Page 70 - 1960-08
P. 70
La lucru S ch im b ări n oi !h c o n o m il Prin -isoaniiare — o prsfcfie
şi în timpul liber în p ro d u c ţie speritá de minereu
în i r - 'O m e s e r i e Y e e la e
La oţelăria Siemens '¦Martin nr. 2 al C.S. Hunedoara se
munceşte cu multă însufleţire. Printre echipele care au obţi Pînă mai acum un an, în în nouă, stăpînită cu nădejde, şi pe o In primele 7 luni ale anu Colectivul de m uncitori, tehni tor s-a pus în funcţiune un puţ
nut în cinstea silei ăe 23 August cele mai frumoase resid chipuirea hunedorenilor, lamino- care o va stăpîni şi mai bine lui, prirr îmbunătăţirea calităţii cieni şi ingineri de la în tre p rin de extracţie, cu capacitate de
íate se numără şi cea condusă de Constantin Enache. ristu l trebuia să iie neapărat un după terminarea şcolii medi» cărbunelui, sporirea productivi derea m inieră Teliuc, p o trivit 3.000 tone pe zi. In u ltim ii ani,
om în a lt şi spătos, cu muşchi de serale sau a şcolii de m aiştri. tăţii muncii şi reducerea consu sarcinilor trasate de Congresul la întreprinderea minieră Teliuc
De la începutul lunii şi pînă în prezent, Constantin Ena oţel, în stare nu numai să ţină murilor specifice de materiale al III-le a al partidului, trebuie
che împreună cu Iesan Petruţ, Teodor Fîţu, Manóle Zante şi în m îirii cheia uriaşă, dar să şi Gheorghe Dănilă nu este sin şi energie, minerii Văii Jiului au să dea fu rn a liş tilo r ca ntităţi tot S-a dat în folosinţă o staţie de
Toma Ciurdăreseu, membri ai echipei, au elaborat peste plan întoarcă cu ea, de pe o parte pe gurul care nu cunoaşte cheia ve realizat o economie la preţul de
mai mult de 160 tone oţel de calitate. alta, bara de oţel. Aşa era pînă chiului lam inorist. Ca el sînt şi cost de 4.500.000 lei. mai m ari de minereu de fier, de antezdrobire, dotată cu corica-
mai acum un an, cînd hunedore- comunistul Gheorghe Moisescu calitate cît mai bună. Bilanţul soa-re tip 9 A şi funicularul Teliuc
Rezultatele frumoase pe care le obţine echipa lui Con nii au p rim it de ziua eliberării şi utem iştii Alexandru Bungiu o Dezvoltînd larg întrecerea încheiat în iiecare an arată că, — Hunedoara. In anul 1960, pu
stantin Enache se datoresc faptului că membrii ei îşi îmbogă patriei, noul lam inor de 650 mm. şi îosiî Semciuc, aproape toţi la socialistă, principalele întreprin în general, m in e rii se achită de terea instalată este de 3.680 kw.,
ţesc continuu cunoştinţele. Adeseori se întilnesc la bibliotecă m inoriştii de Ia „650“ . Acestora, deri din raionul Orâştie, au ob această sarcină. La succesele ceea ce înseamnă o creştere de
pentru a consulta împreună cărţi tehnice şi liteiare. Rod al ajutorului frăţesc a! comunistul Alexandru Cîra şi ţinut de asemenea în acest an obţinute contribuie munca avîn- peste 24 de ori faţă de anul 1938.
poporului sovietic — ajutor sim m aistrul său E m il Petric (proas importante economii. Numai în tată care se desfăşoară în fiecare
ţit din plin Ia Hunedoara — păt absolvent a! şcolii de m ai primele 7 luni, la U. M- Gu- sector şi valorificarea, în condiţii Introducerea mecanizării, com
noul laminor, realizat la nivelul ştri, dar foarte priceput), Ie gir, s-a realizat o economie de m ai bune, a rezervelor interne. binată cu folosirea unor metode
tehnicii celei mai înaintate, a poartă de g rijă , îi învaţă, Ie a- 3.648.000 lei, la Fabrica Chimi Dar, un rol deosebit îl are meca mai bune de muncă, a dus, cum
adus schimbări noi, radicale în rată drumul spre perfecţionare, că s-a realizat o economie de nizarea. Datele statistice arată era şi firesc, la o creştere s im ţi
vechea meserie de lam inorist. spre stăpînîrea cît mai deplină 1.772.000 lei iar la Întreprin că în anul 1938, la întreprinde toare a productivităţii muncii.
