Page 72 - 1960-08
P. 72
Nr. 1760
Comunistul Ghioancä Şedinţa Comitetului
executiv ai Sfatului
şi-a îndeplinit angajamentu popular regional, pentru
decernarea drapelelor
Şedinţa de partid se apropia şinez s-o fac să se numere şi duim însă să ne terminăm ia de fruntaşi în întrecerea
de sfîrşit. In sală stăruia un aer printre cele ce vor depăşi planul. timp lucrările, aşa cum se vor patriotică
încărcat, îngreuiat parcă şi mai .0 rîznă— două, apoi tre i— pa planifica. (Urmare din pag. I-a)
m ult de faptul că încă nu se lua- tru... cred că om scoate şi peste... — Pentru aceasta ne-ar mai răşeneşti clasate pe locurile I-1II, li
s-au mai acordat drept premii impor-i
,se o hotărâre definitivă în p ri — He-he-he ! Să nu ne p ri trebui însă ceva oameni în plus tente sume de bani, cu care să între-!
prindă in viitor noi acţiuni gospodă-;
vin ţa b rig ă z 'i despre care se dis pim... Vezi că ceea ce spui, au în brigadă... — spuse cam cu reşti.
cuta. T o ţi care luaseră cuvântul mai spus şi a l ţ i i ! jumătate de gură unul dintre cei Din analiza acestei întreceri a reie
şit câ în majoritatea localităţilor din
.pînă acum o criticaseră, îi arăta — Deh... nu mă pripesc. Nu mai tineri. regiunea noastră, s-au obţinut în a-
seră părţile slabe, motivele care zic că o să o scot chiar din prima — Atunci ce naiba am făcut ? ceastă perioadă succese deosebite în
0 făceau să rămână mereu sub lună brigadă fruntaşă, dar pînă toate domeniile de activitate. Construc
plan. Intr-un semestru se schim către Ziua m inerului şi sigur pî Unde e economia ? Forţe avem torii de pildă şi-au depăşit angaja
baseră vreo patru brigadieri la nă la 23 August, declar cu toată destule... Z i-i mai departe, tov. mentul luat dînd în folosinţă oame
G hioaneă! săriră de-odată cu nilor muncii, de la începutul anului
şi pînă în prezent, 1.080 apartamente în
conducerea ei, dar z a d a rn ic ... încrederea că mă voi achită de vorba utem iştii Nicolae Constan loc de 988. De asemenea, din fondu
Cei mai m u lţi dintre cei prezenţi sarcina asumată, numai ajutor tin şi M oraru Valentin... rile contribuţiei voluntare a cetăţeni
la şedinţă erau de părere că nu Discuţia aceasta avea loc în lor, s-au terminat în această perioadă
mai e de făcut nim ic cu ea. să m i se dea din parte conducerii preabataj, în pauza de după In secţia marochinărie de la !abrica „Simion Bărnuţiu" din Sebeş lucrează harnica brigadă de producţie 86 lucrări de interes obştesc printre
sectorului... puşcare, la vreo două săptămîni care 14 localuri de şcoli, 4 cămine
— Să desfiinţăm brigada . . . după şedinţa de partid. O rtacii culturale, s-au electrificat 4 localităţi,
Oamenii să-i împrăştiem în alte — De asta să n-ai g rijă . O să se strânseseră to ţi în ju ru l b rig a iar alte patru localităţi au fost radio-
le, unde poate au să facă mai ai asistenţă tehnică, sfaturi cînd ficate etc.
multă treabă . . . va fi nevoie. Ge-o să ceri o să dierului, care lum inindu-şi locul
1 — Da, asta ar f i o soluţie . . . primeşti... cu lampa, deschisese carnetul Prin activitatea lor de pînă acum,
1 — Ehe . . . uşor de zis . . . Dar ce-1 avea la îndemână şi c iti din sfaturile populare cîştigătoare ale a-
ce ne facem cu locul de muncă ? — No bine 1 Atunci... la însemnările făcute aici nopţi în cestei întreceri, justifică pe deplin cin
treabă ! stea de a fi fruntaşe pe regiune. In
oraşul Deva, de pildă, numai prin
Să închidem un frontal atît de Această şedinţă a avut loc la şir... condusă de Valeria Helşiu. Brigada îşi depăşeşte in mod ritmic sarcinile de plan. In întrecerea desfăşurată in munca voluntară a cetăţenilor, s-a rea
bogat în cărbune ca ăsta ? 1 în mina Lupeni cam la începutul cinstea zilei de 23 August această bri gadă a dat peste plan 25 de poşeie. lizat pînă în prezent o economie de
semnează să facem o spărtură prim ăverii. Nu i-a fost uşor co — De azi înainte se va lucra peste 1 milion lei.
