Page 69 - 1960-08
P. 69

i L-\C;c3«ona a                         i

                                                 í,

                                                 | H utt ocio a ra - D c,va \j.

T R ÍI1 S C A m A U G U ST , Z IU A E H B E R ÍR II R O M ÎN IEI ©E SUR JU G U E FASCIST,
               CEA MAI M A RE SA R B A TO A RE NAŢIONALA A P O P O R U L U I R O M II !

                                                                                                                   PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

Anul XII N i\ 1760                               Dnmmîcă 21 giigust I960                                                            6 pagini 30 bani

 16-a aniversare a eliberării                                                                                                        Moi succese

patriei de sub jugul fascist                                                                                                         în întrecerea

23 August, ziua eliberării Romîniei Pe măsură ce armatele sovietice se                   înţeleaptă de către partid a acestei           socialistă
                                                                                         lupte, au avut drept rezultat înfrîn-
de sub jugul fascist, constituie unul apropiau de graniţele Romîniei, în rîn-            gerea rezistenţei claselor exploalatoare     Oţelarii raportează
                                                                                         şi a sprijinitorilor lor de peste hotare,
din evenimentele cele mai de seamă durile reacţiunii din ţară intra tot mai              instaurarea la cîrma ţării a unui gu­            Realizind de Ia începutul lu­
din viaţa poporului romîn. Eliberîndu-se mult deruta şi panica. Regimul mili-            vern democrat, învingerea greutăţilor          nii şi pînă ieri c depăşire a pla­
                                                                                         economice care au existat în ţară, în­        nului de peste ‘1.650 lone, colec­
de sub asuprirea capitalistă şi moşie­ taro-fascist antonescian era din ce in            locuirea treptată a elementelor reac­         tivul oţelăriei noi a C.S. Hune­
                                                                                         ţionare din guvern, cucerirea la 30 De­       doara intimpină cum se cuvine
rească — acum 16 ani — poporul no­ ce mai urit de popor; pe front şi în                  cembrie 1917 a întregii puteri politice       sărbătoarea eliberării patriei.
stru muncitor a obţinut cea mai mare spatele frontului el căpăta lovituri pu­            şi instaurarea Republicii Populare Ro­        Cantitatea de oţel elaborată pes­
                                                                                         mine.                                         te plan la oţelăria nouă in
victorie a sa, a devenit un popor li­ ternice din partea forţelor patriotice or­                                                       cursul semestrului II al anului,
ber şi independent, stăpîn pe soarta ganizate de Partidul Comunist Romîn.                   Alungarea monarhiei şi instaurarea         se ridică astfel la 3.700 lone
                                                                                         Republicii Populare Romine a însem­           oţel.
sa, pe bunurile sale materiale şi spi­ Dictatura antonesciană se clătina în              nat o victorie strălucită a poporului
                                                                                         nostru. Pentru prima dată în istoria             Cele mai bune rezultate in
rituale.                                     modul cel mai serios; apăruseră con­        patriei, s-a pus capăt pentru toUleauna,      întrecerea socialistă le-au obţi­
                                                                                         orînduirii de cruntă exploatare bur-          nut echipele prim-topitorilor Mi-
   Această eliberare şi independenţă,        diţii prielnice pentru răsturnarea ei şi    ghezo-moşierească şi a vieţii de mizerie      hai Brinzei, Paul Orelt, Con­        Oram l                                                                          frumos
constituie expresia dorinţei de veacuri      pentru a se termina cu războiul nejust      în care erau ţinute masele populare           stantin Enache, Marian Axente,
a poporului nostru. Sub condu­               în care era angajată ţara.                  din ţara noastră.                              Avram Opriş şi fon Prodan.              Oraşul Deva de astăzi oferă                   MIRCFA LASCONI                vară cu 1.000 locuri, un stadion
cerea Partidului Comunist Romîn                                                                                                                                             oricui priveliştea unei grădini în­          preşedintele Comitetului executiv  cu o capacitate de 5.000 locuri