a tehnicii înaintate cu care lu derea Forestieră Orăştie s-a rea rea m inieră din Teliuc exista un Dacă în anul 1955 s-au obţinut
In imensa hală, în care sînt crează. Că rezultatele sînt bune, lizat o economie de 862.000 lei* singur transform ator de 6/04 ki- 292,6 tone minereu pe om-an în
m ult mai multe motoare elec o dovedeşte graficul, de pe care lovolţi, iar puterea instalată era prim ul semestru al acestui an s-a
trice decît oameni, nu numai se vede că schimbul lui Cîra, Creşte nivelul de 150 k ilo v o lţi. In anii regimu înregistrat o productivitate de
străinul, dar ş'i cel ce vine mai cu cele 700 tone laminate peste de trai lui de democraţie populară, s-a 524 tone om-an.
des pe aici, rămîne profund im plan în această lună, este în
presionat. Unde sînt lam inoriştii, fruntea întrecerii în cinstea ma « 700 de apartamente, o desfăşurat însă o acţiune organi La I.M . Teliuc s-a făcut un
aşa cum îi ştim noi, cu uriaşe rii sărbători. şcoală modernă cu 16 săli de zată pentru introducerea me început bun pe lin ia mecanizării,
chei în m îini ? Şi totuşi lam i clasă, noul stadion cu peste canizării şi a autom atizării. dar o serie de probleme im por
norul nu stă. Dim potrivă. „Ş er Schimbări noi, radicale, într-o 15.000 locuri, noi magazine şi tante mai trebuie să fie rezolva
p ii“ roşii de oţel ai ţaglelor a- meserie vLche. Oamenii le-au a- alte obiective social-culturale — Au fost instalate noi utilaje te în v iito ru l apropiat. Acum noi
leargă cu mai mare viteză pe sim ilat repede, aşa cum se asi iată cu ce s-a îmbogăţit în a- de înaltă productivitate, care am luat măsuri să montăm cît
role, mai multe bare ca Ia ve milează tot ce e mai nou, mai cest an oraşul Hunedoara. se folosesc ou succes. La su m ai repede circu itu l automat de
chiul lam inor îş'i aşteaptă rîndul înaintat, mai bun. Dar şi aceste prafaţă s-au mecanizat a- la rampa puţului. Pe această cale
la fierăstraie. Au dispărut la m i schimbări sînt oarecum relative. o Anual, zeci de mii de oa
noriştii ? Nu. A dispărut numai Căci noile laminoare, ce se vor meni ai muncii îşi petrec con proape în întregime lucrările de se mecanizează scoaterea şi in
cheia, unealta indispensabilă a instala în şesenal la Hunedoara, cediul de odihnă în cele mai extracţie şi acum se folosesc 8 troducerea vagonetelor din coli
vechiului laminorist, a dispărut tot ca expresie a nivelului teh diverse staţiuni din ţară. Anul excavatoare, 4 foreze verticale, vie, transportul lo r pînă la staţia'
efortul fizic. Tehnica sovietică, nic al septenalului sovietic, vor acesta, numai în cadrul Gombi- două orizontale şi alte instalaţii. de sortare, descărcarea şi in tro
venită în ajutorul nostru, a dat aduce noi schimbări în vechea natului siderurgic Hunedoara, au Pe de altă parte, s-a extins mult ducerea lo r în circuit.
la Hunedoara, un nou sens no meserie de lam inorist. fost trimişi Ia odihnă şi trata mecanizarea transportului.
