Page 69 - 1960-08
P. 69
i L-\C;c3«ona a i
í,
| H utt ocio a ra - D c,va \j.
T R ÍI1 S C A m A U G U ST , Z IU A E H B E R ÍR II R O M ÎN IEI ©E SUR JU G U E FASCIST,
CEA MAI M A RE SA R B A TO A RE NAŢIONALA A P O P O R U L U I R O M II !
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anul XII N i\ 1760 Dnmmîcă 21 giigust I960 6 pagini 30 bani
 16-a aniversare a eliberării Moi succese
patriei de sub jugul fascist în întrecerea
23 August, ziua eliberării Romîniei Pe măsură ce armatele sovietice se înţeleaptă de către partid a acestei socialistă
lupte, au avut drept rezultat înfrîn-
de sub jugul fascist, constituie unul apropiau de graniţele Romîniei, în rîn- gerea rezistenţei claselor exploalatoare Oţelarii raportează
şi a sprijinitorilor lor de peste hotare,
din evenimentele cele mai de seamă durile reacţiunii din ţară intra tot mai instaurarea la cîrma ţării a unui gu Realizind de Ia începutul lu
din viaţa poporului romîn. Eliberîndu-se mult deruta şi panica. Regimul mili- vern democrat, învingerea greutăţilor nii şi pînă ieri c depăşire a pla
economice care au existat în ţară, în nului de peste ‘1.650 lone, colec
de sub asuprirea capitalistă şi moşie taro-fascist antonescian era din ce in locuirea treptată a elementelor reac tivul oţelăriei noi a C.S. Hune
ţionare din guvern, cucerirea la 30 De doara intimpină cum se cuvine
rească — acum 16 ani — poporul no ce mai urit de popor; pe front şi în cembrie 1917 a întregii puteri politice sărbătoarea eliberării patriei.
stru muncitor a obţinut cea mai mare spatele frontului el căpăta lovituri pu şi instaurarea Republicii Populare Ro Cantitatea de oţel elaborată pes
mine. te plan la oţelăria nouă in
victorie a sa, a devenit un popor li ternice din partea forţelor patriotice or cursul semestrului II al anului,
ber şi independent, stăpîn pe soarta ganizate de Partidul Comunist Romîn. Alungarea monarhiei şi instaurarea se ridică astfel la 3.700 lone
Republicii Populare Romine a însem oţel.
sa, pe bunurile sale materiale şi spi Dictatura antonesciană se clătina în nat o victorie strălucită a poporului
nostru. Pentru prima dată în istoria Cele mai bune rezultate in
rituale. modul cel mai serios; apăruseră con patriei, s-a pus capăt pentru toUleauna, întrecerea socialistă le-au obţi
orînduirii de cruntă exploatare bur- nut echipele prim-topitorilor Mi-
Această eliberare şi independenţă, diţii prielnice pentru răsturnarea ei şi ghezo-moşierească şi a vieţii de mizerie hai Brinzei, Paul Orelt, Con Oram l frumos
constituie expresia dorinţei de veacuri pentru a se termina cu războiul nejust în care erau ţinute masele populare stantin Enache, Marian Axente,
a poporului nostru. Sub condu în care era angajată ţara. din ţara noastră. Avram Opriş şi fon Prodan. Oraşul Deva de astăzi oferă MIRCFA LASCONI vară cu 1.000 locuri, un stadion
cerea Partidului Comunist Romîn oricui priveliştea unei grădini în preşedintele Comitetului executiv cu o capacitate de 5.000 locuri
— conducătorul încercat şi credin Folosind aceste condiţii create, Par Sînt încă vii în memoria noastră S e t a t e i de oboare floritoare. A ici se înalţă noi al Slatului popular orăşenesc Deva etc.