— conducătorul încercat şi credin­              Folosind aceste condiţii create, Par­       Sînt încă vii în memoria noastră          S e t a t e i de oboare               floritoare. A ici se înalţă noi            al Slatului popular orăşenesc Deva   etc.
cios al oamenilor muncii din Ro-             tidul Comunist Romîn a organizat în         acele timpuri cînd poporul muncea, iar                                             blocuri, se asfaltează parcuri şi
mînia — forţele patriotice din ţară          mod strălucit munca politică şi orga­       trintoni ce se perindau la conducerea            La IM . Ghelar, in schimbu­       zone verzi. M ai ales construcţii­      strada 23 August unde s-au ata­             Sub îndrumarea permanentă
au înfăptuit insurecţia armată, care a       nizatorică în rîndul armatei, în fabrici    ţării se îmbogăţeau. Ne adu­                  rile de onoare organizate in         le de locuinţe au luat în u ltim u l    cat deja cîteva blocuri care, la         a com itetului orăşenesc de par­
dus la doborîrea dictaturii fascis-          şi uzine şi a elaborat un plan concret      cem aminte cu adîncă indignare                cinstea zilei de 23 August, s-au     tinrp o amploare deosebita. N u­        s fîrş itu l anului, vor însuma 232      tid şi m obilizaţi de către sfatul
to-antonesciene, scoaterea Romîniei din      de înfăptuire a insurecţiei armate în       de vremurile cînd de minunatele bogă­         obţinui rezultate frumoase. Cele     mai de cîţiva ani încoace, s-au         apartamente.                            popular şi deputaţi, cetăţenii
războiul nedrept în care a fost tîrîtă,      ţară. De o însemnătate mare pentru          ţii ale ţării nu dispunea poporul. Marii      403 tone minereuri dc fier dale      dat în folosinţă 253 apartamente
apoi întoarcerea armelor împotriva hi-       victoria insurecţiei a fost înfăptuirea     exploatatori — capitalişti şi moşieri —       peste plan cu /acest prilej, spo­    în blocuri. P rin tre acestea se           In aceşti ani, s-a dezvoltat         oraşului Deva au prestat pînă a-
tleriştilor pentru zdrobirea lor defi­       unităţii de acţiune a clasei muncitoare     trădînd în modul cel mai neruşinat            resc cantitatea de minereuri ex­      numără cvartalele de locuinţe          m u lt şi reţeaua de alimentare cu       cum 338.132 ore muncă volun­
nitivă.                                      prin realizarea Frontului Unic Munci­       ţara, au dat mînă liberă imperialiştilor      trasă peste plan in această lu­      de pe străzde General Bălan,            apă, canalizarea oraşului, re­
                                             toresc.                                     străini să jefuiască aceste bogăţii, să       nă la 818 tone. In fruntea în­       Aurel Vlaicu, Filim on Sîrbu,           ţeaua electrică etc. De menţionat        tară. In acest tim p, ei au demo­
   Poporul nostru nu va uita niciodată                                                   dispună de tot ce avea mai bun po­            trecerii socialiste se situează      Eminescu şi altele. In plus, pe         că în mare parte aceste lucrări          lat pe şantierele de construcţii
faptul că de o însemnătate hotărîtoare          Pe baza planului întocmit, s-a pro­      porul nostru. La un capăt mizerie şi          brigăzile conduse de Nicolae         harta oraşului Deva au apărut           s-au efectuat prin munca volun­         2.724 m.o. de diferite materiale,
pentru soarta sa şi pentru soarta altor      cedat la arestarea guvernului anto­         sărăcie, la celălalt huzur şi des-            Cazacu, Aurel Rapciu şi Victor       noi cartiere ca V iile Noi, Vulcan,     tară a cetăţenilor. Numai la in ­        au transportat şi aşezat pe stră­
popoare, au fost strălucitele victorii ale   nescian în ziua de 23 August 1944.          frîu, — aceasta era situaţia în ţară.         Jalbă de la Corpul nou şi bri­       etc. unde sute de oameni ai mun­        troducerea ilu m ina tului fluores­      zile periferice 3.024 tone pietriş,
ostaşilor sovietici, loviturile puternice    Formaţiile patriotice, împreună cu uni­     Omul muncitor cu nevoile sale era             găzile de ia orizontul 5 condu­      cii şi-au construit case individua­     cent, s-au prestat peste 5.000 ore      au amenajat 17.411 m.p. de zone
date hitleriştilor de-a lungul fronturilor,  tăţi ale armatei romine au trecut apoi      departe de preocupările conducerilor          se de Petru Preda şi Ticulă          le cu îm prum ut acordat de către       muncă voluntară. Străzile ora­          verzi, au plantat un număr de