ţiu n ii de lam inorist. Oameni ment peste 1.400 de siderurgişti* Congresul al III-le a al parti
sînt şi acum (ce-i drept, m ult L. MAGUREANU Rezultate bune pe lin ia meca dului a pus în faţa m inerilor
mai puţini ca la vechiul la m i o In perioada anilor 1955- n iz ă rii s-au obţinut şi în secto sarcini deosebit de importante,
nor), dar s-au „m u ta t“ de lîngă IP \ 1959, cîştigul mediu al munci ru l II, unde se practică perfora- care trebuie să fie îndeplinite.
caje, de Ia efort în temperatură torilor mineri a crescut cu 75 ju l umed şi se experimentează Conştienţi că tehnica nouă are
şi pericol de accidentare, Ia pos la sută. Totodată, în cele 350 de introducerea m aşinilor de încăr un cuvînt hotărîtor, noi vom face
unităţi comerciale din Valea cat. Pe circuitul vagonetelor goa totul ca să extindem în mod sis
Jiului anual se desfac acum le s-a montat un lanţ elevator pe tematic mecanizarea şi automa
mărfuri industriale şi alimentare galeria de ocol, care as'gură tizarea, pentru a putea da furna-
în valoare de peste 500 milioane efectuarea transportului în con liştito r minereu mai mult, mai
Iei. d iţii mai bune. bun şi mai ieftin.
N O IU L In anul 1959, tot la acest sec ing. AUREL ROTARU
mecanic şef la I. M. Teliuc
IE N © /% SÜ
turile de comandă.
Iată-I de pildă pe tînărul
Gheorghe Dănilă, din schimbul
comunistului Alexandru Cîra.
M ic de statură, slăbuţ, cu o faţă
copilărească (are numai 18 ani),
nici n-ai crede cînd îţi spune IORDAN ILIE REAÎUS BALOMIREAN FRANC1SG BARTHA IOAN ILEA
că-i lam inorist. Dar văzîndu-1 la mecanic de locomotivă la Depoul miner, şef de brigadă la sectorul IV
postul de comandă, te minunezi. prim-laminorist la laminorul de 800 G.F-R. Simeria. In cinstea zilei de 23 al minei Petrila. In prezent brigada sa miner, şef de brigadă la secjia Mu=
Manevrează cu atîta uşurinţă şi mm. al G. S. Hunedoara. Echipa să August, el s-a angajat să reducă con lucrează în contul lunii iulie a anului
repeziciune manetele de coman este fruntaşă în întrecerea socialistă* sumurile de combustibil şi lubrefianţi sariu I. M. Barza. In întrecerea
dă, ca şi cînd ar face această o- In cinstea celei de-a XVl-a aniversări
peraţie de cînd lumea, deşi nu a eliberării patriei noastre, ea a în cu 10 la sută şi respectiv 2 la sută. 1963. De la începutul anului şi pînă socialistă desfăşurată în cinstea zilei
lucrează aici decît de un an. Şi registrat depăşiri de pian cuprinse Angajamen tul, a fost îndeplinit. in prezent, ea a realizat o economie la ,
sub mişcările manetelor, enigma între 3 şi 4 la sută.
tice pentru cei neiniţiaţi, motoa preţul de cost în valoare de peste de 23 AugUSt’ brigada sa a ob!inut
rele, c ilin d rii, barele, toate i se 30.000 lei.
supun impecabil. Cui ? Unui bă-
ieţandru, unui lam inorist nou,
fără muşchi de oţel şi cheia u-
riaşă. în mîir.ele lu i este acum
o altă „cheie“ . Este tehnica
SK58BW U9S983H3BSBSB9BRBI
n/—>,—*/—<r In pas cu cele mai îndrăzneţe gînduri
Un şuierat strident a sfîşiat te înainte de termen. Parti gregatele existente pe atunci nu cunoscuseră furnalele, cup toate construcţiile Hunedoa
ăintr-oăată liniştea unei di greu se putea face mai mult. toarele Martin, laminoarele.
