic l-a în ­ D o u ă d in ele a u p ărţi tăiate. A ceste a fost g ăsit la el, d a r a p retin s că n u
a p ă ră to ru l lui, a v o c a tu l M ih ail G rin iev , treb at d acă lipsa legăturii prin radio
a continuat să p u n ă întrebări acu za­
tu lu i.
A vocatul a întrebat dacă, atunci cînd
a sem n at contractul cu agenţia cen­
trală d e investigaţii, P o w e rs ştia că
v a trebui să efectueze zboruri dea
su p ra teritoriului U n iu n ii Sovietice. A
cu z a tu l a ră s p u n s c ă n u ştia ac est Iu
cru şi că le-a aflat ab ia Ia 6-7 luni
d u p ă sem n area contractului. A tunci i
s-a com unicat că zborurile d easupra
teritoriului U .R .S .S . fac p arte inte­
g ra n tă din „în d ato ririle“ sale.
R ăsp u n zîn d Ia în trebarea acuzatoru­
lui public, P o w e rs a m ă rtu risit că a u ­
torităţile p ak istan eze erau inform ate
despre zborul său la P eşev ar pe bor­
dul u n u i av io n „U -2 “ în an u l 1959.
D u p ă ce G riniev a declarat că nu
m ai are de pus întrebări acuzatorul
public, R o m a n R u d en k o , procurorul g e ­
n era l al U .R .S .S ., a co n tin u at in tero ­
g area acuzatului.
în treb at cine i-a d a t p erm isiu n ea să
a te riz e z e c u a v io n u l „ U -2 “ la P e ş e v a r nele. d in a c e a stă ag en ţie.
în 1959, P o w e rs a răsp u n s că a pri­
m it a c e a s tă p e rm isiu n e d e la p u n ctu l
local de control-dispecer.
L a co n statarea procurorului că în a-
cest caz autorităţile pakistaneze au
ştiu t d e z b o ru l lui P o w e rs d in 1959,
a răsp u n s : „C red că este exact aşa".
R ăsp u n zîn d la în treb area u rm ăto are
a procurorului general, P ow ers a re­
cunoscut că, zburînd deasupra spaţiu­
lui a e ria n a l A fg an ista n u lu i, a în c ăl­
cat su v eran itatea acestui stat.
D in depoziţiile lui P o w e rs reiese că
pentru zborurile pe care le-a săvîrşit
d easu p ra teritoriilor u n o r state străine
n u s-a p rim it p erm isiu n ea ac esto r ţări.
E l p resu p u n e că n -a ex istat nici p er­
m isiu n ea de a se efectua zboruri d ea­
su p ra teritoriului U .R .S.S . P o w e rs a
spus că acest lucru este confirm at de
faptul că se află pe ban ca acuzaţilor.
E xplicînd de ce în cursul zborului de
l a 1 M a i n u a ţ i n u t l e g ă t u r ă p r i n r a ­ rea procesului şi cu situaţia a- Avocatul a promis că le va în­ prin argumentarea sa de necom­ t i l o r c a r e a u r e s p i n s c u h o t ă r î r e c o n ­ l a r i i l o r ş i î m b u n ă t ă ţ i r e a c o n d i ţ i i l o r d e p e n t r u a c e a s t ă s i t u a ţ i e p o l i t i i i e c o n o ­
d i o c u b a z e l e d s l a I n g i r l i k s a u P e ­ cuzatului. M. Griniev Ie-a de­ deplini rugămintea.
Redacţia şi administraţia ziaru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită tn numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 253.320 din 6 noiembrie 1949. -> Ţigarul: Întreprinderea; gol !grafică „1 Mai“ — Deva.
pentru transportarea bombelor. -neze pentru a primi un salariu re, zborurile sale aveau un ca­
In continuare acuzatului i s-au !superior soldei de locotenent racter de spionaj.
prejurările în care a fost dobo-
¦rît avionul.
Fiind întrebat ce instructaj i
s-a dat pentru cazul unei ateri­
zări forţate pe teritoriul Uniunii
Sovietice, Powers a sp'us că în
acest caz ei trebuia să distrugă
avionul apăsînd pe o anumită
pîrghie şi în măsura posibilului
să eviie să fie prins iar apoi fo­
losind echipamentul pentru caz
de avarie să ajungă pînă la cea
mai apropiată frontieră.
