Page 76 - 1960-08

Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ¦\r. I7»l

ZT7!r/-2MBSa%

Sub flam ura lui August MULŢUMIM PARTIDULUI

de D A N DEŞLIU Deseori, tîm plarul Gheorghe cretarul l-a rugat, în numele t i ­ dent la facultatea de mecanică
Ba'ciu stă de vorbă cu tinerii nerilor, să le vorbească ceva a In s titu tu lu i de căi ferate din
IDin valul vremii zbuciumate Poate că-n ultima clipită ERVIN NAGY Victorie ! săi tovarăşi de muncă. U n ii îi despre viaţa din trecut a m unci­ Bucureşti.
>5-a înălţat, prin anii grei, vor fi zării, prin văl de fum, cer să le povestească episoade torilo r. A fost la joia tineretului
; slăvitul steag de libertate această ţară dezrobită Cenaclul artiştilor plastici Petroşani din viaţa iui din trecut. Şi le şi a vo rb it tin e rilo r despre uce­ — Care muncitor din Simeria
din August douăzeci şi trei. sub raza soarelui de-acum... povesteşte, că are ce. In fiecare nicia lui lungă, despre lefurile de noastră şi-a putut trim ite doi
întâmplare, viaţa lui de ceferist mizerie ale m uncitorilor, despre copii deodată la facultăţi şi să-şi
1Lumina lui, ce se răsfringe Poate privea spre noi, spre anii se leagă de viaţa unui miner locuinţele în care stăteau şi m u l­ mai construiască şi casă nouă
ipe chipul patriei acum, in care munca-i bucurie, sau a unui zidar, a unui lăcă­ te altele. în acelaşi tim p ?
\ demult, in veac de foc şi singe, de sub ruinele Doftanei, tuş, turnător sau tăietor de lem­
(porni spre noi să-şi taie drum. spre noi, Ilie Pmtilie... ne, aşa in cit ascultîndu-le, ţi se Depănîndu-şi firu l vieţii, to ­ Astăzi, Gheorghe Baciu cel
formează fără să vrei imaginea varăşul Baciu le-a destăinuit, f.înăr este inginer feroviar la
' In faldul fluturind spre soare De aceea se înalţă sieagui tristă a vie ţii din trecut a tu tu ­ ce-a p ăţit cînd şi-a pus în gînd secţia Il-a vagoane din Simeria-
>răzbat, din secolii uitaţi, atît de sus, în ţara mea, ror oamenilor muncii. să se însoare. tria j, iar Elisabeta-— profesoară
»străbune flăcări vestitoare că-i fără de sfirşit şiragul de educaţie fizică la şcoala me­
Jucind pe virfuri de Carpaţi... celor căzuţi spre-a-l înălţa. 12 ani de ucenicie — Vorbeam cu fata de multă die din localitate. M ana, nora
vreme — povestea el. Aveam hâtri nu lui Baciu este inginer a-
Sclipeşte vinătă ca iadul Şi-adeseori de-aceea, coate, Erau 8 fra ţi la părinţi şi abia vreo 25 de ani, din care vreo groncm. Acum, în casa nouă lo­
*coroana Dojei, prin văpăi, se zbate zbuciumat în vînt, aveau ce le da de mîncare. 10-11 lucraţi. M i-am pus în gînd cuiesc două fa m ilii — cea a bă-
' cu singe-i plinge Bălgăradul că-n el bat inimile toate Gheorghe Baciu îm plinise 14 ani să mă însor şi am cerut fala în trîn ilo r şi cea a tin e rilo r in g i­
>pe Horia şi soţii săi... a celora ce nu mai sini. cind a trebuit să schimbe banca căsătorie, înainte de asta însă neri.
