Page 73 - 1960-08

Fagina 5-a

Recunoştinţă La panoul de onoare
soldatului s@Yi@lic
l Minerii din brigada tii" din Gurabarza. să sape o galerie ce ^

[ condusă de Andrei In brigada aceasta trebuie cit mai curînd

Dinspre curtea însorită a taberei de Deodată, printre şuierăturile striden­ l Gräber au făcut ochii secretul rezultatelor fru­ terminală. Şi aici îşi ^
pionieri din Petrila, glasuri mici, cris­ te ale furtunii, ca prin vis ni se pă­
taline, asemenea unor zurgălăi de ar­ ruse că auzim strigăte... Dar nu, nu L mari, a mirare. „Sintern moase il constituie or­ vor trece cu succes „e- j
gint, îngînau o melodie necunoscută. erau strigăte, erau cuvintele tiţiui cîntec
necunoscut izbucnite dintr-un piept de l luaţi pe nepregătite, ganizarea chibzuită a xamenul". Orice s-ar )
Melodia aceasta, copiii o în­ voinic- Căci numai aşa se putea numi
văţau strînşi roată în preajma instruc­ omul ce acoperea cu vocea furtuna. L aşa... ca din sac. Ar muncii — spune din- spune, faptele rămin 1
toarei lor, o fetişcană înaltă şi zveltă,
cu părul auriu împletit cunună în ju­ Gel ce cînta era un ostaş sovietic. l trebui să ne ferchezuim sul. Nici nu trebuie să fapte. Ele vorbesc de la 1
rul capului. Era melodia unui vechi Era dintr-o grupă de ostaşi sovietici
cîntec de luptă rus, pe care ostaşii pornită în căutarea noastră prin viscol. l şi noi, să fim bărbieriţi le spui minerilor de sine. Brigada îşi meri- ^
sovietici l-au purtat cu ei ca pe-un Guiţi se întîmplase? In acea zi, în
prieten drag în Marele Război pen­ drum spre front, în Simeria se oprise l proaspăt cind ne foto- aici ce au de făcut Ia tă pe deplin denumirea
tru Apărarea Patriei, pe toate frontu­ un tren militar sovietic. Părinţii noştri, grafiem" — şi-a dat locul de muncă. de brigadă a săpărilor 1*
rile, asemenea ailor melodii mai noi, văzînd că nu mai sosim de ia şcoală,
cum ar fi vijelioasa Katiuşa, măreţul porniseră în întâmpinarea noastră. Dar [¦ părerea unul din or- Locul lor de mun­ rapide. Ea este şi râs- -j
cîntec al Victoriei şi altele... caută acul în carul cu fîn ! Se-nţelege
că, singuri, prin viscol nu ne puteau ţ taci. că e curat iar utilajele plătită cum se cuvine.
— Ştiţi, copii, — spunea ea. A- găsi... Atunci au cerut ajutorul co­ P Dar puteau ei -1
mandamentului sovietic... Şi aşa s-a să sint păstrate şi întreţi­ Salariul lunar
cest cîntec l-am auzit pentru prima făcut că soldatul roşu ne-a salvat de
la îngheţ... Ne-a luat pe amîndouă în ^ scape de insistenţele fo- nute „ca la carte". Vrei nerilor a depăşit luna )
dată cu peste 15 ani în urmă, într-o braţele sale puternice şi, continuînd să
iarnă pe care n-am s-o uit niciodată... cînte, aşa ne-a dus acasă. Gu noi a L tografului care se stră- să-i alegi pe cei mai trecută suma de 2.500 J
stat toată seara. O rupea puţin pe ro- [ duia să-i „aranjeze" V buni membri din briga­ lei. Cind s-a pus pro- ^
Era în prima iarnă de după elibe­ mîneşte- Am aflat că-1 chema Vanea
rare... Zăpezi grozave au căzut în a- Sokolov şi că avea şi el două fetiţe ca l Nici gind. Omul ştia dă ? Degeaba te căz­ blana pe cine să foto- ^
cel an. Viscolirile înfricoşătoare- ale noi... In amintirea lor ne-a învăţat cîn-
iernii aceleia, troienea casele, oprea tecul pe care l-am auzit prin viscol, ( una şi bună: că tre- neşti. Aurel Szlaschi.Io- grafiem, cine merită -3j
trenurile şi scotea lupii la drumul ma­ şi care nu-i altul decît acesta pe care C buie să fotografieze bri- sif Şuber,' Aurel Drăgoi, cinstea de a fi popu-
re. In acea iarnă, într-o zi din ianua­ îl învăţaţi şi voi azi.
rie. către seară, eu şi sora mea, două t iada minerului Gräber Augustin CrîsniCj îs mi­ larizat prin panoul de o- ţ
fetiţe, nu mai înalte de-o şchioapă, Glasul povestitoarei se frînse. Copiii
întoreîndu-ne de la şcoală, am fost stăteau încă liniştiţi, aşteptând parcă ^ şi că fotografia lor nu neri unul şi unul. Zici noare, i-am ales dintre )
prinse de viscol în drum spre casă. să audă continuarea. Intr-un târziu, t că brigada lor e o fa­ cei mai buni mineri pe j
Zăpada spulberată de vîntul puternic abia, îşi făcură din nou auzite glasuri­ l poate să lipsească de milie. Membrii brigăzii care-i avem in sector )
se ridicase nămeţi înalţi pe cîmpul L pe panoul de onoare al seamănă între ei prin pe minerii din brigada T
ce trebuia să-l trecem, iar o fulguia- le, clinchete de zurgălăi, îngînînd cîn- fruntaşilor care se va
lă deasă împiedica vederea la un pas.
Lupta cu nămeţii ne frînsese mijlocul, tecul drag instructoarei lor... Acum ră­ ^ afişa la Brad in ziua de hărnicia şi priceperea lor, condusă de Andrei Gru- ^
sleindu-ne de puteri. îmbrăţişate, ne-am
oprit lingă un troian. Nu mai credeam suna însă parcă mai plin de căldură. [ 23 August. Văzind că cum seamănă intre ele ber. Sini sigur că nu ^
să ne vedem acasă.
[ n-au încotro, minerii picăturile de apă. Nu-i am greşit / 4

