Page 66 - 1960-08

Pag. 2
IgijigigggBgggi^gggWMmgggiwggggigggij^ ^ gagBgwiggigjTOgBroggjgggMWMigwggB»;-»»^gBWjBgpcagçgMBBatrogajgagTOiaj
Răspunderea comuniştilor penérai
m ititea o rg a n iz a ţiilo r de masă
dira care fac parte
S ectorul ÎI al m inei P etrila
se num ără printre sectoarele ca ­
re au o activitate bună. Un timp
îndelungat, ei a deţinut locul în-
tîi pe C.C.V.J., fiind d istin s cu
C a s c a de aur a t e h n ic ia n u lu i. In m area organizaţiilor de m asă,
şcest sector lucrează brigăzi de
frunte, conduse de m ineri pri­
cepuţi şi care au ob ţin u t su c ­
cese de seam ă în creşterea ran­
dam entelor, reducerea preţului de
cost, îm bunătăţirea calităţii căr­
bunelui.
M ichiev Gheorghe, C osm a Er-
n e s t , H a i d u 1u liu , C ro ito r ii
Gheorghe, Sidorov V asile sînt
doar cîţiva din şefii de brigăzi
de mineri din acest sector, care
se g ă se sc în prim eie rînduri a le
luptei pentru îndeplinirea şl de­
păşirea sarcinilor de plan.
La rezultatele bune obţinute
de acest sector a adus o inare
contribuţie m unca de îndrumare
şi control desfăşurată de o rga­
nizaţia de bază de partid. Avînd
un birou com pus din oam eni bi­
ne pregătiţi din punct de vedere
p oiitic şi p rofesion al, cu m sînt
tehnicienii Cenaru Gheorghe,
Nistcrean Gheorghe, sau m ine­
rii S id orov V asile, D arie G h eor­
g h e şi P eter M oise, activitatea
o rg a n iza ţiei se d esfă şo a ră în
bune condiţiuni, este asigurat
rolul conducător al organizaţiei
în toate dom eniile de activitate.
Adunările generale ale organi­
zaţiei de bază se pregătesc te­
m einic, se aleg pentru analiză
cele mai importante probleme,
s-a reuşit ca în toate b rig ă z ile şi
în toate schim burile să se g ă ­
sească membri sau candidaţi de
partid.
O r g a n iz a ţia de partid d ă a-
ten ţia cu ven ită şi con d u cerii şi
îndrumării organizaţiilor de m a­
să din sector. A cest lucru reiese două brigăzi de m in e r i: cele
din faptul că unii m em bri şi
candidaţi de partid au sarcini
în cadrul acestor organizaţii, iar
periodic se a n alizează în ad u n ă­
rile generale ale organizaţiei de
Oameni oare perfecţionează tehnica
In secţiile şi sectoarele Com­
binatului siderurgic din Hune­
doara, întilneşU to t mai mulţi
m uncitori, ingineri şi tehnicieni
oare nu precupeţesc nici un efort
pentru perfecţionarea tehnicii,
pentru găsirea şi aplicarea de
noi so lu ţii şi procedee tehnologi­
ce în procesul de producţie. P rin ­
tre aceştia se numără şi comu­
n istu l Francisc Sider de la la m i­
n orul de 800 mm. Preocupat de
găsirea de noi căi pentru spori­
rea vitezei de laminare, după
mai multe încercări, el a reuşit
să realizeze o valoroasă inovaţie
care constă în confecţionarea
unor susţinători m obili la maca­
ralele 10 şi 10 bis.