şcolii şi cărţile cu munca isto­ mă frămînta gîndttl cum să-i
E-n falduri fulgerul săcurii Tu, flacără biruitoare vitoare pe la d ife riţi patroni. în ­ spun viitoarei mele neveste ca Dar nu numai copiii fui Baciu
*şi farul vechii răzvrătiri peste furtuni, in anii grei, văţase meseria de tâmplar la un au devenit oameni cu studii su­
1purtat in inimi de pandurii ce viu te-ai avintai spre soare patron. Pe cind ieşise calfă, a- la vîrsta asta mai sînt încă uce­ perioare. Din vechea aşezare a
>viteazului din Vladimiri... in August douăzeci şi trei/ cesta îl ameninţă că îl dă a- n ic? M-am tot cum pănit pînă ceferiştilor simerieni, au plecat
fară dacă nu învaţă rotar ia. M o­ cînd într-o zi i-am spus adevă­ Ia facultăţi Constantin Gernei
Şi-n largul foşnet de mătase Te-a ridicat spre zarea-albastră, tiv u l am eninţării era simplu. rul, că-i mai cinstit. şi M udretzki Ludovic — ambii
nu-i vuitul doar, cu-a sate şoapte. spre zori, din asfinţitul trist, Patronul dorea să-i pună în ve­ ingineri ia Hunedoara, Anatolie
e şuierul tăios, de coase, puterea şi mindria noastră, dere să nu aibă pretenţie la Tinerii din sală au zîmbit. Ivanktc, inginer, mecanic şef la
ecou din nouă sute şapte... Partidul nostru Comunist t leafă de calfă. Din două rele, — Ce credeţi că a făcut fata depoul G.F.R. din Simeria şi a lţii.
tînărul Baciu îl alese pe cel mai mea ? — îşi continuă tîm plarul
E vijelia-nnoitoare Salut, simbol al tinereţii, mic. Adică, decît să fie pus pe povestirea. S-a apropiat de mine Acestea sînt semne palpabile,
dintr-un februarie de foc, steag viu, pe care-l poartă sus drum uri pînă găseşte un alt pa­ şi mi-a spus, parcă aşa să concrete, ale v ie ţii noastre noi..
cind glasul clasei muncitoare cutezătorii, îndrăzneţii, tron — şi asta cine ştie cînd — n-audă nimeni, că deşi are 22 De aceea, bine a zis bătrînui
vestea al beznelor soroc, sub steaua fără de apus! s-a învo it să înveţe a doua me­ de ani, şi ea este ucenică, Baciu că ziua de azi nu seamă­
serie. P atronului îi rîdea barba cu 8 ani lucraţi ia o croitorie. nă de loc cu cea de ieri, iar cea
cind tari în viforul restriştii, Salut, lumină de victorii, că nu trebuie să-i plătească sa­ Şi ca noi erau încă m ulţi tineri. de mîine este mai frumoasă, mal
cu viaţa lor au pus temei partidul nostru neinfrint, la riu de calfă încă vreo cîţiva bogată decît cea de azi. Pentru
acestor zile — comuniştii făuritor al aurorii ani. Povestindu-le mai multe în­ aceasta trebuie să mulţumim,
la Grjviţa, in treize-ş-trei. şi-al fericirii pe pămînt 1 tâmplări din viaţa m uncitorilor partidului nostru drag care ne
După ce a învăţat şi a doua din trecut, tovarăşul Baciu spu­ conduce cu mină sigură pe d ru ­
L IB E R T A T E A Bienala artiştilor plastici meserie, patronul şi-a închis a- se tin e rilo r să privească cu a- mul fe ricit al construirii socia­
telierul, l-a vîndut şi a plecat tenţie la zilele noastre, la v ii­ lism u lu i.
Din beznă şovăielnicul meu pas amatori din Lupeni în străinătate. Au rămas o m ul­ torul nostru luminos. In cuvinte
U n îulger 1-a-ndreptat către lumină ; ţime de m uncitori cu lefurile simple el a explicat tin e rilo r prin C. A R M E A N
Cărări spinoase-n urmă au rămas, In această lună, sala de expo­ C o s te a S im io n unul dintre cei neprim ite pe m ultă vreme în fapte de viaţă iă pentru vremu­
Cu nopţi care nicicînd n-au să mai vină.. z iţii a clubului muncitoresc al mai tineri şi talentaţi membri ai urmă. Aşa a dat tîm plarul Ba­ rile noastre noi, merită să te — ia '
sindicatelor din Lupeni a găzduit cercului. In special se remarcă ciu, împreună cu a lţi muncitori, lupţi, să-ţi dai şi viaţa.