cios al oamenilor muncii din Ro- tidul Comunist Romîn a organizat în acele timpuri cînd poporul muncea, iar blocuri, se asfaltează parcuri şi
mînia — forţele patriotice din ţară mod strălucit munca politică şi orga trintoni ce se perindau la conducerea La IM . Ghelar, in schimbu zone verzi. M ai ales construcţii strada 23 August unde s-au ata Sub îndrumarea permanentă
au înfăptuit insurecţia armată, care a nizatorică în rîndul armatei, în fabrici ţării se îmbogăţeau. Ne adu rile de onoare organizate in le de locuinţe au luat în u ltim u l cat deja cîteva blocuri care, la a com itetului orăşenesc de par
dus la doborîrea dictaturii fascis- şi uzine şi a elaborat un plan concret cem aminte cu adîncă indignare cinstea zilei de 23 August, s-au tinrp o amploare deosebita. N u s fîrş itu l anului, vor însuma 232 tid şi m obilizaţi de către sfatul
to-antonesciene, scoaterea Romîniei din de înfăptuire a insurecţiei armate în de vremurile cînd de minunatele bogă obţinui rezultate frumoase. Cele mai de cîţiva ani încoace, s-au apartamente. popular şi deputaţi, cetăţenii
războiul nedrept în care a fost tîrîtă, ţară. De o însemnătate mare pentru ţii ale ţării nu dispunea poporul. Marii 403 tone minereuri dc fier dale dat în folosinţă 253 apartamente
apoi întoarcerea armelor împotriva hi- victoria insurecţiei a fost înfăptuirea exploatatori — capitalişti şi moşieri — peste plan cu /acest prilej, spo în blocuri. P rin tre acestea se In aceşti ani, s-a dezvoltat oraşului Deva au prestat pînă a-
tleriştilor pentru zdrobirea lor defi unităţii de acţiune a clasei muncitoare trădînd în modul cel mai neruşinat resc cantitatea de minereuri ex numără cvartalele de locuinţe m u lt şi reţeaua de alimentare cu cum 338.132 ore muncă volun
nitivă. prin realizarea Frontului Unic Munci ţara, au dat mînă liberă imperialiştilor trasă peste plan in această lu de pe străzde General Bălan, apă, canalizarea oraşului, re
toresc. străini să jefuiască aceste bogăţii, să nă la 818 tone. In fruntea în Aurel Vlaicu, Filim on Sîrbu, ţeaua electrică etc. De menţionat tară. In acest tim p, ei au demo
Poporul nostru nu va uita niciodată dispună de tot ce avea mai bun po trecerii socialiste se situează Eminescu şi altele. In plus, pe că în mare parte aceste lucrări lat pe şantierele de construcţii
faptul că de o însemnătate hotărîtoare Pe baza planului întocmit, s-a pro porul nostru. La un capăt mizerie şi brigăzile conduse de Nicolae harta oraşului Deva au apărut s-au efectuat prin munca volun 2.724 m.o. de diferite materiale,
pentru soarta sa şi pentru soarta altor cedat la arestarea guvernului anto sărăcie, la celălalt huzur şi des- Cazacu, Aurel Rapciu şi Victor noi cartiere ca V iile Noi, Vulcan, tară a cetăţenilor. Numai la in au transportat şi aşezat pe stră
popoare, au fost strălucitele victorii ale nescian în ziua de 23 August 1944. frîu, — aceasta era situaţia în ţară. Jalbă de la Corpul nou şi bri etc. unde sute de oameni ai mun troducerea ilu m ina tului fluores zile periferice 3.024 tone pietriş,
ostaşilor sovietici, loviturile puternice Formaţiile patriotice, împreună cu uni Omul muncitor cu nevoile sale era găzile de ia orizontul 5 condu cii şi-au construit case individua cent, s-au prestat peste 5.000 ore au amenajat 17.411 m.p. de zone
date hitleriştilor de-a lungul fronturilor, tăţi ale armatei romine au trecut apoi departe de preocupările conducerilor se de Petru Preda şi Ticulă le cu îm prum ut acordat de către muncă voluntară. Străzile ora verzi, au plantat un număr de
lovituri care au determinat sfărîmarea la ocuparea principalelor instituţii şi Romîniei burghezo-moşiereşti. In Simion. stat. S-au mai construit de ase şului sînt acum mai bine gospo 35.000 puieţi de brad pe Dea
puterii militare hitleriste, eliberarea po obiective militare. Intorcînd armele îm schimb, găsirea dc mijloace de ex menea un hotel modern, noi ma dărite. Astfel, de la gropile cu lul cetaui etc.
poarelor înrobite, salvarea omenirii şi potriva Germaniei hitleriste trupele ro- ploatare a maselor şi de înăbuşire a ¦k gazine şi altele. noroaie şi băltoacele existente în
a civilizaţiei din gura fiarei fasciste. mîne participă alături de Armata So luptei acestor mase pentru o viaţă mai anii burgheziei, s-a ajuns ca as Succese importante am obţinut
vietică la luptă pînă la zdrobirea de bună, caracteriza întreaga preocupare In ziua schimbului de onoa In anii următori, ritm ul con tăzi să avem 18 km. de străzi în u ltim ii ani şi pe lin ia ocro
„In timpul celui de-al doilea război finitivă a fiarei fasciste. Pe cîmpurile a claselor stăpînitoare. re in cinstea Ulei de 23 August, s tru c ţiilo r de locuinţe se va in asfaltate, peste 15 km. de străzi tirii sănătăţii oamenilor muncii.