destul de mare în producţia sec m unistului Ghioaneă Sabin să se în felul următor, spuse cu vorba IN CLIŞEU : Ciţiva membri din brigadă.
to ru lu i . . . Şi-unde mai pui că sa molcomă şeful de brigadă. Succese importante au fost obţinu
dă cărbune cocsificabil, atît de achite de sarcinile ce şi le-a luat. Schimbul în tîi va tăia în cărbune Z- te şi în oraşul Petrila. Astfel, in ur
!necesar industriei siderurgice . . . După preluarea conducerii b ri cu pichamerul şi va încărca în ma celor 187.915 ore muncă volun-
1 •-== M ă i bine aşa, de cât să rid i găzii, a văzut că în faţă îi stateau crater, apoi va începe armarea. ogoarele tară efectuate de către cetăţenii de aici,
căm preţul cărbunelui... N-aveni ou m u lt mai multe greutăţi decît Schimbul doi continuă armarea, a rezultat o economie la bugetul sfa
dreptul să ne jucăm cu banii bănuia. Le-a luat însă pieptiş... zăibăreşte şi încarcă restul căr Brigada noastră de tractoare înainte de termen planul de pro că, putem munci ca oameni liberi tului popular de aproape 500.000 lei.
poporului... In tîi pe cele mai urgente, „de bunelui îm prăştiat pe lîngă cra este una din brigăzile fruntaşe ducţie pe campanie. Pentru mun pentru binele poporului şi al Printre cele mai importante lucrări e-
bază“ cum le-a num it el, ţinînd ter, încărcîndu-1 în buncher. Tot ale S.M.T. Qrăştie. A tît în cam ca ce am depus-o, eu am fost re nostru personal, aceasta se dato- xecutate în acest oraş prin muncă
— H m ! Asta cam a ş a -i! Ge-i de organizarea' brigăzii, de întă acum se vor trage jugul şi sus pania agricolă de primăvară, cît trib u it în luna iulie cu un salariu reşte faptului că acum 16 ani, la voluntară, se numără electrificarea sa
,de făcut atunci ? ! rirea disciplinei în muncă. Pen ţin e ri suplimentare de vor tre şi în cea de vară, noi am obţinut de peste 1.300 lei, Amos Galea tului Răscoala, numai cu material re
tru aceasta a cergt a jutorul în bui... frumoase rezultate în muncă. Am 23 August 1944, poporul nostru cuperabil de Ia mina din localitate, pie
O vreme, întrebarea p luti ca o tregului colectiv. executat lucrări de bună calitate .270 lei, Tacacs Gornel 1.100 m uncitor a pornit pe un drum truirea unor străzi pe o lungime de
pasăre stingheră de-asupra ca — Ia r no;, cei din schimbul şi am depăşit cu m ult planul de lei, iar Ioan Lăzăreanu 1.050 lei. luminos de prosperitate şi fe ri 3,5 km., amenajarea de zone verzi
petelor celor prezenţi. Apoi, de — Eu zic să hotărîm încă de I I I ştim ce avem de făcut în con producţie. Colectiviştii din Şibot, cire. Pe acest drum, călăuziţi de etc. Dc asemenea, în oraşul Haţeg,
odată, i se află răspuns. Se auzi pe acum cu to ţii ce e de- făcut cu tinuare : perforat, puşca t, ră p it Vinerea şi B alom ir — pe ogoa Faptele acestea dovedesc că partidul nostru drag, noi muncim s-au amenajat în această perioadă noi
eei care mai fac nemotivate, care de stâlpi... şi de-i nevoie facerea rele cărora am lucrat şi lucrăm astăzi, în patria noastră liberă, eU tot mai m ult avînt. In mo zone verzi pe o suprafaţă de 35.000
o voce: tîndălesc p'e g alerii cînd sînt t r i de stive pentru susţinerea pre — au fost m u lţu m iţi de munca fiecare dintre noi, dacă munceşte mentul de faţă, grăbim arăturile m.p. precum şi alte lucrări. Succese
— M-am hotărât! m işi după lemn, care se îmbată siunii, adaugă minerul Gandore noastră. adînci de vară la gospodăriile importante s-au obţinut şi în alte lo
şi fac scandaluri, pătînd obrazul Ion. cu dragoste şi vrednicie poate joleotive din satele amintite,- calităţi ale regiunii ca Hunedoara, Pe
| — Ge ? Gum ? ! brigăzii în tim pul liber... Pentru succesele obţinute (rea să-şi facă viaţa tot mai îmbelşu străduindu-ne să depăşim şi mai troşani, Sebeş, Orăştie şi altele.