întrebat dacă exista o instala­
ţie pentru declanşarea unei ex­
plozii pe avion pentru ca urmele
să fie şterse, Powers, cvitînd un
răspuns direct a spus că nu ştie
acest, lucru, dar că a primit
instrucţiuni să distrugă avionul.
Cei prezenţi în sală au primit
pozitiv de amortizare a zgomo­
tului şi cele 205 de cartuşe pen­
tru acest pistol iar fi fost necesa­
re pentru vînătoare.
Răspunzînd în continuare la
.întrebările procurorului general,
Powers a spus că acul cu otravă
i-a fost dat. de colonelul Shelton
Fiind întrebat de procurorul ge­ întrebat de procurorul general el ştie că un rezultat direct al
rat, Powers a răspuns: Nu, nu
am fost torturat.
El a declarat că autorităţile
sovietice s-au purtat bine faţă
de el.
Procurorul general a pus apoi
întrebări în legătură cu începu­
turile activităţii de spionaj a lui
Powers.
Powers a declarat că zborul de
la 1 Mai a fost înfăptuit în baza
contractului încheiat cu Direcţia
centrală de spionaj şi a povestit
în amănunt despre condiţiile în
care a semnat acest contract. El
a arătat că a acceptat să-l sem-
şev ar, P o w e rs a sp u s că ra d io a p a ra - A poi Iui P o w e rs i s-au p rez en tat cele
tajul de ps av io n u l său n u asig u ra le­ patru hărţi to p o g rafice ale U niunii S o ­
nu se explică prin faptul că acest zbor
era secret.
P ow ers a ră sp u n s: „C hiar dacă aş
fi a v u t p o s ib ilita te a d e a ţin e le g ă tu ra
p rin ra d io cu b az ele , n -a ş fi fă c u t-o
fiin d că a v io n u l m e u a r fi p u tu t fi re ­
perat".
L a ce rerea ac u z a to ru lu i p u b lic Iui
P o w e rs i-a fost p rez en tată din n o u h arta
sa de zbor. P ro cu ro ru l g en e ral l-a în ­
trebat d j ce pe această h artă sînt în ­
sem n a te itinerarii şi cu roşu şi alb as­
tru, P o w e rs a ră sp u n s că cu ro şu era
m arcat traseul pe care trebuia să-l ur­
m eze cu cea m ai m a re exactitate, iar
cu alba.stru — d irecţia g e n e ra lă a a-
v io n u lu i.
R ă s p u n z în d in c o n tin u a re la o în tre ­
bare a procurorului general, P ow ers a
recunoscut că ruta însem nată cu roşu
prezenta un interes deosebit pentru per­
soanele care !-au dat h arta şi întrucît
lucra pentru ag en ţia centrală de in­
vestigaţii, ruta interesa tocm ai persoa­
Convorbirea dintre
apărătorul lui Pow ers
membrii fam iliei acestuia
MOSCOVA 18 (Agerpres). —
La 18 august după şedinţa de
dimineaţă a Colegiului militar
al tribunalului suprem al
U.R.S.S., Adiihail Griniev — avo­
catul lui Francis Powers — a
avut o convorbire cu tatăl,
mama, soţia şi mama soţiei a-
(!uzatului. Această convorbire
a avut loc la cererea lor in clă­
direa în care se desfăşoară lu­
crările procesului.
Rudele lui Powers s-au inte­
resat care este părerea avoca­
tului în legătură cu desfăşura­
îniri • juitunete şxiri *uilinvete ştir i
Acuzatul a recunoscut că „avarie“ putea folosi orice aero­ voluţionare din Cuba şi ai par­ o c o n f e r i n ţ ă d e p r e s ă l a c a r e a v o r ­ i n t r o d u c e r e a s t ă r i i e x c e p ţ i o n a l e î n ţ a r ă
înainte de a semna contractul i
s-a arătat că principala lui sarci­
nă est», să zboare de-a lungul
frontierelor Uniunii Sovietice
pentru a culege orice fel de date
prin radio şi radar. I s-a spus de
asemenea că pot să intervină şi
alte misiuni.
Powers a arătat că pentru
divulgarea caracterului acestui
contract, deosebit de secret, legi­
le S.U.A. prevăd o pedeapsă de
10 an! închisoare s?.u o amendă
de 10.000 ie do!ari sau ş.' una şi
cealaltă.