P e-a l vrem ii lu n g răboj cu litere d e jar in cinstea Zilei m inerului ş; a portretul in titu la t „M in e r“ şi dintr-un rău în altul. A căutat CIN TEC
Partidu-a scris o slovă ce-i neperiîoare zile i de 23 August aproape 100 schiţa de m ari proporţii realizată a lt patron. L-a găsit. Acesta n-a — Nu întotdeauna a fost aşa
Şi de-o cu n osc e că m ereu, vîu iar, de realizări ale a rtiş tilo r plastici in cărbune: „In abataj“ . mai fugit, dar cînd m uncitorii îi ca astăzi. 23 August 1944 a des­ Tu zi de august, fu foc de drapele,
M i-a lum inat setoasa-m i căutare... din oraş, în cadrul bienalei de cereau banii pentru muncă, îi chis poporului nostru un drum ecuator al isloriei mele-
artă a cercului de arie plastice In domeniul acuarelei, reţin dădea pe mîna poliţiei şi sigu­ nou spre e viaţă fericită. Lucrul
A c e a s t ă s l o v ă în s e a m n ă libertate, „M inerul“ . p riv irile prin co lo rit şi simplitate, ranţei invocînd diferite pricini, acesta se simte în mod concret Veacul mă mlngtie, ora mă-ncintă
exponatele realizate de M ă n o iu ca să le treacă pofta de a-şi mai în casa, în fam ilia fiecărui m un­ iar veşnicia nu mă-nspâiimniă.
N e î n s e n i n ă z i l e l e , a,z;h t o a t e ; Bogat reprezentată prin lucrări cere dreptul elementar la viaţă. citor.
Cu ea în g în d în jurul tău, partid, de grafică, sculptură şi pictură, loan. Petrec cu cinlec a timpului cale
Sub roşii flamuri facem astăzi zid î expoziţia reuşeşte să ofere v iz i­ — Norocul meu — dacă pot Vorbind tin e rilo r despre viaţa calm, măsurindu-mi-o cu cincinale.
ta to rilo r o gamă variată de ima­ De asemenea, S c u ly F elic ia să spun că-i vorba de noroc — nouă pe care poporul nostru şi-o
M. CALIN g in i din viaţa nouă a V ă ii Jiului. prezintă un ciclu de linogravuri c-am învăţat şi a doua meserie, făureşte astăzi sub conducerea Zilei de August deci puneţi-i taur, —
muncitor — U.R.U.M. Petroşani izbutite („Eliberarea“ , ciclul spune astăzi bătrînui Baciu. Ba, beţi-vă vinul din cupe de aur.
Un m erit al acestei bienale îl de peisaje industriale- etc.), prin anii 1936-38 a trebuit să înţeleaptă a partidului, comunis­
Floarea inimii constituie faptul că majoritatea muncitoarea C rişa n M a n a schi­ lucrez şi într-un atelier de lăcă- Să închinăm către soare-răsare,
celor ce expun sînt m uncitori ţele „A apărut o nouă hotărire“ tuşerie şi fierărie. Mai bine de tul Baciu a înşirat un mare nu­ cel ce-a ivii prima roşie floare.
Pe-albastre punţi, şi neştiute, sau f ii de m uncitori. Intre lucră­ şi „In m ină“ , iar P is M in e re a jumătate din tinereţea mea — măr de realizări ale regim ului
Ţesute din beteala serii, rile mai importante m erită să linogravura în cinci culori în ti­ povesteşte acum tovarăşul Ba­ nostru democrat-popular, apoi Cupa a doua — partidului meu
Hai, gîndule în zbor tu du-te fie am intite în prim ul rînd lino- tulată „La odihnă“ . , ciu — am învăţat cînd o mese­ le-a redat cîteva fapte din viaţa marelui meu demiurg, promeieu,
Ş i însoţeşte-n şut m in e rii! gravurile colorate ale m uncito­ rie, cînd alta. Lucram în tîm - fam iliei lui din anii de după
ru lu i topograf V io r e l V a s ite , re- Din grupa copiilor se remarcă piărie ca m uncitor ca lifica t şi eliberare. Gărzilor de patrioţi ce purlară
Tu, floarea in im ii mi-o porţi, marcîndu-se cele întitu la te „M u l­ fiii de m ineri G ro s C o n s ta n tin cu patronul mă plătea ca ucenic ro ­ inima patriei spre primăvară.