înainte vreme, aceşti susţină­
to ri din fontă şi porţelan se ru ­
peau des şi în felul acesta se de­
cupla întreaga linie de laminare
-precum şi alimentarea cuptoare­
lo r cu energie electrică. Durata
Acestei decuplări era de circa 20
ele minute, tim p în care se repa­
rau aceşti susţinători. Ea se re­
peta de două— trei o ri pe fiecare
•schimb', întrerupîndu-se lam ina­
rea iar lingourile din cuptor se
NERUL M OM LCA
In anul 1938 cînd fasciştii
pregăteau războiul împotriva
Uniunii Sovietice, la mina Ghe-
Iar a sosit un fecior. Avea
vreo 21 de ani dar viaţa, via­
ţa zbuciumată din timpurile
acelea, nu l-a lăsat să creas­
că prea voinic. Stăpînii m i­
nei l-au măsurat din cap pînă
în picioare. Aveau nevoie de
oameni puternici care să lup­
te cu stînca şi s-o ăărîme.
_ De ce n-ai crescut mai
mare mă ? — i-a zis unul rî-
sînă ironic.
Feciorul şi-a aţintit privirile
intr-un loc fix, pe duşumea,
— Sînt băiat sărac. Am
muncit mult, dar să ştiţi că
sînt sănătos. Vă rog să mă an­
gajaţi... /
Stăpînii au liotărît cu greu, dar
pînă la urmă Ioachim 'Modîl-
că a intrat în rînăurile celor
care trebuiau să se lupte cu
stînca. Abia la locul de m un­
că a simţit o strîngere de ini­
mă. Avea în faţă stînca tare a
muntelui iar ca unelte prin­
cipale doar braţele. Cu mîini-
le trebuia să prindă ranga de
fier, să apuce bolovanii grei
iar cu umărul să împingă va-
goneţii încărcaţi cu minereu.
Anii au trecut greu şi fie­
care a lăsat amintiri triste
despre care Ioachim nu vrea
să mai vorbească. In august
1944, cînd razele libertăţii se
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1759
!ggMrm*i«raaiwHmtaiüiairmmmtmaamaBBitmmcammBmtBimamBagggggaaţgacg
ÎN RAIONUL QRÂŞTIE
Pri/n-minerii Pe­ Mat multă atenţie asigurării
tru Cimpeanu şi Ni- spaţiilor pentru însilozare
cotae Sturza de la
IM . Barza slut cu­ Una din ram urile de produc­ titate, trebuie asigurat un spa­
bază diferite aspecte ale m uncii Adunarea generală a apreciat noscuţi nu numai ţie care aduce venituri însemna­ ţiu de 52.890 m.c. Pînă la
organizaţiilor de m asă. în m od just că v in o v a t de a c e a s­ prin preluarea e- te u n ită ţilo r agricole socialiste data de 12 august în u ni­
tă situaţie nu este num ai co m i­ chipclor codaşe şi este ramura creşterii animalelor. tăţile agricole socialiste din
Faptul că organizaţia de bază tetul sin d ica l de secţie şi c o n ­ ridicarea lor la H rănite şi în g rijite corespunză­ raionul Orăştie s-a asigu­
de partid se preocupă de îndru­ ducerea tehnico-adm inistrativă nivelul fruntaşilor, tor, animalele dau producţii ce rat pentru însilozarea fura­
a sectorului care n-a sprijinit în­ ci şi prin depăşi­ se pot valorifica în tot cursul jelor un .spaţiu de numai 16.600
analizează activitatea acestora, deajuns întrecerea, ci şi membrii rile zilnice de plan anului aducînd lună de lună m.c. din care 14.500 m.c. în gos­
este un lucru bun şl n ecesar. In de partid care activează în ca ­ de 25-40 la sulă. mari sume de bani. In regiunea podăriile agricole colective şi 900
co n d u cerea şi în drum area o r g a ­ drul sin d ica tu lu i şi care poartă noastră, atît condiţiile naturale m.c. în G.A.S. După cît se vede,
nizaţiilor de m asă însă, numai răspunderea pentru buna sa ac­ lată-i in fotogra­ c it şi priceperea oamenilor, fa ­ faţă de volum ul mare de spaţiu
şedinţele de analiză, nu sînt su­ tivitate. fia noastră pe cei vorizează întrutotul dezvoltarea care trebuie asigurat în raion,