s-au supus, ba au şi de mirare că luna tre­ ... In ziua de 23 Au-

[ început să zimbească. cută, la excavarea cana­ gust, pe un panou de ^

I De ce alegerea pentru lului de aeraj care. ser­ onoare din oraşul Brad, )

l fotografiere s-a oprit veşte pentru îmbunătă­ printre alte chipuri de )

t chiar la brigada mine- ţirea aerajului la mina fruntaşi vor putea fi )

C rutul Andrei Griiber7 — Musariu — lucrare foar­ văzute şi chipurile sa- )

¦C s-ar putea întreba unii. te importantă — aceas­ rizînde ale minerilor ~]

IN C LIŞEU : O parte din membrii brigăzilor fruntaşe de instalatori conduse de iov. Arnold Nazarin şi C Acestora le răspunde cu tă brig idă a excavat 79 din brigada condusă de j
Petru Petraş de pe şantierul nr. 2 I.C.S.H.
(• plăcere tovarăşul Viorel m.l. de galerie. Nu-i de Andrei Griiber. Rezulta- 3
IVWWW IN IUREŞUL ÎNTRECERII /WWW'/'
[¦ Damian, secretarul or- mirare nici faptul că în tele muncii lor ii în- 1

ganizaţiei de partid de luna aceasta, tot briga­ dreptăţeşte să suridă.

la sectorul „Dealul fe- da lor a fost trimisă I. C LO D I }

' /«t y ! \ I y I < t \ f . /^ «! \ ! \ /« /c.

Constructorii de pe şantierul nou­ can ca şi fraţii şefului de brigadă ceva mai liniştit. Pină la urmă şi-a A

lui oraş din Hunedoara şi-au luat Duţu şi Mircea, munceau cu o deo­ spus părerea: F R U N T A Ş I IN M U N C A IM N A G R IC U L T U R A

angajamentul ca in cinstea zilei de sebită însufleţire. — Am mare încredere in oamenii iii j