mondial — arăta tovarăşul Gheorghe de luptă, ostaşii romîni şi-au îndepli minerii sectoarelor I şi II de In tensifica şi mai m ult. Planul de pavate cu calupuri, şi peste 11 Astfel, capacitatea sp italulu i din
Gheorghiu-Dej — vitezele Armate So nit cu cinste misiunea încredinţată, dînd In sprijinul capitalismului străin, mina Vulcan, au extras peste localitate a crescut în u ltim u l
vietice, dînd lovituri zdrobitoare hoar dovadă de un eroism, şi patriotism în regimurile burghezo-moşiereşti din Ro- 200 tone cărbune cocsificabil în sistematizare a oraşului prevede km. de străzi mărginaşe împie- timp de la 310 la 582 paturi şi
delor fasciste au eliberat şi ţara noas flăcărat. Aducînd o contribuţie valo mînia îşi puneau mari speranţe ţ cîr- afara sarcinilor de plan. s-au deschis noi secţii. De ase
tră de jugul imperialismului hitlerist roasă la realizarea sarcinilor tactice şi dăşia cu marii monopolişti din apus construirea unor noi obiective truite. Tot în aceşti ani au fost menea, spitalul a fost dotat cu
dînd putinţă poporului nostru să-şi ia strategice elaborate de Comandamentul era socotită de burghezia şi moşieri- De la sectorul I s-au eviden- o aparatură modernă iar numă
soarta în propriile mîini, să păşească sovietic, vitejii ostaşi romîni s-au bu mea romînă „îngerul păzitor", garan ţiat brigăzile conduse de comu social-culturale. Acest plan a şi construite un cinematograf de ru l m edicilor a crescut din 1950
pe drumul revoluţiei populare şi să-şi curat de stima şi preţuirea cuvenită din ţia unei domnii a lor liniştite şi înde niştii loan Gagu, Nicolae Mo- şi pînă în prezent de la 35 la 130.
construiască viaţa corespunzător cu nă partea soldaţilor şi ofiţerilor sovietici- lungate în ţară. Dar în faţa furiei ma raru şi Gheorghe Bogdan, iar început să fie tradus în fapt prin
zuinţele sale şi cu interesele sale vi In cadrul luptelor comune pentru dis selor populare, eliberate de exploatare de la sectorul 11 echipele con Zone verzi au apărut mai în
tale. Poporul nostru cinsteşte memoria trugerea armatelor fasciste germane, şi asuprire, toate acestea s-au dovedit duse de Gheorghe Drob, Traian construirea cva rtalului de pe toate colţurile oraşului. Tocmai
eroicilor fii ai poporului sovietic, sol s-a închegat pe veci frăţia de arme a fi cu picioare de lu t; nimeni şi ni Făcuraru, Vasile Negreseu şi datorită flo rilo r multe, a pomilor
daţi şi ofiţeri ai Armatei Sovietice, care romîno-sovieticăi prietenia de nezdrun mic n-a putut opri lupta dîrză a celor Ştefan Gantz. ornamentali plantaţi, a parcuri
au căzut în lupta pentru izgonirea de cinat dintre poporul romîn şi popoa ce muncesc pentru făurirea unei vieţi lor şi zonelor verzi apărute în
pe teritoriul ţării noastre a hoardelor rele sovietice. ale cărei perspective luminoase şi con SierapI mai mulţi u ltim ii ani, m ulţi sp'un că acum
hitleriste şi eliberarea definitivă a Ro diţii reale i Ie-a deschis 23 August oraşul Deva e tot mai frumos.
mîniei". Insurecţia armată de la 23 August 1944 1944. şi de calitate Dar perspectivele de v iito r ale
a marcat începutul revoluţiei populare oraşului ¦nostru sînt m ult mai
Loviturile zdrobitoare primite de hi- în ţara noastră, a dat putinţă organi In anii care au trecut de la această întrecerea socialistă la fabrica frumoase. P rin hărnicia tuturor
tlerişti pe frontul din răsărit, au des zării în condiţii noi a mişcării maselor memorabilă zi, în ţara noastră au avut de ciorapi din Sebeş se soldea cetăţenilor, sub conducerea per
chis larg perspectiva înfrîngerii cate loc adînci prefaceri revoluţionare, care ză zi de¦zi cu însemnate depă manentă' a com itetului orăşenesc
gorice a maşinii de război fasciste; populare în frunte cu clasa muncitoa au schimbat ’în mod esenţial înfăţişarea şiri de pian. Prin realizarea de partid, oraşul nostru se va
în înaintarea vertiginoasă a trupelor ţării. planului valoric al !anii iulie transforma în c.urînd într-un
sovietice, duşmanul a fost lipsit com re, sub conducerea P.G.R. pentru rea in proporţie de 101,58 la sută oraş şi mai în flo rito r în care şi
plect de putinţa de a mai opri această Romînia s-a transformat, în aceşti şi a planului primelor două viaţa noastră va fi tot mai
lizarea treptată a programului marxist- ani, dintr-o ţară socotită, „eminamente decade ale acestei luni in pro îmbelşugată.