După cum a declarat Powers,
el a aflat că urmează să efectue­
ze zborul de spionaj cie-a lungul
frontierelor Uniunii Sovietice
încă înainte de a îi semnat con­
La cea de-a doua şedinţă a co­
legiului militar, care a început
la ora 16 (ora Moscovei) R. Ru­
denko, procurorul genera! al
Uniunii Sovietice l-a întrebat pe
acuzat care aerodrom din Finlan­
da a fost citat de colonelul Shel­
ton ca aerodrom de rezervă. AAai
comandamentul lui Powers, acu­
zatul a arătat că, după cît i s-a
părut, în 1956 comandamentul
era interesat în special de regiu­
nea Mării Negre. Ulterior s-ar
părea că centrul intereselor co­
mandamentului s-a deplasat
spre est. După cum a spus Po­
wers, i s-a declarat că va reuşi
poate să vadă cum se lansează
rachete.
Acuzatul Powers a fost nevoit
să recunoască că a efectuat fo­
tografieri din avion, că a înre­
gistrat semnale emise de staţii
de radiolocaţie şi că prin urma-
hărţi au fost lu ate de la P o w e rs în
tim pul percheziţiei. C elelalte d o u ă hărţi
găsite printre sfărîinăturile avionului
doborît, n u prezintă asem en ea tăieturi.
D in interogatoriul acuzatului reiese
c i de pe hărţi lipsesc porţiunile care c u ­
prindeau indicaţia ca aceste hărţi, d es­
tin a te a li to lo site în tim p u l s e rv ic iu ­
lui, sîn t secrete. A fost tă ia tă d e a s e ­
m enea o parte pe care scria : ..to r­
ţele m ilitare aerien e ale S .U .A .“ .
P ow ers a m ărturisit că aceste tăie­
turi s-au făcu t pentru a se asc u n d e cui
ap a rţin h ărţile şi u n d e au tost co n fec­
ţionate. H ărţile to p o g rafice ce i-au fost
prezentate lăceau parte din ech ip am en ­
tul său de av arie şi tn caz de av arie
erau m enite să-l ajute pe P ow ers să
p ărăsească U n iu n ea Sovietică.
C ele două hărţi cu decupaje trebuiau
d istru se Ia o rd in u l co m an d am en tu lu i
subunităţii „10-10“.
P rocurorul g en eral a spus că prin­
tre obiectele din care se co m p u n ea
e c h ip a m e n tu l lui P o w e rs a fo st d e s c o ­
perit u n apel în 14 lim bi şi a ce­
clarat că, judecind după com­
portarea lui Powers şi dat fiind
faptul că acesta şi-a exprimat
regretul în legătură cu acţiunile
săvîrşite, el speră că tribuna­
lul îi va acorda circumstanţe
atenuante.
Rudele lui Powers s-au inte­
resat de asemenea despre des­
făşurarea ulterioară a procesu­
lui şi au primit explicaţiile ce­
rute. Ei l-au rugat pe avocat
să-i transm ită lui Powers că
„se gindesc tot timpul la el“.
I . .1 /:/ U /. IJ I
Powers a spus că în caz de tanţii diferitelor organizaţii re­ m i n i s t r u P a t r i c e L u m u m b a a o r g a n i z a t n a t u n d e c r e t s p e c i a l c u p r i v i r e I a
drom din Turcia, Iran şi Pakis­
tan.
După ce s-au încheiat întrebă­
rile puse de procurorul general
al Uniunii Sovietice, Mihail
Griniev, apărătorul lui Powers
i-a pus acestuia întrebări referi­
toare la familie, avere, starea
sănătăţii, studii.
La întrebarea lui Mihail Gri­
niev. Powers a declarat că nu a
luat parte la viaţa politică şi nu
a fost membru al vreunui partid
politic. In sală s-a produs ani­
maţie generală cînd Powers a
«pus că nici nu a participat
măcar vreodată la alegeri. Din
!răspunsurile lui Powers lajntre-
bările apărăiorului reiese că el se
¦informa asupra U.R.S.S. numai
care calomniaţi Uniunea So­ pres). — TASS anunţă : La 17 d i n L e o p o l d v i l l e a f o s t g ă s i t u n d e t a ­ î n t ă r i r e a u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e a R e p u b l i ­
vietică.
Apoi apărătorul a trecut la
lămurirea împrejurărilor în care
Powers a intrat în serviciul a-
aenţiei centrale de investigaţii.