23 August să predea oamenilor mun­ La celelalte două blocuri lucrau noştri. Niciodată nu ne-au făcut de

cii 120 apartamente frumoase şi con­ brigăzile de zugravi şi caloriferişti ruşine. ?
fortabile. înainte de a-şi lua acest conduse de Petru Petraş şi respectiv

angajament, harnicii constructori au Dumitru Balint. Şi aici, oamenii mun­ P. S. La redacţie am primit o
chibzuit mult, au făcut unele calcule, ceau din răsputeri pentru atingerea comunicare telefonică prin care sin-
au analizat posibilităţile. In cinstea aceluiaşi scop. Petru Petraş lucrează tcm anunţaţi că la această oră, con­
celui de-al III-lea Congres al la Hunedoara de mulţi ani. Cunoaşte structorii de pe şantierul noului oraş
P.M.R. ei s-au angajat să dea in şi ziua exactă cind s-a adus prima din Hunedoara au predat blocul 108

folosinţă 200 apartamente şi au dat cărămidă in oraşul muncitoresc, a cu 24 apartamente, iar miine vor fi

204. E drept că s-a muncit mult aici participat la construcţia majorităţii date in folosinţă alte 2 blocuri cu ;:mÂ Ţ •
pe şaiitier, dar oamenii au avut sa­ blocurilor aflate în oraşul siderur- 40 apartamente. Astfel angajamentul mm

tisfacţia că şi-au respectat cuointul giştilor. luat in cinstea măreţei sărbători de a &

dat. In perioada de după Congres, Numai adjunctul şefului de şan­ preda 120 apartamente va fi îndepli­

constructorii hunedoreni, in afară de tier iov. ing. Vasile Colleţ, părea nit V. A.

angajamentul luat, aveau in plan să '/S/VN/VN/V*/‘v/V-“' .'X ' »M p.
termine şi complexul U.C.E.C.OM. "*i

şi o şcoală cu 16 săli de clasă. Tre­

buia deci muncă nu glumă. J I fsl i
A 'í
P e n tr u cu ltu ra liza rea m aselorBrigăzile de zidari, }ierari-betonişti,(
instalatori, zugravi, in fine toţi cei a- <

flaţi pe şantier, au început să tra-\ ° Numărul şcolilor de toate regiunea noastră a crescut în a- 1
ducă in viaţă angajamentul luatA cest an de aproape 6 ori. J
Blocurile, cu cite 24 apartamente fie-) gradele din regiunea noastră a
° In 1938 existau în regiu­
care, se înălţau văzind cu ochii. Pînăy ajuns în acest an la : 238 u ni­ nea Hunedoara doar 75 cămine ' IOAN ALBU TEODOR CRISTEA MARIA PIRVU ANDREI PIPER
culturale şi case de c itit. In pre­
zilele trecute, fuseseră predate două) tăţi de educaţie preşcolară cu este unul dintre primii ţărani mun­ muncitor in sectorul zootehnic al colectivistă la G.A.C. din Spini. La tractorist la S.M.T. din Orăştie, este cu­
citori din Miercurea, raionul Sebeş, ca­ gospodăriei de stat din Alba Iulia. Cu munca in gospodărie ori in activitatea noscut ca cel mai vechi dintre frunta­
blocuri a cite 24 apartamente. La ce-) un electiv de 11.479 copii, 686 re au intrat in gospodăria colectivă. De toate că are in grijă 35 capete tineret obştească, ea se află întotdeauna in şii staţiunii. Muncind cu însufleţirea

lelalie, brigăzile de instalatori, oop-> u nităţi şcolare (şcoli de 4 ani, zent funcţionează în întreaga 1atunci, an de an, zi de zi, munceşte bovin (cu 9 capete mai mult decît pre­ primele rinduri, Prin conştiinciozitatea ce-i caracterizează pe comunişti, el

