Page 71 - 1960-08

Nr. 1769 Pagina 3-a

Fapte din' viaţa unui om

Ds cînd se ştiu, cei doi moţi Anii petrecuţi la Gurabarza, Fiecare om îşi are biografia tul lui. începutul capitolului doi îndeplinit o sarcină de partid

de prin părţile Abrudului, tot deşi puţini la număr, i-au ri­ Iui. Nici Traían B laj nu face ex­ al biografiei îl găseşte pe Tra­ privind mecanizarea unor lucrări

împreună sînt. Nicolae Sturza, dicat la locul ce trebuie să-l cepţie. De-ar trebui să-şi delim i­ ian B laj m uncitor ia o fabrică sau punerea în funcţie mai de­

copilul orfan de atunci, a găsit ocupe omul în viaţă. Aici, lo­ teze biografia în anumite peri­ din Vulcan. Oamenii şi-au pus vreme a unor in stalaţii ? Şi nu
in Petre Cîmpeanu un adevă­ cul umilinţei l-a luat preţuirea
rat prieten, căruia ii îm păr­ muncii lor ; locul cocioabei, a- oade, tovarăşul B laj ş!i-a r îm- nădejdea în el văzîndu-1 price­ sînt puţine acele hotărîri ale co­

tăşea micile bucurii şi necazu­ partamentul, cu mobilă şl apa­ părţi-o în două capitole. Prima put, vrednic şi cu tragere de in i­ m itetului de partid ai minei (al

rile, mai ales necazurile lui de rat de radio în dormitor, cu perioadă din viaţă pînă la 23 mă la treabă. L-au trim is la fa­ cărui membru este şi e l), în care

copil fără părinţi. Cîmpeanu, maşină de spălat rufe şi ara­ August 1944 şi a doua de atunci cultatea muncitorească de la T i­ îi sînt trasate astfel de sarcini.

tot copil şi el, pe lingă cei 7 gaz în bucătărie. Locul igno­ încoace. Aceste perioade nu se mişoara. Cînd a absolvit-o (în Dar, nu se poate vorbi despre

fraţi ai săi, a fost bucuros să ranţei l-a luat cartea, loja la aseamănă între ele cum nu se anul 1952), cineva din comisia îndatoririle inginerului Traian

împartă şi cu al optulea, cu filme şi spectacole. aseamănă întunericul nopţii cu de repartizări l-a în tre b a t: „La B laj fără a o am inti şi pe aceea

Sturza, bucata de mămăligă, a- „Nedespărţiţii“ din 1949, cu­ lumina sclipitoare a zilei. care in s titu t vrei să mergi ?" de deputat. Cetăţenii Petru lo-