Răspunzînd la această întrebare,
Powers a spus. că el personal nu
h manifestat iniţiativă în această
După cum a declarat Powers.
stituit zădărnicirea conferinţei
la nivel înalt şi intensificarea
încordării în situaţia internaţio­
nală. Powers a declarat că el
•regretă sincer că a fost părtaş la
aceasta.
Apărătorul l-a întrebat pe Po­
wers cum a fost tratat cînd a
fost arestat şi ulterior. Răspun­
sul lui Powers a stîrnit o mare
animaţie în sală. El a sp u s:
„Mult mai bine decît mă aştep­
tam“.
Şedinţă tribunalului a fost
suspendată pînă la 18 august
ora 10 dimineaţa.
r u t t r i b u n a l u l u i s ă p r e z i n t e a c e s t a p e l nează intereselor lor şi crează
lui P o w e rs.
A c u z a t u l a r e c u n o s c u t c ă a c e s t a p e l treaga lume“.
ştia c ă îl a re a s u p ra sa.
L a cererea acuzatorului public s-a
d at citire textului acestui apel în lim ­
bile ru să şi en g leză. In ap el se sp u ­
ne : S în t am erican şi n u v o rb esc ru ­
seşte. A m nevoie de h ran ă, ad ăp o st
şi ajutor. N u v ă voi face rău. D acă
m ă veţi a ju ta , v eţi fi răsp lă tiţi.
P ow ers a reafirm at că acest apel
n u i-a fost în m în a t şi, p ro b ab il, a fost
in c lu s in e c h ip a m e n tu l să u d e cei ce
D au ajutat să se îm brace înainte de
zbor.
P ro cu ro ru l a în treb at d a c ă banii,
m o n e te le d e a u r c a re s-a u g ă s it Ia
P o w e rs nu erau c u m v a d estin aţi să nii-
tu iască o am en i sovietici. A cu zatu l a
răsp u n s că toate acestea erau destinate
să-i dea posibilitatea de a p ărăsi prin
o ric e m ijlo a c e ţa r a şi d a c ă a r li fo st
n ecesar, să rec u rg ă şi la m ituire. D u p ă
ce procurorul a spus că încercările
d e a m itu i o a m e n i so v ietici a r fi fost
sortite eşecului, P o w ers a ră s p u n s :
„S înt de aceeaşi părere“.
Z iL U A C U S :
Procesul Sui P ow ers —
procesul polifîcii americane
MOSCOVA 18 (Agerpres). —
TASS anunţă : Cunoscutul irun-
taş al vieţii publice din Anglia
Konni Zilliacus, care asistă la
procesul pilotului american spion
Powers, a declarat la 17 august
Ia Moscova că acest proces con­
stituie un proces al politicii a-
mericane în ansamblu, un pro­
ces al guvernului american.
„Powers însuşi nu este decît un
personaj secundar, o unealtă a
acestei politici“ — a spus Zil­
liacus.
Actul de acuzare în procesul
lui Powers, a spus Zilliacus,
iace o impresie excepţională
bătut.
Congresul
Partidului Socialist
Popular din Cuba
HAVANA 18 (Agerpres). —
TASS anunţă i La Havana îşi
continuă lucrările cel de al VIII-
lea Congres .al Partidului Socia­ C o r e s p o n d e n t u l a g e n ţ i e i T A S S , O . F e - î n a r m a t g h a n e z , î n t r e p r i n s ă l a c e r e r e a
list Popular din Guba. In şe­ d e a s i n t r a n s m i t e : I n ţ a ţ a g r e u t ă ţ i l o r l u i L u m u m b a , b e l g i e n i i a u p ă r ă s i t t e ­
dinţa din dimineaţa zilei de 17
august Btas Roca, secretar ge­
neral al partidului, şi-a încheiat
raportul „Bilanţul activităţii
partidului în perioada dintre
Congresele al VlI-lea şi al VIII -
lea şi dezvoltarea revoluţiei“. In
aceeaşi zi a început discutarea
raportului prezentat de Blas
Roca.
In şedinţa de după-amiază ţ i i e c o n o m i c e .
delegaţii la Congres, reprezen­
tidelor comuniste şi muncito­
reşti din 31 de ţări ale lumii au
salutat cu căldură mesajul adre­
sat Congresului Partidului So­
cialist Popular de Comitetul
Central al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice.