sitori şi caloriferişti munceau de zorA. de 7 ani şi şcoli m edii) cu 741 regiune 583 cămine culturale şi cu hotărire pentru înflorirea ei. Şi mun- vede planul), el reuşeşte ca printr-o de care dă dovadă Maria Pirvu ser­ reuşeşte să-şi depăşească permanent
case de c itit.
Se făceau ultimele lucrări, se dădea) clase şl 64.151 elevi. Numai în ) ca ii este răsplătită din ptiu. Din veni­ lirănire raţională şi printr-o îngrijire veşte un exemplu demn de urmat pen­ sarcinile de plan. In campania agricolă
bătălia terminării lor. ° Faţă de anul 1938 cînd e- nurile realizate in colectivă, Ioan Albu atentă, să obţină zilnic un spor de tru toate celelalte femei din gospodă­ din primăvara acestui an, el şi-a rea­
xistau în regiune doar 12 cine­ ’şi-a construit casă nouă, şi-a cumpărat ingrăşare de peste 0,920 kg., ţaţă dc
La blocul nr. 108 lucra brigada de cinstea zilei de 23 August, s-au matografe, astăzi funcţionează )o vacă, mobilă, îmbrăcăminte etc. Tră- 0,700 kg. cit este planificat. Pentru
103 cinematografe cu bandă nor­
instalatori condusă de comunistul Ar- dat în folosinţă încă 24 săli de mală şi îngustă şi patru carava­ rie. De aceea .— şi pe bună dreptate — lizat planul de hantri in proporţie de
114 la sută, iar in campania de vară
nold Nazarin. Răspindiţi prin toate clasă. iieste aşa cum in trecut nici nu în­ meritele sale, Teodor Cristea a fost cei din Spini o numesc fruntaşa gos­ se numără din nou printre fruntaşii
camerele, instalatorii Dumitru Vădu­
® Faţă de anul 1939, numărul drăznea să viseze măcar. declarat fruntaş in muncă. podăriei. întrecerii.
va, Vintilă Cioacătă, Gheorghe Din-

absolvenţilor şcolilor medii din ne cinematografice.

îotxssos o c .x k x x s o o c c c k x x s o o o o o o o o o

A 16-a aniversare dustriei producătoare de bunuri de larg o termocentrală modernă şi multe alte ceeaşi perioadă au produs peste plan ţiilor prieteneşti statornicite între ţara

consum, a avut ca rezultat firesc îm­ agregate moderne de înaltă tehnicitate 6.100' tone cocs metalurgic, 29.600 to­ noastră şi U.R.S.S. am fost ajutaţi să

a eliberării patriei de sub bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oa­ şi productivitate. Concomitent cu dez­ ne fontă, 40.300 tone oţel, 45.000 to­ realizăm obiective industriale de ma­
menilor de la oraşe şi sate. Salariul voltarea industriei siderurgice, a cres­ ne laminate şi alte produse. re randament. U.R.S.S. a dat ţării
jugul fascist real al celor ce muncesc a crescut in cut şi oraşul Hunedoara. E de nerecu­ noastre o bogată documentaţie tehntâ
1959 cu 33 la sută faţă de anul 1955. noscut acest oraş în prezent faţă de Cresc şi se îmbunătăţesc continuu că, un mare număr de specialişti, a-
trecut. Şi, an de an el se dezvoltă, de­ condiţiile de viaţă ale minerilor din gregate şi instalaţii de care am avut
Sarcinile stabilite de Congresul al vine mai frumos, mai plăcut. Alături Brad, Săcărîmb, Zlatna, Deva, Ghe­ nevoie în construirea de centrale elec­
II-lea al P.M.R. au fost îndeplinite cu de oraşul muncitoresc, de clubul nou, ţar, Teliuc şl ale muncitorilor din ce­ trice, furnale, oţeiărie, laminoare, a-
succes în toate domeniile. Industria, complexul restaurant-berărie-cofetărie, lelalte ramuri industriale din regiu­ parate de mare precizie, de diferite
transporturile, comerţul, sistemul finan­ ne. Pentru minerii de la I. M. Bar­ fabrici de produse chimice ; ne-au fost
za, de pildă, în anul acesta se vor