ficiente. In o rg a n iz a ţiile de m a ­ doi prim-mineri creşterii animalelor. pînă la ora actuală s-a realizat
să lucrează com unişti care au Adunarea generală a dat un înaintea intrării in foarte puţin. In afara gospodă­
sarcina să imprime linia politică ajutor preţios com uniştilor care şut. In acest, an, unită ţile agrico­ riilo r agricole colective din
a partidului, să m obilizeze m a­ lucrează în organ izaţia sin d ica ­ le socialiste din raionul Orăştie Spini, Turdaş şi Aurel Vlaicu,
sele la înfăptuirea ei. Prin aceşti lă, a ră tîn d u -le care sîn t o b lig a ­ 0 şi-au propus în planurile de pro­ care au asigurat în întregim e
com unişti, se asigură însăşi ţiile lor. D upă adunarea g e n e ­ ducţie dezvoltarea sectorului zoo­ spaţiul pentru însilozarea fura­
conducerea de către partid a or­ r a l ă , Ia s c u r t t im p , s i t u a ţ i a s - a :s©: tehnic şi în special a creşterii jelor, celelalte gospodării a g ri­
ganizaţiilor de m asă. îm bunătăţit. vacilor de lapte. Din fonduri cole colective s-au preocupat in ­
Instruirea agitatorilor proprii şi din creditele acordate suficient de această problemă
Activitatea acestor membri de Com uniştii au desfăşurat o de stat, gospodăriile agricole co­
partid care au sarcini în cadrul m u n că rod n ică şi astfel s-a reu­ Zilele trecute, în sala sediu- mijlocul colectiviştilor şi înto- lective din raionul Orăştie au deosebit de im portantă. Rămîne-
organizaţiilor de m asă este une­ şit ca în sector num ărul b rig ă ­ cumpărat un număr însemnat
ori neglijată, nu se analizează zilor de m ineri antrenate în în ­ lui G.A.C. „1 Mai“ din Demsuş, \ vărăşiţilor precum şi în rîndul de animale, mai ales vaci de rea în urmă în această privinţă
de organ izaţiile de b ază în su ­ trecerea socialistă pe proiesii să a avut loc o şedinţă de instrui­ ţăranilor individuali în vederea lapte. De la fiecare din acestea,
ficientă m ăsură. Acest lucru se crească de la 2 la 14 în cărbune, re a agitatorilor din satele şi sporirii producţiei agricole la colectiviştii şi-au propus să ob­ este explicată în bună măsură
m ai în tîm p lă şi în cad ru l o r g a ­ iar la pregătiri să a ju n g ă la 7, comunele Demsuş şi Lunca Cer­ hectar, pentru creşterea unui ţină o producţie de peste 2.000
nizaţiei de bază nr. 2 de ia m ina ceea ce constituie încă o dovadă nii. încă din primele ore ale număr cit mai mare de anima­ litri lapte. Mai m ult chiar, gos­ prin aceea că multe organizaţii
Petrila. că atunci cînd există preocupare dimineţii, au sosit aci 76 agi­ le şi pentru atragerea tuturor podăriile agricole colective din
din partea com uniştilor, se pot tatori din satele Lunca Cernii, ţăranilor muncitori pe drumul raionul Orăştie, care au răspuns de partid şi consilii de conducere
Recent, adunarea generală a obţine în mod sigu r su ccesele Meria, Negoi, Demsuş, Ciula agriculturii socialiste. Apoi, un chemării la întrecerea lansată
organizaţiei de bază a analizat dorite. Mare, Poeni şi Peşteniţa. ale G.A.G., au lăsat problema
felul în care se desfăşoară între­ însemnat număr de agitatori au de către colectiviştii din Gîlnic,
cerea socialistă şi m ai ales în ­ C om u n iştilo r care lu crează în In cadrul instructajului, tov. luat cuvîntul făcînd numeroase s-au angajat să obţină de la fie ­ asigurării spaţiilor necesare pen­
trecerea pe profesii în cadrul diferite organizaţii de m asă le Ion Piruţă, secretar al Comite­ propuneri, luîndu-şi angajamen­ care vacă peste 2.500 litr i lapte.