Garoafă-aprinsă, pururi vie, ţum im partidului“ , „Tot mai mult linogravura „E le ctrifica re “ şi tar. După vreo 10-12 ani, aveam Niciodată în trecut n-a visat
Să le-o coborî sub negre bolţi, cărbune patriei“ şi' „La festiva­ două meserii, mă descurcam şi să locuiască în casa lui proprie. Cintaţi toţi cu dalta, penelul şi struna
Lămpaş de dragoste le fie lul regional al tineretului“ . U d rea P a re n ie cu linogravura în ale lăcătuşeriei şi to t am ră­ Astăzi, acest lucru i s-a îm plinit, o sărbătoare cum nu e niciuna, —
colorată „Intrarea în colectivă“ . mas fără lucru m ultă vreme. încă în 1955 şi-a term inat casa
Gînd osteniţi vor sta o clipă, M inerul S ch eau M arcel expu­ pe care a construit-o cu a ju to ­ Zilei de August deci puneţi-i laur, —1
Aş vrea le fie o năframă, ne două lin o gravu ri interesante: Un colţ special în expoziţie îl Aşa au,trecut anii de tinereţe rul îm prum utului de stat. Are beţi-vă vinul din cupe de auri
Sudoarea să le-o şteargă-n pripă, „M ineri citind ziarul“ ş k „Peri- ocupă afişele colorate şi pictu­ ai tâmplarului Baciu, jefuit de acum două camere şi bucătărie.
Su părintescul gest de mamă... niţa“ . M uncitorul tinichigiu He- rile în ulei. D intre acestea se un patron şi de altul. De eurînd şi-a cumpărat un apa­ AL. ANDRITOIU
g h e d iis L a z ă r are mai multe ex­ remarcă cele semnate de dr. rat de radio „B ucureşti - 500“ .
TRAÍAN MÜLLER ponate, dintre care cea mai reu­ B ăian u C o n sta n tin , muncitorul Ziua rie azi nu seamănă Dar nu numai asta. In 1954— - 0-
membru al cercului literar şită este gravura „C artierul nou N aprodean N icotae şi alţii. 1955, pe cînd îşi construia casa,
muncitoresc“ , iar tîm plarul M îrza cu cea de ieri amîndoi copiii pe care îi are e- IH0 MLCIL#8Rl
„Minerul" Petroşani L iviu atrage atenţia printr-un Expoziţia bienală de artă plas­ rau la studii în facultăţi. E li-
tică a cercului de amatori din Odată, organizaţia U.T.M. l-a F lu ie ra ş
ciclu de schiţe de portrete în cadrul clubului sindicatelor m i­ in v ita t pe comunistul Gheorghe sabeta — la In s titu tu l de cultu­
niere din Lupeni, constituie un Baciu la o joie a tineretului. Se- m în d ru -n flo rit
tuş, executate cu peniţa. bun exemplu pentru creatorii de ră fizică, iar Gheorghe — stu-
artă plastică din regiune, dove­ / n toată vremea asta, Sîvu Fluier, fluier de castani,
La un nivel rid ica t sînt reali­ lucrase în rînd cu ceilalţi, P rin asta, Sîvu îşi recunoştea Răscoleşte-n mine ani
dind o strînsă legătură cu viaţa fără a scoate o vorbă. Din vreme cu alte cuvinte singur în- De trudă la bogătani
zate şi lucrările în cărbune, tuş in vreme, arunca doar cîte o pri­ frîngerea I Privindu-i hărnicia Gînd munceam din zori în sară
şi o bună stăpînire a m ijloacelor vire piezişă, şefului de brigadă. şefului brigăzii îi venea să mear­ Gu sudălmi şi cu ocară,
şi acuarelă ale fiu lu i de miner artistice. Al naibii om şi Sîvu ăsta. gă să-i spună ceva frumos, ceva Gu picioare sîngerate
Măcar să fi spus 'ceva, să fi cală... Dar parcă putuse s-o Şi cu mîinile vărgate
ST. FEN E SE A N U înjurat, să fi cîntat, orice... FI fa că !? N-a avut cină, că Sîvu De gîrbace plumbuite,
insă tăcea şi iar tăcea I Ca un cit ce se iviseră primii ortaci din Tot în patru şnuruite.