casă, la ci şi la şcoală. Carte noscuţi atunci doar de cîţiva ...A crescut cum spune dînsul Răspunsul a venit prompt, hotă- naşcu, Gheorghe Bogdan, loan
prea multă n-au făcut ei, nu­ ortaci, au devenit astăzi cunos­ „la 10 paşi de m ină“ . In anii r î t : „L a in stitu tu l de mine !“ . fonaşcu, nu de puţine ori i-au
mai patru clase. Nu că n-ar cuţi şi preţuiţi de toţi minerii fragedei copilării obişnuia să-l m ulţum it deputatului lor pentru
fi vrut să înveţe, dar aşa era de la I. M. Barza. Pe stradă, de întîm pine de fiecare dată pe ta ­ Pregătindu-se să devină in g i­
atunci, prin 1931. Flămînd nu la ucenicii mineri, pînă la ve­ tă l său cînd se întorcea acasă de ner electromecanic de mină, g rija ce o are faţă de ei. Depu­
puteai merge la şcoală. la mină. Aceasta s-a întîm plat Traian B la j n-a dezm inţit încre­ tatul Blaj a dat o preţioasă mî-
teranii minei, toţi îi salută şi-i pînă în anul 1932, cînd Traían derea celor ce l-au trim is să în­ nă de ajutor la electrificarea
Foamea i-a scos din bănci şl întreabă ba de una, ba de al­ a îm p lin it 7 ani. Se obişnuise să veţe. In carnetul lui de student, străzii Valea Arsului, la in tro ­
i-a mînat la păscut oile, pin’ă ta. Iar ei nu se umflă în pene vadă trecînd pe lîngă poarta ca­ calificativele „foarte bine“ sînt ducerea apei potabile pe această
la 16 ani, cînd, sătul de mize­ pentru asta, ci răspund bucu­ înşiruite în coloană începînd din
ria oierltului la stăpân şi cre- ros, modest.
zîndu-se destul de mari, au La panoul fruntaşilor stau tot
plecat la Roşih sei lor, şiruri, şiruri de oameni anul I pînă la absolvire. Şi ca stradă, la...
unul lîngă altul, isto viţi care se îndreptau spre răsplată pentru strădania fui în Cîte şi cîte fapte demne de o-
Montană, la alţi mină sau se reîntorceau din şut. tot acest tim p statul i-a acordat
iar realizările bursă republicană. mu! înaintat aî societăţii noas­
stăpîni, să lu­ într-o zi însă... tre nu ar mai trebui consemnate
creze în „baie“. Biografii obişnuite lor tot la fel Oamenii n-au mai mers la Dar studentului îi tînjeau mîi- în cei de-al doilea capitol al bio­
sînt. Şi nu sînt mină. Priveau din depărtare cu nile după lucru, ardea de dorin­ grafiei comunistului Traian Blaj.
Povestea celor -«Ulii braţele încrucişate şi cu pumnii ţa de a pune um ărul la tot ce se Şi cîte asemenea fapte nu se vor
11 ani de mine­ mici realizările. încleştaţi de mînie moletele în­ făcea pentru repunerea pe picioa­ mai adăuga de acum înainte !...
Dar să nu cre­ ţepenite din turnul puţului de re a minei Vulcan. înţelegea a-
rit Ia patron, este urîtă, hidoa­ deţi cumva că ei se întrec extracţie „K o rin “ . C apitaliştii au tunci ce însenina să redeschizi C. MOR ARD
să, face părul măciucă celui ce-o pentru procente. Intre el e o mina părăsită. îşi cunoştea locul
ascultă, chiar dacă este miner. întrecere aprigă. Dar dacă u-
Despre ea, cei doi nici nu vor nul o ia cumva înainte, celă­
să povestească? Tinereţe, rnindrie, viaţă 'fericită/ lată ce se citeşte pe faţa acestei tinere
lalt trebuie să-l ajungă neapă­ colectiviste ce se întoarce de la la cru.