sectorului. In faţa adunării g en e. revin sarcini de m are răspunde­ tului raional de partid Haţeg, te menite, să ducă la întărirea tru însilozat pe planul al doilea.
rale, tov. Ioan Firoiu a prezentat re. îndeplinirea cu sim ţ de răs­ a vorbit despre rolul pe care-1 muncii de agitaţie în viitor. Dar, pentru a obţine aseme­ Aşa, de pildă, consiliul de con­
un referat care a oglindit situa­ pundere a acestor sarcini este o au agitatorii în munca de popu­ Asemenea instruiri au avut loc
ţia întrecerii socialiste. S-au pur. obligaţie şi de aceea fiecare tre­ larizare în rîndul maselor a în aceeaşi zi şi în centrele Ha­ nea producţii, animalele trebuie ducere şi organizaţia de partid
tat discuţii, s-au criticat lipsu­ b u ie să lu p te p en tru a fi la î n ă l ­ sarcinilor pe care Directivele ţeg, Sarmizegetusa, Pui, Bre­ hrănite corespunzător şi în tre ţi­
rile m anifestate, arătîndu-se că ţimea sarcinilor încredinţate. celui de-al III-lea Congres al tea Strei, Berthelot şi în alte nute în cele mai bune condi- de la G.A.C. Pricaz nu a mobi­
din partea com itetului sindical partidului le pune în faţa oa­ comune la care a participat ţiu ni. In acest scop, colectiviştii
de secţie n-a existat suficientă I. P A U L menilor muncii de la sate. din raionul Orăştie au asigurat, lizat colectiviştii la săpatul gro­
preocupare pentru extinderea un însemnat număr de agita­ pentru animale adăposturi co­
întrecerii pe profesii care s-a do­ In expunerea prezentată, tov. tori. pilor pentru siloz, fapt care a
vedit rodnică. Ion Firuţă a accentuat asupra respunzătoare cît şi însemnate
ca ntităţi de nutreţuri uscate. făcut ca pînă la aceeaşi dată să
C ritici Ie a d u s e s în t p e d e p lin muncii politice pe care agitato­ P. FARCAŞ1U
juste. D eşi toţi m uncitorii din Ş tiinţa şi practica crescători­ nu se asigure decît 730 m.c. din
sector erau antrenaţi în între­ rii vor trebui s-o desfăşoare în corespondent cei 2.200 m.c. necesari. O situaţia
cere, în întrecerea socialistă pe
profesii au fost antrenate num ai asemănătoare se prezintă în gos­
podăriile agricole colective d;n
Beriu şi Orăştie, unde din spa­
ţiu l pentru însilozare de 2.400
m.c. şi respectiv, 2.200 m.c.. nu
au fost asiguraţi decît 100 şi
respectiv 750 m.c. La fel se pre­
zintă situaţia asigurării spaţii­
lor de animale a dovedit însă lor pentru însilozarea furajelor
conduse de tov. M ichiev Gheor­ in zito la m i m im eltô-f- că la baza obţinerii unor pro­ şi în gospodăriile agricole colec­
ghe şi C osm a Ernest. De a se ­ ducţii sp orite.d e lapte stă asi­ tive din Geoagiu, Bobîlna, Rîpaş
m enea, în întrecerea pe profesii
au fost antrenaţi num ai doi ar­ gurarea anim alelor cu suficiente şi altele.
tificieri, 4 teh nicieni şi ingineri.