— Văd că ne-am înţeles 1 De lizarea planului de ha-ntri pe gată, mai frumoasă. m u lt planul de producţie la foţi
Cel care vorbise era tînărul —• Dă... să hotărîm... că din acum, şefii de schimb să aibă campania de primăvară în p'ro- indicii ’ şi să facem înseninate Din analiza făcută cu acest prilej
comunist Ghioaneă Sabin, şeful păcate mai avem din ăştia, cum g rijă ca să se respecte acest sis porţie de 121 la sută), noi am Stînd şi judecind, noi, fii de economii de carburanţi, co n tri a reieşit că în cea de a doua etapă
unei bune brigăzi de tineret. Se sînt Opriş Ioan, Duţă M ih a i şi... tem de lucru. fost evidenţiaţi pe staţiune şi ţărani m uncitori n-am fi putut buind astfel la reducerea preţului a întrecerii, s-a realizat prin munca
ridică greoi în picioare. Vocea aceasta ne-a bucurat m ult. T ot ajunge niciodată, în anii regim u de cost al lu cră rilor. voluntară a cetăţenilor din întreaga re
lu i suna însă răspicat: ceila lţi, se ştiu ei care... Dacă A odată, eforturile depuse pentru lu i burghezo-moşieresc, ceea ce giune o economie de 6.960.000 lei. Cei
nu se vor îndrepta ou tot ajuto realizarea şi depăşirea planului sîntem azi. Gine avea interesul Marea sărbătoare, 23 August prezenţi ia această şedinţă a Comite
— M -am h o tă rît! Eu zic să ru l nostru, o să-i excludem din ... M e m brii brig ăzii prinseseră ne-au dat posibilitatea să re a li —- ziua eliberării patriei noastre tului executiv al Sfatului popular re
mai facem o încercare... Ultim a brigadă. încredere în noul lor conducător. zăm câştiguri însemnate. să ridice de la opincă pe un fe de sub ju g u l fascist — ne p rile j gional s-au angajat ca şi pe viitor să
încercare. Aşa se face că în curând, în b ri cior de ţăran sărac, să-l trim ită juieşte gânduri de recunoştinţă lupte cu mai multă rîvnă pentru tra
— De acord. După oîte am gadă se lichidară abaterile uno De asemenea, în campania de la şcoală în mod gratuit, cum ducerea în viaţă a istoricelor Hotărîri
— Sare ? văzut, nu se poate spune că nu ra. U n ii ca Boţoagă şi Gonstan- vară, brigada noastră a executat am fost trim iş i noi la şcoala de faţă de partidul nostru drag şi ale celui de-al IlI-lea Congres al par
ş tiţi meserie. Sînteţi to ţi buni dache Gh., cărora le cam plăcea pînă la data de 20 august 1.050 tractorişti ? ne dă mai m ult avînt în munca tidului.
— Păi... chiar p'rin mine. O mineri, îndemînatici... A tît că s-a să tragă mîţa de coadă în tim pul hantri, îndeplinindtf-şi cu 10 zile şi lupta noastră.