La lucrările Congresului parti­
cipă 204 delegaţii ale diferitelor
organizaţii ale Partidului Socia­
list Popular din Cuba, precum
şi 25 de invitaţi.
Ambasadorul II. R. S. S.
în Congo şi-a prezentai
scrisorile de acreditare
LEOPOLDVILLE 18 (Ager­ g i e n i . E l a m e n ţ i o n a t c ă p e a e r o d r o m u l
august M. D. Iakovlev, amba­
sadorul extraordinar şi plenipo­
tenţiar al U.R.S.S. în Republi­
ca Congo, a prezentat preşedin­
telui republicii Congo, Joseph
Kasavubu, scrisorile sale de a-
creditare.
Sehu Ture despre principalele
probleme politice ale Africii
ROMA 18 (Agerpres).
Ziarul „Unita“ a publicat un in­
terviu acordat de preşedintele
Republicii Guineea, Seku Ture,
în legătură cu evenimentele din
Congo şi cu principalele proble­
me politice ale Africii.
„In ultimele cîteva luni,
a spus Seku Ture, principi­
ile coexistenţei paşnice între
popoarele cu sisteme sociale
politice diferite au jucat un rol
dominant în situaţia interna­
ţională. Popoarele africane şi, aş
spune îndeosebi poporul guineez,
au aprobat şi aprobă aceste prin­
cipii. Coexistenţa paşnică trebuie
să însemne sfîrşitul imperialis­
mului şi colonialismului care
împiedică colaborarea loială şi
frăţească între popoare, dău­
o primejdie pentru pace în în­
Referindu-se la evenimentele r e l a t e a z ă z i a r u l „ N e u e Z ü r i c h e r Z e u î n c a l i t a t e d e F o s t „ s l u j b a ş a ! s t a ­
din Congo, preşedintele a sp u s:
„Independenţa Gongoului este re­
zultatul luptei curajoase a po­
porului congoiez şi îndeosebi a
clasei muncitoare congoleze. De
aceea ţelul acestei independenţe
este reînnoirea economică, so­
Sicilia—-colţul cel mai întunecat
din Europa de sud
NEW YORK 18 (Agerpres).
„Colţul eel mai întunecat din
Europa de sud“ — îşi intitulea­
ză săptămînalul american „Ti­
me“ o corespondenţă despre sta­
rea de înapoiere şi mizerie cro­
nică din Sicilia. „Din populaţia
de 4.700.000 de oameni a Sici-
liei — scrie corespondentul re­
vistei americane — 900.000 sînt
consideraţi în statisticile oficiale
drept trăind în mizerie completă
şi 1.200.000 de oameni ca vie­
ţuind într-o stare de „semimize-
rie“. In Palermo, capitala insu­
lei, o anchetă recentă a desco­
perit aproape 500 de persoane
locuind în camere supraaglome­
rate într-o stradă complet lipsi­
tă de instalaţii sanitare, in sate
viaţa nu e mai uşoară. In Palna
9 .0 0 0 de docheri
L O N D R A 18 (A gerpres). - T A S S
a n u n ţă : L a 17 au g u st, 9-000 de d o ­
cheri din L o n d ra au d eclarat g rev ă
cerînd m ajo rare a salariilor. In portul
londonez staţionează nedcscărcate 63
de cargoboturi.
In faţa clăd irii u n d e îşi á re sed iu l
congresul sindicatelor britanice a avut
loc o d e m o n stra ţie d e m a să a g re v iş­ de birou care au cerut m ajo rarea sa ­
diţiile aco rd u lu i privitor Ia rnajora- m u n c ă.
G u ve rn u l Coiwoului ia măsuri
p e n tru re sta b ilire a ordinei
ş i ' întărirea p u te rii de stat
L E O P O L D V IL L E 18 (A g erp res). — in u rm a intervenţiei d etaşam en tu lu i
serio a se pe ca re le în fru n tă p o p o ru l
R epublicii C o n g o , g u v ern u l ţării ia
m ăsu ri energice pentru restabilirea o r­
dinei şi p en tru în tărirea puterii de stat.