Am sunat la apartamentul nr. 14, de armata, am venit şi la Hunedoara. Un iar mie mi-a sporit salariul în mod nutreţuri suculente, bogate în v i­ In unele u nită ţi agricole so­
pe a cărui uşă, o plăcuţă informează cufăr de lemn şi meseria de fierar, simţitor, putem să le cumpărăm uşor. tamine şi săruri minerale. L u ­ cialiste din raionul Orăştie per­
lapidar: „Origore Moraru — maistru erau toată averea mea. Am început să cră torii din G.A.S. şi colectiviştii sistă încă tendinţa de a amîna
răceau îngreunînd reluarea pro­ La aglomeraior — C.S.H.". Ne-a deschis lucrez şi tot în acel an am cunoscut-o k din raionul Orăştie, au c u ltiva t efectuarea gropilor pentru siloz
cesului de laminare. P rin aplica­ soţia lui, o femeie mărunţică, blondă. pe soţia mea, atunci lucrătoare la can­ porumbul pentru însilozat pe pînă în preajma însilozării. E o
După ce-ani dat bineţe, am intrat. An­ tină. Ne-am căsătorit. Masa cu trei pi­ Am înţeles fără ca maistrul Moraru 1.100 ha. Fiind între ţin u t în bu­ practică greşită deoarece nea-
rea acestei in o vaţii cu susţinători treu!, curat, împodobit cu reproduceri cioare pe care o vedeţi, a fost prima să fi povestit mai departe, că povestea ne condiţiuni, el va da la ha. vînd asigurate la tim p spaţiile,
de artă şi vederi, părea primitor, ca noastră „mobilă". Apoi am mai găsii mesei se împleteşte sirius cu poves­ peste 40.000 kg. masă verde. iar braţele de muncă fiin d soli­
!mobili viteza de laminare a lin-, şi zîmbelul şi glasul domol, ardele­ un pat si două scaune. N-avem de ce tea vieţii lui. Pentru a obţine un nutreţ însi­ citate şi la alte lucrări, însiloza­
g ou rilor a crescut cu o jumătate nesc, al gazdei. ne feri, aşa era atunci. Deşi se făcu­ lozat de bună calitate, procesul rea va suferi întîrzieri.
seră multe la Hunedoara, era încă Anii scurşi din August 1944 au dat însilozării trebuie să decurgă
de oră pe fiecare schimb, asigu- Pe maistrul Moraru l-am găsit in- un nou curs şi vieţii acestui om. Co­ rapid şi în cele mai bune condi­ In aceste zile, paralel cu u r­
tr-una din camere. Aplecat asupra ţi­ Din carnetul pilul de atunci. — in faţa căruia nu ţiuni. Porumbul trebuie recoltat gentarea treierişului, consiliile
rînd în felul acesta o creştere nui caiet, se muncea să înţeleagă me­ REPORTERULUI se deschidea decît perspectiva unei vieţi ş! însilozat numai în perioada de conducere şi organizaţiile de
canismul unor ecuaţii chimice, Ne-a mizere, pierdute in atelierul !.alunecos de coacere lapte-ceară, atunci partid din G.A.C. trebuie să mo­
simţitoare a productivităţii lam i­ răspuns zimbind la salut, apoi ne-a greu. Trebuia să facem in anii urmă­ al vreunui patron — a devenit astăzi cînd conţine cele mai m ulte u- bilizeze mai intens colectiviştii
lămurit: tori mult mai multe. Dar, încet, încet, om. I-a schimbai viaţa partidul comu­ nităţi nutritive. Această perioa­ la lucru şi să formeze echipe
norului. am ajuns la liman. Acum, vedeţi cum niştilor, partidul oamenilor ce tran­ dă este foarte scurtă şi tocmai permanente care să lucreze nu­
— Curind vom da aglomerat aulo- stăm. sformă visele in realităţi. de aceea însilozarea este un pro­ mai la săparea g ro pilor pentru
* fondant. Trebuie să ne punem la punct ces care trebuie să decurgă ra­ siloz. Numai în acest fel se va
încă de pe acum. Altfel, se supără jur­ In cealaltă cameră, mai mică, dar L-am ascultai pe comunistul Mora- pid. putea ca şi în raionul Orăştie
O inovaţie de asemenea im ­ naliştii pe noi. Dar, poftiţi, slaţi un la fel de frumos mobilată şi împodo­ ra, astăzi maistru aglomeratorist. Cit să se asigure anim alelor hrana
pic la noi. bită ca şi prima, Lucica, fetiţa de b de simplu şi de firesc vede el schimbă­ In raionul Orăştie trebuie să suculentă necesară pentru a se
portantă a realizat-o şi comunis­ ani a maistrului Moraru, se juca cu rile din viaţă, Parlidul i-a dai sigu­ se însilozeze peste 35.000 tone putea obţine produse ridicate de
Ne-am aşezat. Camera, mobilată cu păpuşile „de-a şcoala" (abia merge la ranţa in viilor cu ani în urmă masă verde. Pentru această can­ carne şi lapte.