iau ca pe o sarcină de partid. Zic lucrat pînă acum prea la întâm şutului, deveniseră de nerecu Dacă noi — şi ca noi sînt m ii
să încercaţi să-mi daţi mie a- plare... Eu m-am gîndit să lu noscut. In lunile care urmară şi m ii — ne putem bucura astăzi ALEXANDRU ORLĂŢEANU
ceastă brigadă. Nu pretind că crăm mai cu cap... Pentru a- ajunseră exemplu în muncă, la de o via tă cu adevărat omeneas-
am să fac m inuni, dar că o să fel cu întreaga brigadă, care în
mă străduiesc să o scot de sub
plan mă angajez, aici, în faţa
adunării generale. Şi dacă oi
scoate-o la plan, n-o să mă ru • ceasta toti trebuie să ne stră-0*1 cepea să prindă curaj, luîndu-se
şeful brigăzii a I-a de tractoare
r&k-. la întrecere de acum chiar cu Brigada colectiviştilor IOAN VIOREL
unele brigăzi ce aveau tradiţie agronom de sector
Realizări ?iî agricultură veche ca fruntaşe. Aşa se face
că angajamentul com unistului
Ghioaneă, luat în cinstea Zilei mi-
• Sectorul socialist a! a g ricu l regiunea noastră 16.774 bovine nerului şi a zile i de 23 August, ţ In gospodăria agricolă colectibă d’ in Apoldul de Sus muncesc înfrăţite Inflmpinînd
tu rii din regiunea Hunedoara din care 7.600 vaci de lapte, măreaţa sărbătoare
este în continuă dezvoltare. Iri 20.855 porcine, din care 1.842 fusese îndepinit cu multe săptă < 258 de familii de romîni şi saşi. Gos podăria poseda 640 ha. de pătrimi d in '?
prezent 90.000 la m ilii de ţă scroafe, 127.729 ovine şi alte a- m îni înainte de termen, încât în
rani m uncitori cu 278.128 ha. prezent, poate raporta că a ajuns (care 500 ha. arabil. Ana1 acesta, colectiviştii de aici au obţinut o producţii)
teren, iac parte din 653 gospo nimals. la o productivitate cu circa 11
dării colective şi întovărăşiri a- ® Gospodăriile agricole de stat la sută mai mare decît înainte, medie la hectar de peste 2.200 kg. orz şi aproape 1.800 kg. grîu. De asemenea, i
reducînd consumul de materiale
gricole. din regiune dispun acum de 92 cu circa 6 la' sută, scăzînd preţul ( anul acesta, grădina de zarzavaturi, ferma zootehnică şi ramurile anexe, a d
® O atenţie deosebită se acor tractoare, 88 pluguri pentru tra c de cost a tonei de cărbune cu
tor, 69 semănători de cereale şi 1 adus gospodăriei venituri de peste 325 000 lei. Pină la sfirşiiul anului, ve-\
dă în sectorul socialist al a gri 10 combine. Anul acesta, gos
culturii, dezvoltării şeptelului. podăriile agricole de stat au fost <niturile vor creşte la peste 1.000.000 lei. \ L upeniul — important centru De 23 August, minerii din Lu
Astfel, la sfârşitul semestrului 1 dotate cu încă 10 tractoare, 10 carbonifer al Văii .Jiului — peni raportează partidului că au
al acestui an existau în unită pluguri pentru tractor, 20 semă La obţinerea acestor succese, a adus o contribuţie importantă brigada cunoaşte în aceste zile o deosebi realizat economii de peste un mi
ţile socialiste din agricultură din nători cereale şi alte maşini. tă însufleţire. Mineri; de aici, ca lion iei, cu toate că au avut de
aproape 2 .lei. ţ cor.djisă de candidaiui de partid Giatz Andrei. Fotoreporterul nostru a sur- de altfel întregul nostru popor întîmpinat unele greutăţi în pro
muncitor, se pregătesc să intîm- ducţie. Acest milion reprezintă o
U ltim a încercare după cîte se ^prins citeva aspecte din munca acesta/ brigăzi. pine aşa cum se cuvine măreaţa dovadă a recunoştinţei şi dragostei
sărb,floare a eliberării patriei — pe care minerii o poartă partidu
vede. n-a dat greş... 1. Brigadierul Giatz Andrei, a cărui brigadă, compusă din 130 de co- ziua de 23 August, ziua care a lui.