In 1949, după satisfacerea rat. Altfel, nici nu se poate. Ca­ închis mina. Traian nu înţelegea şi datoria ce-o avea. In zilele de
re este totuşi mai bun, mai
serviciului militar, cu două cu- priceput ? Amîndoi — iată răs­ acest lucru, dar simţea din plin vacanţă, a muncit vîrtos alături La toam, în noua
fere în spate, toată averea lor, punsul primit de la mineri. urmele faptului îm p lin it. M ii de de a lţi m uncitori la montarea
cei doi prieteni, au venit la m ineri printre care şi tatăl lui, maşinii de extracţie sovietice
De vreo două luni încoace,
Gurabarza să lucreze în mină. numele comuniştilor Nicolae au rămas pe drum uri, fără lu­ pentru puţul „7 Noiembrie". Noua şcoală de 7 ani din Gu- dernă şi spaţioasă. Hotărîrea de clasă, sala de mese, bucătă­
Şi tot de atunci — cum' spun cru, şomeri, fără putinţa de a-şi Este greu de consemnat în cî- rasada, aflată în construcţie, este oamenilor a fost cît se poate de ria, coridorul şi cancelaria.
ei — viaţa lor începe cu ade­ Sturza şi Petru Cîmpeanu, sînt cîştiga măcar pîinea. Peste mina pe terminate. In aceste zile, ţă ­ întemeiată, ţinînd cont de faptul
vărat. Luorînd, locuind şi fiind şl mai mult auzite printre mi­ părăsită, păianjenii şi-au ţesut teva rînduri sentimentul încercat ranii m uncitori din localitate, că vechea şcoală nu mai cores­ In 1960, oamenii au hotărît
mereu împreună, ortacii de şut neri. Iniţiativa lor de a prelua pînza uriaşă. In curtea minei a dc tînărul B laj atunci cînd a fost prin muncă voluntară, dau bătă­ pundea cerinţelor. După ce au ca la toamnă toate sălile să tie
le-au zis „nedespărţiţii“. Acum, crescut iarba înaltă şi buruienile. repartizat ia mina Vulcan ca in­ lia term inării ultim elor lucrări. fost procurate o parte din mate­ gata.
brigăzi rămase în urmă, pen­ giner. Au mai rămas de pardosit cîte-
toată lumea din Gurabarza le tru a le aduce la nivelul frun­ După cîţiva ani, Traian a fost va săli de clasă şi zugrăvitul. riale, s-a început lucrarea. P lo i­ Cînd s-a făcut tim pul frumos,
p rim it ziuaş într-o echipă. Avea De această mină îl lega copi­ le de toamnă care au căzut din s-a început tencuitul celor trei
spune aşa. taşilor, pune pe gînduri tot lăria întunecată şi mizeră din abundenţă au făcut însă im posi­ săli rămase, au fost aşezate gea­
bilă continuarea lu cră rilor. în a- m urile şi uşile. După ce s-au us­
începutul, a fost greu ca orice mai mulţi mineri. Cînd au ve­ nul următor abia s-a reuşit să cat bine pereţii, vreo 12 femei
fie terminată fundaţia. Oamenii printre care şi Rozalia IIie, Zo-
început. Dar nu s-au speriat de nit de la Eforie unde şi-au pe­ şi mai ales cei din comitetul de rica Buştea, Asinefta Ilca şi Lu-
construcţie, nu prea erau m u l­ creţia Bolea au venit să-i spoia-
el. Prea grea le-a fost viaţa trecut concediul cu familiile, au ţu m iţi de stadiul în care se a- scă. Absolut totul prin muncă
flau lucrările la şcoala de 7 ani. voluntară. Acum se- munceşte la
pînă atunci, ca să se sperie. Au aflat că în numai două luni, Drept este că noua şcoală cerea pardositul sălilor.
m u lt de lucru deoarece nu era
început ca ajutori mineri, iar după iniţiativa lor, mai mult atunci de tăiat schelele metalice tim pul regim ului burghezo-mo- „C o n stru cto rii“ , cei mai pricepuţi vorba de o căsuţă oarecare. Aici Gînd discuţi cu oamenii, a flaţi (
trebuia muncă nu glumă. pe şantier, cînd vrei să a fli cîte
apoi, urcînd mereu, treaptă cu de 15 echipe rămase în urmă, ale puţurilor, de demontat tot şieresc, îl lega v iito ru l fericit din oameni din sat, au luat toate ceva din munca ior, ei răspund
măsurile necesare. Acum, o par­ In anul 1957, s-a m uncit m ult cu o deosebită m îndrie în g la s :
treaptă, după cinci ani, au a- s-au ridicat peste plan. ce-a mai rămas în picioare la zilele noastre, care-i surîdea. te din ei transportă lemnul din şi cu folos. Au fost procurate
pădure iar tîm p la rii îl vor ciopli lemnăria, cărămida, geamurile. — Am muncit m ult, dar avem
juns prîm-mlneri. Comuniştii de Prietenia celor doi comunişti mină, într-un cuvînt, trebuia dis- > Sub ochii şi cu îndrumarea iui şi monta în săli. Aflîndu-te aici, Cetăţenii au venit cu mic cu ma­ şcoală ca la oraş. Dacă noi n-am
ai impresia, pe bună dreptate, că re să dea o mînă de ajutor. Că­ învăţat carte în tim p u rile vechi,
la I. M. Barza i-au cunoscut bi­ s-a transmis şi asupra familii­ trus totul, totul. Aşa suna ordi­ (a fost num it în anul 1959 me­ tre toamnă, şcoala cea nouă era apăi să înveţe copiii noştri. La
ridicată ia roşu. In anul urm ă­ 1 septembrie şcoala va fi gata.
ne şi la cererea lor au fost lor lor. Soţiile între ele, copiii tor, după ce s-a montat lemnă­
ria, şcoala a fost acoperită iar — Şi mai avem încă ceva de
primiţi în rindurile partidului. între ei, sînt tot atît de legaţi nul capitaliştilor... canic şef al m inei), s-au montat în 1959, tot prin muncă vo lu n ­ făcut. La 22 august va rula p ri­
mul film la cinematograful nos­
Iar ei, văzând mai bine dru­ ca şi ei. O prietenie adevăra­ 23 August 1944 a dat un nou şi pus în funcţie o m ulţim e de te găseşti pe un adevărat şan­ tară, au fost terminate trei săli tru. Pînă atunci trebuie să facem
cabina. Vrem să creiem opera-,
mul, au mers mereu înainte, tă, născută dintr-o convieţuire curs v ie ţii lui Traian B laj şi tu ­ u tila je şi agregate noi printre tier. Se munceşte m ult. A ngaja­ lo rilo r toate condiţiile.
turor oamenilor muncii din pa­ care staţia de compresoare de la mentul este ca la 1 septembrie,
înainte în abataj, înainte în via­ strînsă şi armonioasă, de la ca­ tria noastră. începe un nou ca­ puţul nr. 5, maşinile de extracţie noua şcoală cu şase săli de cla­ V. ALBLJ
pitol din biografia tînârufui Blaj, să, bucătărie, saiă de mese,
ţă. re mulţi ar avea de învăţat.