tul Petru Ciur-dărescu de la secţia „Bega", pe pereţi cu covoare şi !olo­ grădiniţă şi vreţi să fie profesoară). şi şi-o Păstrează cu încredere. „Vom
grafii de familie înrămate, strălucea izbuti şi de acum înainte" — parcă
O.S.M. 1, care p rintr-un studiu de curăţenie. Pe jos covoare, iar pe La un aragaz cu trei ochiuri, in bu­ spune chipul lui cu trăsături dure,
m inuţios a reuşit să modifice una din noptiere, un aparat de radio cătărie, soţia gazdei pregătea prin- lot aşa cum e sigur că miine va în­
„Aurora" (cadou din U.R.S.S.), cu un zul. Vrind parcă să se scuze că bu­ ţelege si- ecuaţiile care astăzi îl mun­
mecanismul de rotire al cabinei pickup deasupra. Toiul dovedea că te cesc aliia. Căci el este la fel ca toţi
afli in casa unor buni gospodari Pri­ comuniştii — perseverent, încrezător in
macaralei de şarjare. Această virea ni s-a oprit insă mirată asupra viitorul lot mai luminos al patriei
unei mese vechi rotunde, dintr-un colţ.
inovaţie coristă în confecţionarea noastre socialiste.
— La masa aceea vă uitaţi ? a in­
unor cuple pe axul vertical al tervenit gazclu. Am fi putut s-o arun­ L. M Ă G U R E A N U
cabinei, redneînd în felul acesta
tim pul de demontare şi montare
a axului vertical. De remarcat
este şi faptul că tov. Ciurdărescu
este un inovator activ al secţiei,
care în decursul acestui an a rea­
liza t încă două inovaţii valoroa­ căm demult, pentru că nu foloseşte la cătăria nu este pusă încă la punct,
nimic, decît ca amintire. Dar cum nu gazda ne spuse :
se. Valoarea econom iilor realiza­ renunţăm la amintiri, n-am renunţat Ca r fe a -în slujba educaflei comuniste
nici la ea. Masa are povestea ei, po­ — Ne mai trebuie o maşină de spă­ a celor ce muncesc
te prin aplicarea în practică a veste care se Împleteşte cu a mea, a lat rufe, iar pentru anul viitor vrem
familiei. In 1951, după ce-am făcut şi un frigider. După ce s-au ieftinit,
m ai m ultor in o vaţii la secţia
O.S.M. 1, se ridică la suma de
2.100.000 lei.
/v In activitatea cultural-educati- la dispoziţie în plus numeroase s titu ţii ale oraşului. Tot în rîn ­
vă, munca cu cartea ocupă un dul acestor acţiuni se pot am inti
loc im portant. Cînd aceasta se ziare şi reviste; care pot fi stu­ şi unele simpozioane, serate l i ­
face cu simţ de răspundere, re­ diate în sala de -lectură. Numai terare, concursuri, g hicitori etc.