marcat începutul unei vieţi noi, li
î. STRAUŢ 5 lectivişh, datorită muncii depuse, a ajuns fruntaşă pe gospodărie. 7 bere, fericite. in frunfe sînt comuniştii
L A L RO M ULUS > 2- Dimineaţa, înainte de începerea muncii, preşedintele gospodăriei, iov.t Au trecut 16 ani de Ia elibera |0 n toate sectoarele minei, în
re. O perioadă relativ scurtă, însă | | primele rînduri ale luptei
HgHflBSBBJHBnBB( i Kirr Ion se sfătuieşte cu Nicoale Toader, secretarul organizaţiei de partid, > bogată în realizări măreţe pe dru pentru îndeplinirea sarcinilor de
mul construirii socialismului, a fău plan se găsesc membrii şi candi
' Giatz Andrei, brigadierul Nicolae iuior, colectivist fruntaş. \ ririi unei vieţi mai bune. Poate daţii de partid. Şefii de brigăzi Va-
mai mult ca oriunde, în Lupeni, sile Feher, Nagy Andrei, Ioan Po
3. La arie, treierişul este in toi. Andrei Schöberl şi Gh¦ ' bătrînul oraş al minerilor, se în- pa, Fazekaş Bela sau Alexandru
Kramer, admiră boabele de griu — rodul bogat al mun- tîlnesc la fiecare pas semnele vieţii Musta care a reuşit să facă din
cti lor. Gospodăria colectivă ne aduce belşug şi bună- ţ noi. brigada sa să cucerească titlul de
cea mai bună brigadă pe Valea
siare — pare că spun fe ţele vesele ale celor doi colec- C O raşul devine Jiului, sînt de ani de zile fruntaşi
în producţie. Fotografiile lor sînt
tivişti. ^ îof mai înflorifor nelipsite de Ia panoul de onoare.
t n această lună frumoasă de Toţi aceştia sînt membri de
4. Gospodăria colectivă are şi numeroşi stupi de albine. ţ | | vară, august, Lupeniul îm partid, oameni crescuţi şi educaţi
bracă haină de sărbătoare. Zecile de partid şi care au reuşit să
Anul trecut, stupina a adus colectiviştilor venituri de sute . de blocuri moderne, confortabile, cîştige încrederea întregului colec-
clădite în anii puterii populare, sînt tiv de muncă. Aceştia, ca şi mulţi
de mii de lei. De aceea o şi îngrijeşte cu atita atenţie \ puse azi la dispoziţia minerilor. alţi comunişti, sînt însufleţitorii în
Dle au schimbat înfăţişarea poso trecerii socialiste, oameni care pun
stuparul Ioan Fayri. S morită a oraşului din trecut. întreaga lor putere de muncă în
Străzile asfaltate, parcurile bine lupta pentru înfăptuirea sarcinilor
5. An de an, colectiviştii din Apoldul de Sus, măresc ) amenajate, îngrijite, magazinele a- trasate de partid şi guvern. 7
provizionate din belşug, oamenii ^
suprafaţa plantată cu viţă de vie. Iată un grup de co- ¦! veseli plini de încredere în forţe I | upeniul — oraşul minerilor L
le lor, stăpîni pe soarta lor, sînt —¦ care a cunoscut din plin
leciiviste muncind la săpatul unei parcele de viţă de vie { dovezi vii ale adîncilor transfor )
mări petrecute în cei 16 ani ce au ce înseamnă orînduirea burgheză,
care numai la anul viilor va da rod. ^ trecut de Ia eliberare.
întîmpină a 16-a aniversare a eli
Dezvoltind cit mai m uite ramuri anexe, colectiviştii,
din Apoldul de Sus crcază baza malerială a creşterii
bunăstării lor materiale. s
ifte c u n o s c ă fo r î partidului berării patriei noastre de sub ju
g H g! amicii mineri din Lupeni sînt gul fascist, cu realizări de sea
i | " | g convinşi că viaţa lor feri mă de care pe bună dreptate lo
cită de azi o datoresc partidului, cuitorii săi sînt mîndri-
conducătorul înţelept al poporului
nostru. De aceea, ca semn al Oraşul devine tot mai frumos,
respectului deosebit ce-1 poartă par
tidului, ca adîncă mulţumire pen viaţa veselă, mai îmbelşugată, oa
tru tot ceea ce a făcut pentru ei,
muncesc cu însufleţire pentru a menii tot mai încrezători în for
traduce în viaţă hotărîrile sale. ţele lor, mai hotărîţi să urmeze
fn cinstea celui de-al 111-lea drumul arătat de partid. I
Congres al P.M.R., colectivul mi Sărbătorind cu entuziasm mă >
nei Lupeni a fost printre cele t9
întreprinderi care au lansat che reaţa sărbătoare naţională a popo
marea la întrecere, angajîndu-se rului nostru, ziua de 23 August.
minerii din Lupeni îşi exprimă voin-
ţa lor neabătută de a lupta cu
toate forjele pentru desăvîrşirea
să realizeze 1.300.000 iei econo construcţiei socialiste în patria
mii la preţul de cost în acest noastră.
an. !. PAUL)