/n sori, pe halda de steril de DUPA SUT butuc de armătură... Tăcea cu schimbul de dimineaţă, a sărit Fluier, fluieraş de corn
deasupra minei, ajunsă cit încăpăţînare... Şi aşa ăeh l de la locul său şi fără a zice Mă trezesc noaptea din somn
i deal de înaltă şi povirnită, mai da şi ceva peste... Omul de pe povîrnişurile numai şi numai pentru a arăta n-aveai cum să-i bagi vină... măcar un „noroc bun“, îşi în­ Mi te-aduc uşor la buză
! sud cupele suspendate ale haldei — şeful brigăzii — îşi căpăţînosului că se poate da Miner bun îi... Cum să te legi deasă cascheta pe cap şi cu Ciutul lumea să-mi auză,
nicularului, se plimba un om. Cuvintele acestea rămăseseră întorsese fruntea brusc spre cărbune chiar şi mai mult de­ atunci de o m . din senin ? Ea lampa într-o mină, se pierdu Ciutul meu de bucurie
irul se limpezise către culmile ca încrustate în inima tî- soare, uitind pare-se o clipă cît hotărîseră... treabă se afla în rînd cu toţi... în întunericul galeriei, spre ie­ C-am scăpat de burghezie
nărului brigadier. încă de acolo, de necaz, ori poate căuta doar Cînd a venit surparea s-a ară­ şire... Şi c-avem gospodărie...
băstrii de pe Paring şi-i din şedinţa aceea, hotărise: să-şi alunge gîndurile ce-l Intrase în mină tot cu lampa tat chiar mai îndeminatic de Fluieraş mîndru-nflorit,
ivirii în faţă o ploaie de aur. „Brigada mea o să dea cu 5 va­ măcinau. ce-o avusese de dimineaţă. De cit ceilalţi. L-o fi apucat păre­ Degeaba strigase brigadierul Din crenguţă meşterit,
îsărea soarele. gonete mai mult pe şut. N-o^ aceea nu-i de mirare că încă rea de ră u ? ! Naiba să-l pure­ după el. Acesta nu se mai în­ Gintă noua noastră ţară,
Sub haldă, omul prinse intr-o spusese însă“. Alţii îşi vestiseră Se făcuse dimineaţă de-a in colivia puţului aceasta i se ce! Cu astfel de oameni nu toarse. Şi pe cînd omul se gîndi Mîndră ca o primăvară,
lipire a ochiului întreaga pa- deschis angajamentele. El le binelea. Străzile oraşului mine­ stinsese, de trebuise s-o schim­ mai ştii ce să crezi... Ce-i ade­ să-'i calce pe urme, Sîvu era
namă a curţii minei, birourile gîndise doar... resc care i se întindeau la pi­ be cu semnalistul de la puţ. vărat însă, i-ădevărat... S-a deja departe. Nu l-a găsit nici Oînt-a ţărănimii viaţă
iminist raţiei, cele două puţuri cioare prinseseră via ţă : gospo­ arătat miner de nădejde, unde la lămpărie, nici la baie... După Omenoasă şi măreaţă
i extracţie, turnurile prepara­ Dar ce să vezi. S-a găsit şi dine se grăbeau spre cumpără­ Lucrul l-au început fix la era mai greu, hop şi e l ! Şi nu­ spusele minerilor, nici pornit
între ortaci un om care să nu turi, mineri se întorceau alene zece. Dar cu toate astea, noap­ mai asta de-o.r fi fost. spune spre casă nu fusese văzut... Ga s-audă lumea mare
ţi de cărbuni, depozitul de fie de acord cu această hotărî­ din şut, maşini încărcate cu tea a fost tare păcătoasă I Ori de-ajuns... Atunci cum să-l mai Atunci...? /
mne, atelierele, oamenii... re. şi încă cine? Dac-ar fi fost materiale de construcţii îşi fă ­ se lua aerul şi ciocanele de aba­ zădărăşti pentru vorba necuge­ Fericirea din ogoare.