(Omiaré 'din pag. l-a )32 ani în Ioe de cinci ani la o serie de TAM1NI, LA CIMENT - IN ZECE ciar şi de credit, sînt cuprinse în în­ şcolile medii şi de 7 ani, magazinele de construi 360 apartamente şi un cămin livrate în condiţii avantajoase diferite
produse c a : laminate, ţevi, motoare SAPTAM1NI“. tregime în economia socialistă, iar în cu 720 locuri. materiale şi materii prime etc. Pentru
zerlei, într-o ţară cu o cultură înain­ electrice, tractoare, vagoane de marlă agricultură, peste patru cincimi din desfacerea produselor industriale şi a- ajutorul preţios primit din partea U-
tată, cu un viitor măreţ şi strălucit — etc. Aplicarea in viaţă a politicii partidu­ suprafaţa agricolă şi numărul familii­ limentare şi multe altele date în folo­ In semestrul I a! acestui an au niunii Sovietice, poporul nostru mun­
comunismul. lui nostru în domeniul industrializării lor, fac parte din sectorul socialist sinţă anii trecuţi, în anul acesta vor fi fost obţinute realizări importante şi în citor va purta o adîncă recunoştinţă
Semnificativ este faptul că sarcinile socialiste a ţării a avut drept rezultat IN REPUBLICA POPULARA ROMI NA reducerea preţului de cost al produ­ oamenilor sovietici şi va face totul
In anul acesta, sărbătorirea zilei de industriei constructoare de maşini au crearea unui număr însemnat de ma­ A FOST CREATA BAZA ECONOMICA construite şi date în folosinţă peste 900 selor. La G.S.H., economiile realizate în vederea întăririi pe mai departe a
23 August are o semnificaţie deosebită fost îndeplinite cu un an mai devreme; şini şi utilaje cu care au fost înzes­ A SOCIALISMULUI; ACEASTA CON- Ia preţul de cost în perioada respec­ prieteniei cu Uniunea Sovietică —
pentru poporul nostru muncitor. Oa­ în 1960, producţia acestei ramuri, ho- trate toate ramurile economiei noastre STIIUIE O VICTORIE MĂREAŢA A apartamente confortabile, s-a dat în tivă, sînt de 19.375.000 iei, în Valea chezăşia succeselor noastre pe dru­
menii muncii de la oraşe şi sate sînt tărîtoare pentru dezvoltarea întregii naţionale. S-au construit mai multe CLASEI MUNCITOARE, A ŢĂRĂNI­ folosinţă noul stadion cu peste 15.000 Jiului aproape 4.200.000, în întreprin­ mul construcţiei socialiste şi apărarea
cuprinşi de un entuziasm nestăvilit, economii naţionale, fiind de peste două tractoare, combine, semănători, plu­ MII MUNCITOARE ŞI A INTELEC­ locuri etc. derile forestiere peste 4.200.000.
determinat de bilanţul măreţ al realiză­ guri şi alte maşini agricole de mare TUALITĂŢII NOASTRE. Pornim cu cuceririlor revoluţionare.
rilor înfăptuite în ţara noastră în toate ori mai mare ca în 1SSL. randament. Acest lucru a contribuil succes în etapa desăvîrşirii construc­ S-a dezvoltat şi continuă să se dez­ Mari şi însemnate sînt rezultatele
domeniile de activitate şi de măreţul S-a dezvoltat într-un mod impetuos în bună măsură la sporirea producţiei ţiei socialismului în patria noastră. în­ volte uzina „Victoria“ din Călan ai obţinute de organizaţiile de partid şi In lupta sa viitoare, poporul romîn,
program de dezvoltare a patriei în a- agricole şi la dezvoltarea agriculturii tregul popor muncitor se mîndreşte cu de stat din regiunea noastră în dome­ statui nostru democrat-popular va în­
nii viitori, adoptat de Congresul al industria chimică, ceea ce a făcut po­ noastre pe baze socialiste. Aplicînd ne­ realizările măreţe obţinute şi nu pre­ cărei oameni harnici îndeplinesc cu niul agriculturii, in prezent, sectorul tări necontenit prietenia şl colaborarea
III-lea al P.M.R. sibil realizarea unui volum sporit de/ abătut linia leninistă la sate, organi­ cupeţeşte nici un efort în lupta pentru succes sarcinile de producţie. Pentru socialrst-cooperatisl al agriculturii cu toate staiele socialiste şi nu-şi va
îngrăşăminte chimice, fire şi fibre sin­ zaţiile noastre de partid au obţinut suc­ îndeplinirea sarcinilor pe care partidul a face viaţa lor mai frumoasă, în precupeţi nici un efort, în măreaţa bă'
Trăim într-o epocă în care oamenii tetice, mase plastice, medicamente şi cese remarcabile în domeniul colecti­ şi guvernul le-au pus în faţa lor. Ţara Călan se construieşte un oraş nou cu cuprinde peste 80 ia sută din faite pentru cauza socialismului şi a păcii.
muncii din Republica Populară Ko- alte produse valoroase. vizării agriculturii. Aşa cum se arată întreagă este un vast şantier; peste blocuri compuse din apartamente spa­
mînă îşi văd realizate cele mai în­ în raportul prezentat de tovarăşul tot se construieşte ; totul e în dezvol­ ţioase şi confortabile. suprafaţa agricolă a regiunii iar Gălăuzindu-se neabătut după princi­
drăzneţe visuri. In raportul prezentai îndeplinirea şi depăşirea planului de Gheorghe Gheorgiu-Dej la Congresul tare; pe harta ţării apar noi şi noi piile leniniste ale coexistenţei paşnice
de către tovarăşul Gheorghe Gheor- electrificare a permis o dezvoltare se­ al III-lea al partidului, numărul fami­ Obiective industriale, cartiere şi ora­ numărul familiilor ţărăneşti din şi ale internaţionalismului proletar,
ghiu-Dej la Congresul al III-lea al rioasă a Industriei noastre în general, liilor ţărăneşti cuprinse în sectorul so­ şe noi au apărut şi în alte raioane ale partidul şi poporul nostru va fi şi pe