întindeau peste plaiurile ţă ­ pe vremea burghezo-moşieri- la Ghelar apoi la Teliuc. De zultatele nu întîrzie să se arate, în ultim a vreme, biblioteca a pe teme inspirate din lupta pen­
tn regiunea noastră, toate clu­ fost dotată cu noi volume în tru pace şi socialism a poporului
rii, în mintea tinărului miner mli. Acum, locomotiva aduce multe ori am greşit, dar co­ burile, colţurile roşii, căminele valoare de 5.000 lei. Pe lingă nostru o glindită în literatură.
culturale şi casele de cultură, club funcţionează de asemenea
a încolţit speranţa, dorinţa vagoanele pînă la locul de muniştii m-au ajutat. Vreau dispun de biblioteci bine înzes­ două biblioteci afiliate — una O atenţie specială ta acest
trate, unde iu b ito rii de literatură la Bărbăteni şi alta la fila tu ră club se acordă educaţiei tehnico-
ăe-a trăi o viaţă mai bună. muncă, două excavatoare prind să muncesc mai bine... pet afla cele mai proaspete nou­ — pentru cei care locuiesc în ştiin ţifice a maselor la rg i de c i­
tăţi. această parte a oraşului. Afară titori, interesului pentru dezvol­
Peste 4 ani, Ioachim Moăîlcă bolovanii şi-i încarcă, iar per­ Adunarea comuniştilor l-a de acestea, în diferite întrep rin ­ tarea gustului de studiu al c ă rţii
O activitate m ulţum itoare în deri din oraş mai funcţionează tehnice. Pe această linie la col­
s-a mutat la Teliuc. Atunci foratoare şi foreze moderne ascultat cu atenţie, mulţi i-au privinţa interesului pentru pă­ 16 biblioteci mobile. ţul roşu al fila tu rii tov. mg.
trunderea cărţii în rîndurile ma­ Bunget Vera a ţin u t recent con­
nu era mare deosebirea între spintecă la repezeală stînca. pus întrebări şi au discutat selor la rg i de c itito ri o desfă­ Num ărul c itito rilo r trece în ferinţa „C artea tehnică în s p ri­
şoară bibliotecile raionale şi mai prezent de 2.000. Lunar se în ­ jin u l re a liză rii şi depăşirii sarci­
cele două mine, dar omul Ioachim Moăîlcă s-a gindit despre el. Ioachim Moăîlcă a ales cele sindicale. Intre acestea scriu la această bibliotecă, în n ilo r de p lan“ , iar la colţul
din urmă se remarcă cele ale medie, oîte 200 c itito ri, dintre roşu al atelierelor minei, confe­
vroia să fie mai aproape de mult cum să unească forţa fost primit in unanimitate can­ cluburilor muncitoreşti din H u­ care m uncitori şi tehniceni sînt rin ţa „R o lu l cărţii tehnice în r i ­
nedoara, Valea Jiului, Călan şi în proporţie de peste 80 la sută. dicarea c a lific ă rii“ , susţinută de
casă., mai aproape de pă­ maşinilor cu priceperea oame­ didat de partid. Era prima Gugir. A ici se organizează pe­ Pînă în prezent, în acest an s-au ing. Haber Francisc. Şi sim po­
riodic diferite acţiuni cu carac­ c itit din această bibliotecă circa zioanele literar-artistice organi-
rinţi. Aci a muncit încă 10 nilor ca să poată da mai mult mare bucurie din viaţa lui. ter educativ, menite să contribuie 4.000 volume. zale cu tineretul (in titu la te :
la dezvoltarea sentimentelor pa­ „G lo rio su l drum al p artidu lu i o-
ani. Domol d i n ___________ _____________ minereu. Fl a k trio tism u lu i socialist şi ale in ­ Intre m anifestările cu caracter g lin d it în lite ra tură “ , „L ite ra tu ­
ternaţionalism ului proletar al de masă organizate aici, cele ra nouă în R.P.R.“ şi „S c riito ­
fire, el avea cerut conducerii Trecuseră doar citeva săptâ- celor ce muncesc. care popularizează hotărîrile rii despre oameni şi fapte clin
partidului şi guvernului ocupă industria şi agricultu ra socialis­
însă o calita­ Al ZILELOR sectorului ca să mînl. Minerii de la Teliuc s-au In tre bibliotecile ce desfăşoară loc preponderent. In u ltim a v re ­ tă“ ) s-au bucurat de succes.