lovituri care au determinat sfărîmarea       la ocuparea principalelor instituţii şi     Romîniei burghezo-moşiereşti. In              Simion.                              stat. S-au mai construit de ase­        şului sînt acum mai bine gospo­         35.000 puieţi de brad pe Dea­
puterii militare hitleriste, eliberarea po­  obiective militare. Intorcînd armele îm­    schimb, găsirea dc mijloace de ex­                                                 menea un hotel modern, noi ma­          dărite. Astfel, de la gropile cu         lul cetaui etc.
poarelor înrobite, salvarea omenirii şi      potriva Germaniei hitleriste trupele ro-    ploatare a maselor şi de înăbuşire a                             ¦k                gazine şi altele.                       noroaie şi băltoacele existente în
a civilizaţiei din gura fiarei fasciste.     mîne participă alături de Armata So­        luptei acestor mase pentru o viaţă mai                                                                                     anii burgheziei, s-a ajuns ca as­          Succese importante am obţinut
                                             vietică la luptă pînă la zdrobirea de­      bună, caracteriza întreaga preocupare            In ziua schimbului de onoa­          In anii următori, ritm ul con­       tăzi să avem 18 km. de străzi            în u ltim ii ani şi pe lin ia ocro­
   „In timpul celui de-al doilea război      finitivă a fiarei fasciste. Pe cîmpurile    a claselor stăpînitoare.                      re in cinstea Ulei de 23 August,     s tru c ţiilo r de locuinţe se va in ­  asfaltate, peste 15 km. de străzi       tirii sănătăţii oamenilor muncii.
mondial — arăta tovarăşul Gheorghe           de luptă, ostaşii romîni şi-au îndepli­                                                   minerii sectoarelor I şi II de In    tensifica şi mai m ult. Planul de       pavate cu calupuri, şi peste 11         Astfel, capacitatea sp italulu i din
Gheorghiu-Dej — vitezele Armate So­          nit cu cinste misiunea încredinţată, dînd      In sprijinul capitalismului străin,        mina Vulcan, au extras peste                                                                                         localitate a crescut în u ltim u l
vietice, dînd lovituri zdrobitoare hoar­     dovadă de un eroism, şi patriotism în­      regimurile burghezo-moşiereşti din Ro-        200 tone cărbune cocsificabil în     sistematizare a oraşului prevede        km. de străzi mărginaşe împie-          timp de la 310 la 582 paturi şi
delor fasciste au eliberat şi ţara noas­     flăcărat. Aducînd o contribuţie valo­       mînia îşi puneau mari speranţe ţ cîr-         afara sarcinilor de plan.                                                                                            s-au deschis noi secţii. De ase­
tră de jugul imperialismului hitlerist       roasă la realizarea sarcinilor tactice şi   dăşia cu marii monopolişti din apus                                                construirea unor noi obiective          truite. Tot în aceşti ani au fost       menea, spitalul a fost dotat cu
dînd putinţă poporului nostru să-şi ia       strategice elaborate de Comandamentul       era socotită de burghezia şi moşieri-            De la sectorul I s-au eviden-                                                                                     o aparatură modernă iar numă­
soarta în propriile mîini, să păşească       sovietic, vitejii ostaşi romîni s-au bu­    mea romînă „îngerul păzitor", garan­          ţiat brigăzile conduse de comu­      social-culturale. Acest plan a şi       construite un cinematograf de           ru l m edicilor a crescut din 1950
pe drumul revoluţiei populare şi să-şi       curat de stima şi preţuirea cuvenită din    ţia unei domnii a lor liniştite şi înde­      niştii loan Gagu, Nicolae Mo-                                                                                        şi pînă în prezent de la 35 la 130.
construiască viaţa corespunzător cu nă­      partea soldaţilor şi ofiţerilor sovietici-  lungate în ţară. Dar în faţa furiei ma­       raru şi Gheorghe Bogdan, iar         început să fie tradus în fapt prin
zuinţele sale şi cu interesele sale vi­      In cadrul luptelor comune pentru dis­       selor populare, eliberate de exploatare       de la sectorul 11 echipele con­                                                                                         Zone verzi au apărut mai în
tale. Poporul nostru cinsteşte memoria       trugerea armatelor fasciste germane,        şi asuprire, toate acestea s-au dovedit       duse de Gheorghe Drob, Traian        construirea cva rtalului de pe                                                  toate colţurile oraşului. Tocmai
eroicilor fii ai poporului sovietic, sol­    s-a închegat pe veci frăţia de arme         a fi cu picioare de lu t; nimeni şi ni­       Făcuraru, Vasile Negreseu şi                                                                                         datorită flo rilo r multe, a pomilor