mineţi însorite. Dinspre Sime dul, conducătorul înţelept al Oamenii s-au străduit insă şi ştefan Tripşa, e astăzi Erou rei noi, în perioada 1950-1960,
poporului, a sădit în fiecare o dată cu noile construcţii au al Muncii Socialiste. Mihai
ria, nlergînd în sus pe ma trecut să valorifice tot mai Tîrpescu, Constantin Enache, s-au excavat manual şi me- 3
lul Cernei, o locomotivă tră- om dorinţa înflăcărată, pro bine rezervele, să găsească Paul Orelt, Aurel Stănciu, Teo
gînd din greu garnitura lun fund patriotică, de a înălţa soluţii noi, care să ducă la dor Karamalis, Alexandru canizat 5.000.000 metri cubi '
gă trimite semnale repetate marile construcţii ale Hune ¦mai buna folosire a tuturor Hăjdăţan, Ion Chiroşca, Ale
doarei. Pe rîul Cerna se exe agregatelor, să producă metal xandru Olaru, Ion Iacob, Va- pămînt. Acum, numai la con
de sirenă... mai mult şi mai ieftin. In prime sile Zăvăluş sînt doar cîţiva
Ajungem în Hunedoara. Pes cută instalaţii de captare a le zile ale lunii ianuarie 1959, strucţia noii secţii ăe furnale,
apei, filtre, decantoare. La 16 porneşte, tot ăe la Hunedoa din miile de siderurgişti ca
te tot construcţii, un imens noiembrie 1956 se termină un ra, întrecerea cu siăerurgiş- re obţin zi de zi succese re va fi necesar să se excaveze
şantier. Hunedoara devine de tii ăe la Reşiţa Datorită m un marcabile în lupta pentru
alt agregat: fabrica de aglo cii pline de abnegaţie, side- sporirea indicilor ăe utilizare, peste 1.000.000 metri cubi pă
ia o si la alta de nerecunos merare a minereurilor — con pentru mai mult metal, pen
cut. Noile furnale, cuptoarele strucţie mai înaltă decît pa rurgiştii reuşesc să producă mînt. Cu sprijinul inginerilor
latul telefoanelor din Bucu tru traducerea în viaţă a Di
Martin, laminoarele, uzina reşti. Pentru a face munca 3 tu e m M ă fii rectivelor celui de-al III-lea de la I.C.S.H. s-au făcut şi
cocso-chimică. sutele de a- mai spornică, constmctorii din Congres al partidului nostru
partamente, numeroasele cm- peste prevederile planului zeci calcule. Din pămtntul excavat
strucţii social-culturale, vor Hunedoara, sînt dotaţi cu ma de mii de tone de oţel, fontă Mult s-a dezvoltat şi ora
besc intr-un grai nespus âe şini şi mecanisme din cele şi laminate. şul siderurgiştilor şi construc s-ar putea face un dig înalt
convingător despre frumuse mai moderne, trimise de ma tarilor, in ultimii ani, s-mi
ţea vremilor noastre, cînd rea Uniunea Sovietică, sau In prezent, întrecerea side- construit aici peste 2.500 a- de 3 m. şi lat tot de 3 m. pe
faptele ţin pasul celor mai produse de industria noastră rurgiştilor este deosebit ăe partamente noi. S-au ridicat
îndrăzneţe gînduri. socialistă. Peste tot, excava rodnică. In toate sectoarele se de asemenea un teatru, un distanţa Bucureşti — Oraşul
toare, buldozere, betomere, lucrează cu avjnt pentru tra club al siderurgiştilor, o clă
...In anul 1955 a intrat în ducerea în viaţă a prevederi dire a poştei, un stadion spor- Stalin. La construcţia furna
procesul de producţie prima macarale, autocamioane bas lor Directivelor celui de-al u.v cu aproape 15.000 locu’i,
baterie de cocs. Alături de culante şi multe alte tipuri III-lea Congres al partidului. un restaurant modern, şcoli, lelor noi va fi de asemenea
furnalul de 450 m.c., dat in de maşini, lucrează fără în In centrul atenţiei: metal mai spitale, magazine etc.