partidului se subliniază rezultatele mă­ mecanizarea şi automatizarea unor pro­ cialist a crescut de la 382.000 în 1955 regiunii noastre. In Valea Jiului, la unităţile socialiste se apropie de mai departe un militant activ pentru
reţe ale eforturilor depuse de masele cese de producţie, electrificarea unui Ia 2.920.000. Gospodăriile agricole de Petroşani, Petrila, Vulcan. Uricani, întărirea unităţii lagărului socialist, a
mare număr de sate, dezvoltarea cul­ stat, gospodăriile colective şi întovără­ Lupeni, Lonea, construcţiile de locuin­ 90.000. Concomitent, au crescut coeziunii mişcării comuniste interna­
opulare din ţara noastră conduse de turală a ţării. şirile agricole deţin astăzi o suprafaţă ţe şi instituţii culturale sau unităţi
. .M.R. pentru înfăptuirea programului de 8 milioane hectare teren arabil, in comerciale sînt în toi. considerabil veniturile ţărănimii noas­
de construcţie socialistă şi perspecti­ In anii celui de-al Il-lea plan cinci­ general, sectorul socialist al agricultu­ tre ; tot mai mulţi colectivişti, întovă­
vele minunate ale patriei noastre libere. nal s-au extins mult suprafeţele de rii în ţara noastră cuprinde peste 81 răşiţi, mecanizatori etc. îşi construiesc
Sarcinile trasate de Congresul al 11-lea producţie şi s-au dezvoltat considerabil la sută din suprafaţa agricolă a ţării case noi, îşi cumpără mobilă frumoa­
a! P.M.R. privind dezvoltarea econo­ capacităţile de producţie ale agregate­ şi din numărul familiilor. Din totalul
miei naţionale în anii celui de-al 11-lea lor industriale. Din 1956 pînă în 1959 familiilor ţărăneşti au mai rămas în obiective industriale, unităţi socialiste S-au îmbunătăţit condiţiile de mun­ să, îmbrăcăminte, aparate de radio şi ţionale.
plan cincinal au lost îndeplinite, cu au fost construite 101 întreprinderi afara sectorului socialist mai puţin de
succes. La sfîrşitul anului 1960, pro­ noi, 93 secţii noi, iar 294 întreprinderi o cincime. ale agriculturii, instituţii de cultură şi că şi viaţă ale minerilor. Nivelul me­ alte produse de uz casnic. Consfătuirea reprezentanţilor partide­
ducţia industrială a ţării va fi mai au fost dezvoltate şl reutilate cu ma­
mare cu 67 la sulă faţă de anul 1955. şini şi instalaţii de mare productivi­ O realizare măreaţă a poporului nos­ învăţăm înt; cresc oamenii, creşte ni­ canizării muncii în mine este la un Recentele Hotărîri ale G.C. al P.A1.K- lor comuniste şi muncitoreşti din ţă=
Caracteristic pentru dezvoltarea pro­ tate. tru la sate este lichidarea chiaburim!! grad de dezvoltare incomparabil cu
ducţiei noastre industriale în anii din şi, odată cu aceasta a oricăror rămă­ velul lor de trai, material şi cultural. cel din anii regimului burghezo-moşie- şi Consiliului de Miniştri al. R.P.R- rile socialiste care a avut loc la
urmă este ritmul rapid de creştere a „CIT DE MIJLT A CRESCUT PU- şiţe ale exploatării ţărănimii munci­ resc. Haveza, craţerul, în unele locuri cu privire la ridicarea nivelului teh­ Bucureşti în timpul Congresului ai
acesteia ; media anuală a ritmului de fEREA ECONOMICA A ŢARII - a- toare, a ultimelor rămăşiţe capitaliste Alături de celelalte regiuni ale ţării, maşina de încărcat şi alte asemenea nic al producţiei şi îmbunătăţirea con­ iil-lea a! P.M.R.. constituie o nouă
dezvoltare industrială fiind de 12,7 la rată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- din agricultură. creşte şi se dezvoltă regiunea noastră. mecanisme vin tot n-ai mult în aju­ diţiilor de salarizare ale personalului manifestare a unităţii şi coeziunii miş­
sută. Munca entuziastă a muncitorilor, Dej în raportul prezentat la Congresul Hunedoara, Valea Jiului, Brad, Călan, tehnico-ingineresc şi cu privire la re­ cării comuniste şi muncitoreşti interna­
tehnicienilor şi inginerilor din industria al III-lea al P.M.R. - SE VEDE Şl Dezvoltarea industriei socialiste şi
ţării noastre a făcut posibil ca planul DIN FAPTUL CĂ IN 1960 REALIZAM în primul rînd a industriei constructoa­ Cugir, Deva, satele regiunii, totul, pe torul muncii minerilor. In perioada a- ducerea preţurilor la un număr de ţionale, o nouă dovadă a dorinţei fier­
de producţie să fie îndeplinit în patru IN NUMAI It SAPTĂMINl ÎNTREAGA re de maşini, a agriculturii şi a in­ zi ce trece îşi schimbă înfăţişarea, de­ nilor 1955-1959. cîştigul mediu al mi­ peste 1.100 produse industriale şi ali­ binţi a forfelor lagărului socialist de a
PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ DIN nerilor a crescut cu aproape 75 Ta
1938; LA FONTA - IN ŞASE SAP- vine mai frumos, mai măreţ. sută, iar prin cele peste 350 de unităţi mentare, constituie o nouă dovadă a apăra pacea între popoare.
TAMINI, LA OŢEL - IN OPT SAP- comerciale se vînd minerilor de aici grijii ce o poartă partidul şi guvernul Mobilizînd întregul popor la lupta
In anii regimului democrat-popular, mărfuri în valoare de peste 500 mi­ nostru oamenilor muncii, un nou pri­
vechea Hunedoară cu uzinele ei — lioane lei anual. lej de mobilizare a acestora într-o lup­ pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de
U.F.H. — s-a transformat radical, de­ tă şi mai susţinută pentru îndeplini­ Congresul al III-lea al P.M.R. cu pri­
venind cel mai mare centru siderurgic Drept răspuns grijii ce le-o poartă rea sarcinilor ce ie revin acum şi în vire la desăvîrşirea construcţiei socia­
liste în ţara noastră, Partidul Munci­