agricolă", intr-o ţară cu o industrie şi porţie de 103 la sută, harnicul
leninist al partidului nostru. Lupta agricultură socialistă în plină dezvol colectiv al fabricii a dat peste
tare, dintr-o ţară a întunericului şi mi- plan in semestruI II 4.300 pe
înaintare. dîrză a maselor populare, conducerea rechi ciorapi relon de calitate
( continuare in pag. 5-a) b superioară
:s oi
C O M U N IC AT
In cursul zilei de ieri a avut loc şedinţa plenară extraordi
nară a Comitetului regional de partid Hunedoara. In cadrul ple
narei a fost prezentat şi dezbătut un raport prezentat de Comite
tu l executiv al Sfatului popular regional cu p rivire la desfăşu
rarea campaniei de recoltat şi treieriş a păioaselor precum şi
efectuarea a ră tu rilor adinei de vară.
A fost adoptat apoi un plan de măsuri în vederea term inării
grabnice a treierişului, preluării de către unită ţile corespunză-
toare a cerealelor prevăzute în contracte, pregătirea şi desfă-
şurarea în bune condifiuni a campaniei agricole de toamnă.
* * Comitetului executiv a! Sfatului
popular regional, pentru decernarea
drapelelor de fruntaşi n întrecerea patriotică
La începutul acestui an, pe baza şi orăşeneşti, şefii secţiunilor Sfatului De curînd a fost elaborat
unui plan de măsuri al Comitetului e- popular regional şi alţi activişti de planul de sistematizare a
xecutiv al Sfatului popular regional, a partid şi de stat. oraşului Deva. Acest plan
fost lansată o chemare la întrecere pa prevede construirea unui nou
triotică către toate sfaturile populare Cu acest prilej au fost decernate centru al oraşului şl va fi
pentru realizarea sarcinilor dc plan, e- Sfatului popular raional Alba, „Dra
fectuarca la timpul optim şi în bune pelul de raion fruntaş pe regiune în realizat pînă la
condiţiuni a tuturor lucrărilor agrico sfîrşitul anului 1965.
le, şi executarea de lucrări de înfru realizarea sarcinilor de plan“ şi Sfa In noul centru vor
museţare şi gospodărire a oraşelor şi tului popular raional llîa, pentru a doua fi construite, in a-
comunelor din regiune. Prima etapă oară consecutiv, „Drapelul de raion'frun fara unui mare nu
a acestei întreceri s-a încheiat Ia da taş pe regiune în muncile agricole“. măr de blocuri de locuit eu
ta de 1 Mai cu rezultate deosebit de In realizarea sarcinilor de plan, pe mai multe etaje, şi o seamă
frumoase. locul II s-au clasat Sfatul popular al de obiective social-culturale
printre care o casă de cultu
Ieri după-amiază, a avut loc şedinţa raionului Hunedoara şi Sfatul popular ră, palatul poştelor, magazi
lărgită a Comitetului executiv al Sfa al oraşului Deva, iar pe locul III s-a ne şi altele.
tului popular regional, unde s-au a- clasat Sfatul popular al raionului Ha
nalizat rezultatele obţinute în cea de-a Primele blocuri au fost deja
doua etapă (1 Mai—23 August) a a- ţeg. In muncile agricole, pe locul II atacate în cvartalul ,,23 Au
cestei întreceri patriotice. s-a clasat Sfatul popular al raionului
gust“ care, spre sfîrşitul a-
La şedinţă au participat tov. David Sebeş iar pe locul III sfaturile popu
lare ale raioanelor Alba si Hunedoara. nului vor însuma 232 apar
Lazăr, secretar al Comitetului regional tamente.
„Drapelul de sfat popular orăşe
de partid, Ion Bodea şi Filip Coman, nesc fruntaş în acţiunile gospodăreşti“, In clişeu: Macheta viito
a fost înmînat Sfatului popular al o- rului centru al oraşului Deva.
vicepreşedinţi ai Sfatului popular re raşului Deva. Pe locul II s-a clasat
Sfatul popular al oraşului Petrila, iar
gional, loan Gorea, secretar al Sfatului pe locul III Sfatul popular al oraşului
Haţeg. Totodată, sfaturilor populare o-
popular regional, Crişan David, şef de
(Continuare in pag. 4-a)
secţie la Comitetul regional dc partid,
preşedinţii sfaturilor populare raionale