Timput liber şi-l petrec de cele mai multe ori tot îm funcţiune cu cîliva ani înain trerupere. In anii 1957-1958. mult, mai bun şi mâi ieftin. necesar să se folosească
preună, jucînd şah la clubul nou al combinatului. te, la 4 august 1956 a început Hunedoara nu se va opri
să producă cel mai mare fur se ridică şi intră în funcţiu A crescut Hunedoara — au insă aici. In anii 1960-1965 120.000 m.c. betoane, 20.000
— Succesele în producţie "sînt sărbătorite şi ele aşa cum se nal al ţării, furnalul nr. 5, ne alte zeci ăe construcţii in crescut şi oamenii. Aurica se vor construi noi cuptoare
cuvine, acasă la unul din mem brii echipei. de 700 m.c. Lucrare plină de Năzdrăvan, este astăzi mun Martin de 400 tone. Construc m.c. zidărie, aproape 40.000
m ăreţie! S-a lucrat destul ăe dustriale. Printre ele se nu citoare de frunte la I.C.S.H. ţia primului cuptor este ter
greu, dar cu ăirzerde. mără marele laminor blu- Lucrează ca zidar şamotor. A minată. Pentru construcţiaha tone utilaj tehnologic şi con
ming, trei cuptoare Martin ajutat-o maistrul Grigore Deac
Răsfoiesc unul dintre car şi s-a calificat. Petre Ionescu lei s- au executat aproape strucţii metalice, 25.000 tone
netele de notiţe. Găsesc în ăe mare capacitate, două cup- Ion Simion, Traían Voicu, sînt 90.000 metri cubi săpături,
semnat : Din înălţimea ceru toate electrice etc. Politica de asemenea nume cunoscute s-au ansamblat aproape 10.000 ciment, 8.000 tone cherestea,
lui se prăvălesc neîncetat plot partidului şi guvernului nostru de constructori. tone construcţii metalice. Aşa
aproape în fiecare zi. Noroiul cum prevăd Directivele celui 9.000 tone oţel beton şi alte
se lipeşte de glezne. Timpul ăe industrializare socialistă a In combinat s-au calificat de-al III-lea Congres al P.7/I.R..
nu împiedică însă nici o cli ţării este astfel zi de zi tra şi au. devenit oameni de nă la Hunedoara se va construi materiale. La Hunedoara se
pă lucrul pe şantierele Hune dusă in viaţă. Anii 1959-1960 o nouă secţie de furnale. Este
doarei. Zeci de brigăzi, pentru dejde mii de tineri şi tinere desigur semnificativ să ară va construi o nouă secţie de
a înfrunta ploaia măruntă, iau sînt ăe asemenea bogaţi în tăm doar cîteva cifre pentru
hotărîrea de a se împărţi pc construcţii. Intră in funcţiune — care vină nu ăe mult nici laminoare şi alte agregate. Va
grupe de lucru, sehimbînăîi-sc laminorul ăe 650 mm., bateria a ne convinge de măreţia a-
creşte ăe asemenea numărul
din oră în oră Infruntînă a- nr. 3 de cocs, noi cuptoare a- cestei noi construcţii. Pentru
deseori asemenea greutăţi, dinei la laminorul bluming. locuinţelor, al coTistrucţiilor so
sarcinile sînt totuşi îndeplini
Plină de abnegaţie s-a do cial-culturale. Numai în acest
vedit- a fi munca sidenirgiş-
an, siăerurgiştii şi constructo
tilor. Cu 5-5 arii in urmă, bă
talia se dădea pentru 17-19.000 rii hunedoreni vor primi în
tone ăe oţel pe lună. Cu a- folosinţă circa 800 apartamen \
te noi. Pentru copiii oameni
lor muncii din acest oraş s-a 'i
3
terminat zilele acestea o şcoa I
lă nouă, cu 16 săli ăe clasă. I
La Hunedoara se vor construi 1
un spital modern, o baie popu 1
1
lară, un hotel. 1
Oraşul, uzina vor fi In anii 3
viitori într-o continuă înnoi I
I
re. Hunedoara va continua să
oamenii să 3
construiască,
crească... I
3
C. GHEORGHE 3
j j__i ,__f ,__ rv_r ,__\ ,__ \ »__t ,_r »__: <__ i ,__/, /<— r \— / (__f» i—i \~ J \— 1 1— f u J i~/1— / e