ai ţării — cetatea fontei şi a oţelului. partidul şi guvernul nostru muncitori­ viitor. toresc Romîn militează şi pe mai de­

In anii aceştia, în Hunedoara s-au re­ lor mineri sînt tonele de cărbune ex­ La lupta pentru înfăptuirea progra­ parte cu toate forţele, în strînsă cola­

construit şi modernizat vechile furnale, trase peste prevederile planului de mului de construcţie socialistă în borare. cu marea Uniune Sovietică şi

s-au construit altele noi de mare capa­ producţie. Numai în primul semestru R.P.R-, poporul nostru a simţit înde­ celelalte ţări ale lagărului socialist, ctf
ai acestui an, ei au trimis uzinei coc- aproape ajutorul multilateral şi dezin­
citate şi productivitate, s-a construi! so-chîmîce din Hunedoara oproape teresat al Uniunii Sovietice. Exeperien- toate partidele frăţeşti pentru a ţine
o oţeiărie nouă, o uzină cocso-chimică. 11.500 tone cărbune cocsificabii. A- ţa P.G.U.S. în construirea socialismu­ trează vigilenţa popoarelor împotriva
laminorul bluming şi cel de 650 mm. ceasta a înlesnit munca harnicilor si- lui ne-a fost de un real folos în toate uneltirilor imperialismului, pentru
triumful cauzei nobile a socialismu­

— mtndria industriei noastre grele — deriirgişti care, ia rîndul lor, în a­ domeniile de activitate. In cadrul reia- lui şi păcii în lume.