Jo sep h K asav u b u , preşed in tele R ep u ­ M en ţin eţi legături strîn se cu O .N .U .«."
blicii, a a d re sa t p o p o ru lu i ţării u n
m e sa j p rin c a re c h e a m ă pe toţi ce tă­
ţenii republicii să sp rijin e m ă su rile g u ­
v ern u lu i u rm ă rin d restab ilirea păcii şi
liniştei în ţară, n o rm a liz area activ ită­ ţară. P rim u l m in istru a a n u n ţa t că
In se a ra zilei de 16 a u g u st, p rim u l calitate d e şef al g u v e rn u lu i, a u s e m ­
bit despre im portantele m ăsu ri luate de
g u v ern pentru a restabili cît m ai g ra b ­
nic o rd in ea în ţară.
A nalizind evenim entele din ultim ele
zile, şi în special, m isiu n e a lui H a m -
m arskjoeld, şeful guvernului congoiez
a sp u s că secretaru l g e n e ra l al O .N .U .
nu a făcut nim ic pentru îndeplinirea
hotărîrilor C onsiliului de S ecuritate.
A cţiu n ile lui H am m a rsk jo e ld , a d e c la ­ zilor.
rat L u m u m b a, au îm piedicat îndepli­
n irea hotărîrilor C onsiliului de S ecu ­
ritate, au făcut ca poporul şi g u v er­
nul congoiez să-şi p iard ă încrederea
în secre taru l g e n e ra l al O .N .U .
L u m u m b a a subliniat că, cu în g ă­
d u in ţa directă a secretarului general
al O .N .U . şi a a ju to are lo r lui, su b
steag u l O .N .U . s-au ascu n s şi au a c ­
ţio n at la L eo p o ld v ille p ara şu tişti b el­
şam en t în a rm a t de soldaţi belgieni.
A tunci cînd L u m u m b a, care se afla
personal pe aerodrom , a cerut pleca­
rea lor im ed ia tă din C o n g o , a in terv e­
nit ofiţerul su ed ez cu g rad u l cel m ai
înalt, declarînd că pe aero d ro m dă
o rd in e el, n u g u v e rn u l co n g o iez. A bia tră g rea îm potriva uneltirilor im pe­
cială şi culturală înfăptuită
în interesul poporului con­
goiez. Lupta Gongoului nu
este pur şi simplu lupta mişcării
naţionaliste congoleze împotriva
imperialiştilor şi colonialiştilor
lor. Este lupta Africii care do­
reşte să-şi cucerească indepen­
denţa deplină şi să se bucure
larg de libertatea sa, împotriva
acelora care mai vor să o asu­
prească şi să o exploateze“.
Preşedintele Guineei a con­
damnat comploturile imperialiste
împotriva independenţei şi suve­
ranităţii naţionale a Republicii
Guineea.
F9©:
Recompensă pentru „ înaltele
funcţii deţinate<(. . .
B O N N 18 (A gerpres). — D u p ă cum de m ărci vest-germ ane. P înă acum ,
tu n g “, fostul pro cu ro r g en eral al „T ri­
bu n alu lu i p o p u lar“ hitlerist, E rn st
L autz, care în tim pul regim ului na=
zîst a pronunţat sute de co n d am n ări
la m oarte, v a prim i, prin h o tărîrea
u n u i trib u n al ad m in istrativ din la n ­
dul S c h le sw in g , o p en sie lu n a ră d e 691)
de Montechiaro, de exemplu, în
vestul insulei, 65 la sută din
locuitori sînt analfabeţi şi tră­
iesc mai ales în caverne sau co­
cioabe mizere“.
Unul din factorii care agra­
vează mizeria este, aşa cum au
mai arătat şi ziarele italiene,
societatea secretă „Mafia“, or­
ganizaţie teroristă a marilor la-
tiîundiari locali, care şi-a insti­
tuit un regim al teroarei în în­
treaga insulă. „Apatia“ acţionea­
ză şi ca o adevărată asociaţie
de cămătari — scrie revista. Ea
Licata, unul din oraşele cele mai
sărace ale insulei, cămătarii din
.Mafia“ cer dobînzi de peste
120 la sută lunar pentru împru­
muturile acordate...
londonezi în grevă
rea salariilor încheiat de conducerea
sindicatului cu patronii.
L a 17 au g u st au declarat de ase­
m en ea, g re v ă fu n cţio n arii secţiei din
B irm in g h am a asociaţiei autom obiliş-
tilor, în se m n de p ro test îm p o triv a
concedierii unui g ru p de funcţionari
ritoriul congoiez. E ste interesant de
s e m n a la t că la soldaţii b elgieni s-au
g ăsit foi volan te pe care s c ria : „N u
v ă ev acu aţi tă ră dispoziţii speciale.