Sînt numai unsprezece ani de Cînd i-iăm vizitat, soţiile ce­ de Îa puţurile 10, l i , 5, puţul 1 ’ cancelarie, să fie gata. Şi, cu

cînd au venit la Gurabarza. lor doi scoseseră din dulapuri, un capitol bogat în fapte, în care Pleznitoare şi altele. siguranţă că sătenii din Gura-

Unsprezece ani au lucrat şi la la aer, două costume negre de învăţătura împletită cu munca Inginerul B la j şi-a găsit locul sada se vor ţine de cuvînt. La
în producţie, l-a urcat pe B laj cuvenit nu numai în muncă. Co­ noua şcoală muncesc oameni
patron, la Roşia Montană. Dar mineri, cu „Medalia Muncii“ şi pe treptele nevisate în anii de muniştii sectorului IV l-au p ri­ harnici şi pricepuţi ca Teofil
demult, l-au făcut om în adevă­ m it în urmă cu cîţiva ani cu în­ Bretotean, David Nan, Victor
se pot oare compara anii a- „Ordinul Muncii“ clasa I-a şi ra tul înţeles al cuvîntului. credere în rîndul lor. Ce poate
fi mai înălţător pentru Traian Negru, Iosif Popa şi m ulţi a lţii.
ceştia ? a Il-a pe pieptul fiecăreia din f iecare an începe de acum să B laj decît atunci cînd şţie că şi-a
aibă semnificaţia lui adîncâ, ros- ...Prin anul 1955, cetăţenii din
In anii lucraţi la patron, n-au ele. Cei doi prieteni se pregă­ Gurasada au hotărît să-şi con­
struiască o şcoală de 7 ani mo­
putut face altceva decît să-şi teau pentru sărbătorirea zilei de

perpetueze mizeria, sărăcia, ig­ 23 August.