daţi şi ofiţeri ai Armatei Sovietice, care   romîno-sovieticăi prietenia de nezdrun­     mic n-a putut opri lupta dîrză a celor        Ştefan Gantz.                                                                                                        ornamentali plantaţi, a parcuri­
au căzut în lupta pentru izgonirea de        cinat dintre poporul romîn şi popoa­        ce muncesc pentru făurirea unei vieţi                                                                                                                              lor şi zonelor verzi apărute în
pe teritoriul ţării noastre a hoardelor      rele sovietice.                             ale cărei perspective luminoase şi con­       SierapI mai mulţi                                                                                                    u ltim ii ani, m ulţi sp'un că acum
hitleriste şi eliberarea definitivă a Ro­                                                diţii reale i Ie-a deschis 23 August                                                                                                                               oraşul Deva e tot mai frumos.
mîniei".                                        Insurecţia armată de la 23 August 1944   1944.                                           şi de calitate                                                                                                     Dar perspectivele de v iito r ale
                                             a marcat începutul revoluţiei populare                                                                                                                                                                         oraşului ¦nostru sînt m ult mai
   Loviturile zdrobitoare primite de hi-     în ţara noastră, a dat putinţă organi­         In anii care au trecut de la această          întrecerea socialistă la fabrica                                                                                  frumoase. P rin hărnicia tuturor
tlerişti pe frontul din răsărit, au des­     zării în condiţii noi a mişcării maselor    memorabilă zi, în ţara noastră au avut        de ciorapi din Sebeş se soldea­                                                                                      cetăţenilor, sub conducerea per­
chis larg perspectiva înfrîngerii cate­                                                  loc adînci prefaceri revoluţionare, care      ză zi de¦zi cu însemnate depă­                                                                                       manentă' a com itetului orăşenesc
gorice a maşinii de război fasciste;         populare în frunte cu clasa muncitoa­       au schimbat ’în mod esenţial înfăţişarea      şiri de pian. Prin realizarea                                                                                        de partid, oraşul nostru se va
în înaintarea vertiginoasă a trupelor                                                    ţării.                                        planului valoric al !anii iulie                                                                                      transforma în c.urînd într-un
sovietice, duşmanul a fost lipsit com­       re, sub conducerea P.G.R. pentru rea­                                                     in proporţie de 101,58 la sută                                                                                       oraş şi mai în flo rito r în care şi
plect de putinţa de a mai opri această                                                      Romînia s-a transformat, în aceşti         şi a planului primelor două                                                                                          viaţa noastră va fi tot mai
                                             lizarea treptată a programului marxist-     ani, dintr-o ţară socotită, „eminamente       decade ale acestei luni in pro­                                                                                      îmbelşugată.
                                                                                         agricolă", intr-o ţară cu o industrie şi      porţie de 103 la sută, harnicul
                                             leninist al partidului nostru. Lupta        agricultură socialistă în plină dezvol­       colectiv al fabricii a dat peste
                                                                                         tare, dintr-o ţară a întunericului şi mi-     plan in semestruI II 4.300 pe­
înaintare.                                   dîrză a maselor populare, conducerea                                                      rechi ciorapi relon de calitate
                                                                                                  ( continuare in pag. 5-a)         b superioară
                                          :s oi