te . deosebită: o muncă fructuoasă în această me, acestea au fost inspirate în
m,uncea mult şi NOASTRE facă şi m un­ adunat să serbeze ziua lor. E- privin ţă se num ără şi cea a clu ­ prim ul rînd din documentele ce­ In prezent, biblioteca clubului
ca de artifi- bului muncitoresc al sindicatelor lui de-al III-le a Gongres al sindicatelor din Lupeni şi-a in ­
rau de faţă mineri şi oaspeţi. din Lupeni, unitate de acest fel P.M.R. şi de ultim ele im portante clus în plan şi alte acţiuni ase­
dintre cele mai bine dotate din hotărîri ale p artidu lu i şi guver­ mănătoare, dintre care mai multe
cinstit, căuta -— — — ---- cier. Atunci lui Ioachim Modîlcă i Valea Jiului. Fondul său de cărţi nului menite să contribuie la închinate prieteniei cu marele po­
întrece 30.000 de volume din îmbunătăţirea co nd iţiilor de trai por sovietic, au şi avut loc. Ast­
metocle bune şi le folosea. A- — Aşa ne gospodărim mar s-a înmînat Ordinul Muncii literatura beletristică, politică şi muncă ale celor ce muncesc. fel, această unitate culturală se
şi tehnico-ştiinţifică, în lim bile Despre aceste documente s-au achită cu cinste de sarcinile ce-i
lături de marea majoritate a bine — spunea el. clasa a UI-a pentru merite romînă, maghiară, germană etc. organizat discuţii şi serate li- revin în p rivin ţa educaţiei comu­
Lună de lună, acest fond de terar-politice în sala de lectură, niste a' maselor la rg i de citito ri.
Cererea i-a fost satisfăcută. deosebite în muncă. cărţi este îm bogăţit cu cele mai expoziţii în h olurile clubului şi
De atunci brigada lui n-are la co lţu rile roşii din cele mai 1. S .
minerilor din Teliuc, a înţeles nevoie de artificier. — Te felicit tovarăşe I i-a n r<4 1 1 o 1 4 ! r~\
că furnalele patriei au ne­
voie de minereu mult şi bun, Munca şi preocuparea lui spus tov. Ioan Gorea, secre­
şi a pornit să îndeplinească ioachim Moăîlcă n-au rămas
tarul Comitetului executiv al
Sfatului popular regional, loa- \Iţs
această cerinţă. Intre timp, fără rezultate. In luna mai, chim a sEpmuos ţicaevearaapprroeaapepuin-
şoaptă.
brigada lui a dat 1.796 tone
Ioachim Moăîlcă s-a calificat minereu peste plan, in luna ternică.
nu numai ca miner destoinic, iunie 2.418 tone şi rină pe
dar a ajuns şi un bun artifi­ rină, graficul întrecerii a pri­ Festivitatea decernării ordi­
cier. Comuniştii şi conduce­
rea întreprinderii i-au apre­ mit noi cifre. nelor şi medaliilor s-a încheiat
repede, dar ea va rămîne ne­
ciat munca şi la o vreme i-au Cu vreo două luni în ur­ uitată. In zilele următoare,
încredinţat conducerea unei mă, într-o adunare generală a brigada lui Modîlcă a mai
echipe. Rezultatele îi aduceau organizaţiei de partid, s-a dis­ adăugat la realizările din pri­
tot mai des numele pe pa­ cutat cererea de primire în mele 7 luni ale anului 1-468
noul de onoare. Anul acesta rîndul candidaţilor de partid tone minereu peste plan. E un
el a luat în primire o briga­ a tov. Ioachim Moăîlcă. dar modest dar frumos, pe
care brigada îl închină lui 23
dă de la orizontul III. — Am fost fecior sărac — August 1960.
Acum nu se mai lucrează ca a spus el atunci. Am muncit I. P E T R E S C U
,'TaT'»A‘