noranţa... L. VISKI

... DAIA, IN ACESTE ZILE

Călătorim cu maşina către Privim cîmpul. Cît vezi cu V Clădirea căminului cultural cu sărbătorirea a 10 ani de — Nu te mai lăuda măi lla- minos ce-o să şi-l făurească
Caia. Ce-i drept drumul nu-i ochii, lanuri de porumb. Po­ nou construită, străluceşte d.e la înfiinţarea colectivei, spu­ rie cu sectorul tău zootehnic, sub conducerea încercată a
încă pus la punct, dar... rumb frumos, porumbul colec­ In Faţa noului frumuseţe. Coborim din maşi­ ne tov. Piţan, arătîndu-ne ii luă vorba din gură Iosif comuniştilor, se citeşte pe fie­
cămin cultural, pre­ nă. Ne întîmpină un om mai Paştiu, brigadier de cîmp. Mai care faţă.
— Dar să vedeţi cîte s-au tiviştilor. însoţitorul, îngin- şedintele colectivei în vîrstâ. însoţitorul nostru clădirea impunătoare a noului lasă-ne şi pe noi să vorbim.
făcut la noi în s a t! ne spune durat ne spune: (în mijloc) discută rd-l recomandă: lăcaş de cultură. Pînă acum, Iacă, eu o să spun ceva de Dar iată că cercul din jurul
cu uii grup de co­ căminul cultural era într-o care tovarăşii, sînt sigur că nostru se desface şi printre
însoţitorul, un dăian care sc — Cinămi, de mult, după lectivişti. Pe feţe­ — Tov. Vasile Piţan, secre­ clădire neîncăpătoare... n-au aflat. Ştiţi care este fon­ colectivişti îşi face loc un om
întoarce acasă din Sebeş. Nici primul război mondial, a- le lor se poate citi tarul organizaţiei de partid dul nostru ăe bază ? Nu ? mic de statură.
proape 200 de ăăieni au ple­ bucuria sărbătoririi din colectivă. Dar veniţi să v-arăt şi şcoa­ 3.500.000 lei. Da, d a ! Sintem
noi nu-l mai recunoaştem. De unui deceniu de ac­ bogaţi. — E preşedintele nostru,
cînd am intrat toţi în colecti­ cat în America ,,să-şi caute tivitate a gospodă­ Cu o mîndrie abia reţinută, la nouă, şi cinematograful, ni-l recomandă toţi deodată.
vă, viaţa noastră se înnoieş­ riei colective. el se angajează să ne arate dispensarul, grădiniţa de co­ Nu ştim pe care să-i ascul­ Ilie Ignat.
norocul“. După cîţiva ani, s-au toate avuţiile colectivei. pii. In trecut n-am avut ni­ tăm mai iutii Aflăm astfel că
te mereu... Sărbătorim acum întors înapoi. S-au întors mai IîCifeiî c„ mic din toate acestea... Ei, dar în gospodărie lucrează 11 bri­ Sintem bucuroşi. Dăm mina.
10 ani de la înfiinţarea gos- goi decît plecaseră, cu mai — Cînd a luat fiinţă gos­ găzi, dintre care 8 de cîmp, Preşedintele nu se deosebeşte
poăăriei... multă obidă în suflet. Dar să lăsăm timpurile de asuprire, podăria noastră, în 1950 — ne era să uit 1 De cînd ne-am una zootehnică, una de con­ ăe ceilalţi colectivişti. Vorbeş­
lată că intrăm în sat. Ve­ spune tov. Piţan — eram 210 pomenit noi dătenii, ne-am strucţii. una viticolă şi una te simplu, înflăcărat:
deţi ? Cum v-am spus. Acolo familii, aveam 669 ha. de luminat noaptea casele cu pomicolă. Că ion Hăprtan
in stingă, sînt grajdurile co­ pămint, dar numai 10 boi, 1 opaiţ sau cu lampă cu pe­ (Juncu) şi Toaâcr Groza din — Ne pregătim de sărbăto­
lectivei. Toate noi... cal şi 13 vaci. Eram destul de trol. De doi ani insă, avem rirea celor 10 ani de viaţă al
săraci Acum, situaţia-i cu to­ lumină electrică. Şi. să vă mai brigada I-a, Iosif Groza şi gospodăriei. Vom primi oas-r‘
In stingă drumului, sub un tul alta. Dar... veniţi să ie spun ceva... Gheorghe Mihu din brigada peţi mulţi. Vrem să fie toţi
deal, se ridică intr-adevăr 0 vedeţi... III- a, Iosif Cibu din brigada a mulţumiţi.
clădiri mari, albe, impună­ Rar, ca să înţelegem, să IV- a, Ion Cibu (Micu) şi
toare. Alta e în construcţie. Am vizitat mai intii noile ne dăm parcă seama despre Gheorghe Bratu din brigada Plecăm împreună către că­