Şeful g u vernului congoiez a vorbit
in a m ă n u n ţim e d esp re m ă su rile g u ­
vernului avînd ca scop întărirea pu­
terii d e sta t şi resta b ilirea o rd in ei i
preşedintele R epublicii şi el însuşi, în
pe te rm en de 6 luni. D ecretu l in tră în
v ig o are im ediat.
G u v ern u l R epublicii, va cere O .N .U .
înlocuirea tuturor trupelor europene
prin unităţi m ilitare africane, p recu m
şi transferarea controlului asu p ra ae­
ro d ro m u rilo r ţării în m îinile c o n g o le ­
R ăsp u n zîn d la o în treb are cu pri­
vire la situaţia financiară, prim ul m i­
nistru a declarat că g uvernul a ad o p ­
tat o h o tărîre potrivit căreia, în c a ­
zul cînd g uvernul belgian ar refuza
să restituie R epublicii C o n g o rezerve"
de a u r şi fondurile care ap a rţin g „
v ern u lu i co n g o iez şi au fost d u se în
B elgia, g u v ern u l congoiez va confisca
toate b u nurile ap a rţin în d B elgiei şi ce­
tăţen ilo r ei din C o n g o .
P olitica guvernului, îndreptată spre
cii, sp re în tă rire a p u terii d e sta t, a d e ­
clarat L u m u m b a în încheiere, sprijinul
de ca re se b u cu ră în rîndurile m ajo ri­
tăţii populaţiei co n g o leze co n stitu ie o
chezăşie a succeselor în lupta n o as­
rialism ului internalional.
Vorbind despre problema uni­
tăţii popoarelor africane, Seku
Ture a declarat: asupritorii se
tem cel mai mult de unitatea de
acţiune, întrucît ei ştiu că ori de
oiţe ori africanii s-au întîlnit
pentru a discuta problemele lor
politice, economice, administra­
tive şi culturale, şi-au dat seama
imediat că adevăraţii duşmani ai
fiinţei lor naţionale şi ai intere­
selor lor cînt colonialismul şi
imperialismul.
De aceea, lozinca unităţii Afri­
cii înseamnă hotărîrea popoare­
lor africane de a lupta împotriva
exploatatorilor şi asupritorilor.
tu lu i“ el a p rim it d in p a rte a guve.r»
. n u l u i d e l a B o n n s u m a d e 160.000
de m ărci vest-germ ane sub form ă de
ajutoare băneşti, drept recom pensă pen*
tru „înaltele funcţii deţinute" in
tre c u t.
Situaţia economică
a S.U.A. se înrăutăţeşte
treptat
E S S E N 1 18 (A gerpres). — R obert
Singer, corespondentul ziarului vest-
g en n a n „D ie W e lt“ la N ew Y ork“,
sem n ează u n articol în care arată că
situaţia econom ică a S tatelor U nite,
după părerea unor cunoscuţi econo­
m işti am erican i, se în rău tăţeşte treptat-
E l su b lin ia z ă c ă „e co n o m iştii şi po-:
liticienii am erican i, ca re se g în d e sc
la alegeri, apreciază ca în g rijo răto are
situ aţia de pe p iaţa m u n c ii“. A stfel,
relatează co respondentul, în S ta'
U n ite „sînt în re g istraţi 4.400.000 d e
şom eri, ad ică 5,5 la su tă d in n u m ă ru l
total al celor care cau tă de lucru“.
R eferindu-se la p o sibilitatea ca S ta ­
tele U n ite să fie lo v ite d e o d e p re ­
siune econom ică, R o b ert S in g er relevă
faptul că „L eo n K ey serlin g , care între
anii 1950 şi 1953 a deţinut funcţia de
preşedinte al corpului de consilieri
econom ici de pe lîngă preşedintele
S tatelor U nite, vorbeşte de o n o u ă
sta g n a re în eco n o m ie şi de o nouă
re c e siu n e c a re v a a v e a loc fie la
sfîrşitu l a c e stu i an, fie la în c ep u tu l a-
nului 1961- T o t la o recesiune se
aşteap tă şi S tan ley R uttenberg, lider
sindical am erican, am bii atribuind vina
m ice duse de guvernul E isenhow er".