            C O M U N IC AT

       In cursul zilei de ieri a avut loc şedinţa plenară extraordi
nară a Comitetului regional de partid Hunedoara. In cadrul ple

narei a fost prezentat şi dezbătut un raport prezentat de Comite
tu l executiv al Sfatului popular regional cu p rivire la desfăşu
rarea campaniei de recoltat şi treieriş a păioaselor precum şi
efectuarea a ră tu rilor adinei de vară.

      A fost adoptat apoi un plan de măsuri în vederea term inării
grabnice a treierişului, preluării de către unită ţile corespunză-
toare a cerealelor prevăzute în contracte, pregătirea şi desfă-
şurarea în bune condifiuni a campaniei agricole de toamnă.

* * Comitetului executiv a! Sfatului
  popular regional, pentru decernarea

drapelelor de fruntaşi n întrecerea patriotică

  La începutul acestui an, pe baza           şi orăşeneşti, şefii secţiunilor Sfatului                                                                                                                                                                         De curînd a fost elaborat
unui plan de măsuri al Comitetului e-        popular regional şi alţi activişti de                                                                                                                                                                           planul de sistematizare a
xecutiv al Sfatului popular regional, a      partid şi de stat.                                                                                                                                                                                              oraşului Deva. Acest plan
fost lansată o chemare la întrecere pa­                                                                                                                                                                                                                      prevede construirea unui nou
triotică către toate sfaturile populare         Cu acest prilej au fost decernate                                                                                                                                                                           centru al oraşului şl va fi
pentru realizarea sarcinilor dc plan, e-     Sfatului popular raional Alba, „Dra­
fectuarca la timpul optim şi în bune         pelul de raion fruntaş pe regiune în                                                                                                                                                                                         realizat pînă la
condiţiuni a tuturor lucrărilor agrico­                                                                                                                                                                                                                                  sfîrşitul anului 1965.
le, şi executarea de lucrări de înfru­       realizarea sarcinilor de plan“ şi Sfa­                                                                                                                                                                                      In noul centru vor
museţare şi gospodărire a oraşelor şi        tului popular raional llîa, pentru a doua                                                                                                                                                                                   fi construite, in a-
comunelor din regiune. Prima etapă           oară consecutiv, „Drapelul de raion'frun­                                                                                                                                                                                   fara unui mare nu­
a acestei întreceri s-a încheiat Ia da­      taş pe regiune în muncile agricole“.                                                                                                                                                                            măr de blocuri de locuit eu
ta de 1 Mai cu rezultate deosebit de         In realizarea sarcinilor de plan, pe                                                                                                                                                                            mai multe etaje, şi o seamă
frumoase.                                    locul II s-au clasat Sfatul popular al                                                                                                                                                                          de obiective social-culturale
                                                                                                                                                                                                                                                            printre care o casă de cultu­
   Ieri după-amiază, a avut loc şedinţa      raionului Hunedoara şi Sfatul popular                                                                                                                                                                          ră, palatul poştelor, magazi­
lărgită a Comitetului executiv al Sfa­       al oraşului Deva, iar pe locul III s-a                                                                                                                                                                         ne şi altele.
tului popular regional, unde s-au a-         clasat Sfatul popular al raionului Ha­
nalizat rezultatele obţinute în cea de-a                                                                                                                                                                                                                       Primele blocuri au fost deja
doua etapă (1 Mai—23 August) a a-            ţeg. In muncile agricole, pe locul II                                                                                                                                                                          atacate în cvartalul ,,23 Au­
cestei întreceri patriotice.                 s-a clasat Sfatul popular al raionului
                                                                                                                                                                                                                                                            gust“ care, spre sfîrşitul a-
   La şedinţă au participat tov. David       Sebeş iar pe locul III sfaturile popu­
                                             lare ale raioanelor Alba si Hunedoara.                                                                                                                                                                         nului vor însuma 232 apar­
Lazăr, secretar al Comitetului regional                                                                                                                                                                                                                     tamente.
                                                „Drapelul de sfat popular orăşe­
de partid, Ion Bodea şi Filip Coman,         nesc fruntaş în acţiunile gospodăreşti“,                                                                                                                                                                         In clişeu: Macheta viito­
                                             a fost înmînat Sfatului popular al o-                                                                                                                                                                          rului centru al oraşului Deva.
vicepreşedinţi ai Sfatului popular re­       raşului Deva. Pe locul II s-a clasat
                                             Sfatul popular al oraşului Petrila, iar
gional, loan Gorea, secretar al Sfatului     pe locul III Sfatul popular al oraşului
                                             Haţeg. Totodată, sfaturilor populare o-
popular regional, Crişan David, şef de
                                                      (Continuare in pag. 4-a)
secţie la Comitetul regional dc partid,

preşedinţii sfaturilor populare raionale
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74