Însoţitorul ne explică: construcţii. Trei magazii maxi, semnificaţia vorbelor sale, minul cultural. Preşedintele
să tot încapă în ele 110 va­ tov. Piţan ne spune că 257 ăe Vll-a Vasile Mihu din briga­ ne spune ceea ce ne-au spus
— Acela este al 7-lea grajd, goane de cereale, sînt aproape colectiviştii şi-au construit ca­ da zootehnică, Nicolae Cibu şi şi ceilalţi. Şi la urmă adau­
îl gătăm curind... noi. Patru silozuri turn, fie­ se noi. 52 şi-au cumpărat a- Ion Chişbac din brigada aV-a, gă:
care de cîte 20 vagoane, îm ­ parate de radio, alţi 35 bici­ sînt neîntrecuţi la muncă şi că
Ajungem în centrul satului. clete. 25 garnituri noi ăe mo­ au realizat anul acesta cele — Ne-am născut acum 10 \
preună cu cele 6 gropi de bilă, 13 aragazuri... mai multe zile-muncă, şi-am ani. La început am bijbîit, dar {
siloz, păstrează lirana anima­ mai aflat că tot ce s-a înfăp­ partidul nu ne-a lăsat pe mi- )
lelor pe timp ăe iarnă. Două Da, să ai casă şi mobilă nouă, tuit în aceşti zece ani in Daia na bogătanilor. Ne-a luminat /
garaje adăpostesc cele două lumină electrică, radio şi să colectivizată, se datoreşte co- paşii spre gospodăria colccti- \
autocamioane ale colectivei. găteşti mîncare la maşină cu muniştilor. Au fost întotdeau­ vă. Şi iată. acum creştem, ne (
Am văzut apoi atelierul de gaze lichefiate, înseam.nă pro­ na in fruntea tuturor, i-au întărim, viaţa ne este tot mai X
timplărie şi fierărie, grajduri­ gres. Dătenii au progresat îmbelşugată...
le prevăzute cu pivniţe pen­ sfătuit, i-au mobilizat, au
tru depozitarea sfeclei fura­ mult. Viaţa lor este in fieca­ pus uniărul acolo unde a fost In faţa căminului, colecti­
jere, pătulul pentru porumb, re zi tot mai bogată şi mai viştii. îşi manifestă dorinţa să
maternitatea scroafelor. Pe mai greu. fie fotografiaţi, lucru care se
cîmp, tov. Piţan ne-a arătat nouă. şi intimplă. Tov. Piţan ne in­
— In gospodăria noastră, vită la sărbătoarea celor 10
cu mîndrie cele 47 de ha ăe — Să intrăm la sediul gos­ spune tov. Vasile Piţan. avem ani. Ne despărţim prieteni...
livadă plantată anii trecuţi, podăriei, ne îndeamnă secre­ comunişti destoinici: Mihăilă
tarul organizaţiei de partid- Fiorea, Vlsalon Filip, Damian Pornim către Sebeş spre
cele 13 ha. de vie altoită, 5 Dan, Nicolae Stoia... Aceştia scară. Lanurile de porumb de
ha. de grădină, ăe legume. Am In curtea gospodăriei sînt şi ceilalţi membri ai organi­ pe-o parte şi alta a dru­
aflat apoi că gospodăria po­ oameni mulţi, ca de altfel pes­ zaţiei de partid, au fost su­
sedă 3.803 ha. de pămint, cul­ te tot prin sat. Unii văruiesc fletul şi inima colectivei. mului foşnesc în adierea vin-
tivate cu cereale, porumb, pornii, alţii sapă şanţul, a-
cartofi, sfeclă de zahăr, floa­ ranjează drumul, zidesc poar­ Cită, bucurie şi mîndrie la tulul, repetind parcă cuvinte­
rea-soarelui, şi alte plante. ta gospodăriei — aşa ca un aceşti oameni simpli, dar atît
arc de triumf — mătură de mari la s u fle t! Cită pasiu­ le secretarului de partid:
1.108 familii muncesc această curtea. Se pregătesc pentru ne pun în vorbă şi faptă. Vor­
imensă suprafaţă de pămint, sărbătorirea deceniului de e- besc pe rină, fiecare despre — Dacă veniţi peste un
desigur, ajutate de tractoare­ xistenţă. Stăm de vorbă cu ei.
le S.M.T. ceea ce celălalt a scăpat să an-doi., ne veţi găsi departe,
Aflăm m ulte: spună. Sînt veseli, rid. încre­
Ne întoarcem in sat. — Aţi fost pe la grajduri? derea în viitorul tot mai lu- mult mai departe ca acum'
— Aici e căwJnul cultural,
pe care-l inaugurăm o dată ne întreabă llatie Salde, bri­ Colectiva e viitorul nostru lu- (
gadierul zootehnic. Adăpostim
minos şi îmbelşugat. Partidul
în ele 182 de boi, 26 de cai,
— steaua călăuzitoare...
145 de vaci...
GH. PAVEL

A.. ;•</*-