imenii se săreau peste tot, un vagonetar sau măcar un ceau drum spre blocurile cele taj amorţeau de nu mai erau tată spusă în şedinţă / E drept, Şeful brigăzii îşi zisese c-o fi
irnici şi preocupaţi... Forfota ajutor de miner dintre noii pri­ noi... bune de nimic, ori' se trezeau spre sfirşitul şutului, îl cuprin­ luat-o spre haldă. De aceea se ( Auzită de I. Marinescu in
miţi în brigadă, treacă-meargă, că au lemn prea lung, de tre­ sese un pic rîca... După ce tre­ şi afla acum aici. Dar iată că comuna Streisingiorgiu - Hu­
r răzbâtea pînă sus. la insul dar tocmai Sîvu, care-'i miner in jurul său, era insă pustiu. buiau să-l scurteze din firez, cuseră de-al 45-lea vagonet nici aici nu e. Naiba să-l în­ nedoara).
ingher de la haldă... de bază, şef de schimb, pe care Doar corfele funicularului ca­ orî tocmai cină ziceau că acuşi umplut, cit fusese vorba, Sivuse ţeleagă...
... Toate s-au iscat ieri după- şi-l simţea ca pe-un frate ?... re-'i treceau pe aproape, deşer- prinde să meargă bine treaba, făcuse mic, mic de tot, inăirjin- -mi-i ca să trăiesc
niasă, de cină cu şedinţa de tînd automat sterilul cîteva sute aflau că nu sînt vagonete goa­ du-se pe lopată la scormonit ... Pe cînd coborî de pe haldă
•oducţie... Toţi din brigadă, ca — Nu din cauza noastră a de metri mai spre dreapta hal­ le. Şi dacă ar fi fost numai grămada de cărbuni ce-o avea şi se întorcea în curtea minei, Foaie verde de trifoi
rămas mina sub p la n ! Noi am dei, treceau mereu, neobosite. a sta ! Dar parcă a fost un fă ­ în faţă... brigadierul se intîlni cu unul Colectiva de Ia noi
un singur gînd, hotărîseră dat totdeauna în plus — spuse­ cut. Chiar cînd începuseră să dintre ortaci: Mare e cit o cîmpie
:ră nici o discuţie să mărească se Sîvu. E a o vreme, omul de ps lial- lopăteze primul cărbune în rol. Şi-are multă bogăţie;
m ărul de vagonete cu cărbu- dă îşi aduse tîmpele între spre a umple vagonetele de — Nu l-ai văzut pe Sîvu ? Turme mîndre de mioare,
i ce aveau să le scoată din Că n-avea dreptate asta era jos, armăturile prinseră din se­ — Ba da, acum a intrat în Gombaine şi tractoare,
mtăj. Normal, pînă acum, ei clar. E drept că s-a ruşinat mîini. Abia atunci, privinău-se, nin să pîrîie, lăsînd să cadă mină... Urîu măşcat şi auriu
•oteau în medie cîte 45 de va- atunci cină şeful brigăzii i-a băgase de seamă că-i îmbrăcat din tavan pe lingă ei o avalanşă — A doua oară ? Şi vin de-ăla rubiniu.
mete, deşi norma era doar de explicat pe larg situaţia, că tot în haine de şut, cu cascheta de piatră şi pămînt, de-au tre­ — kpa se vede...
i... Dar ’ mina rămăsese in defecţiunile au survenit inde­ de protecţie pe cap şi cizmele Brigadierul nu putu să nu-şi Dragu-tni-i ca să trăiesc
m ă cu planul din cauza unor pendent de voinţa minerilor şi in picioare... Ba şi lampa îi buit să lase cărbunele şi să se scape un zîm bet; Dragu-mi-i şi să muncesc!
ifecţiuni. Şi se apropia 23 Au- mai pilpîia alăturea, nestinsă... — Deh /...
că datoria fiecăruia este să pu­ apuce de pus bandaje şi juguri la (Auzită de 1. Marinescu de
ist! Zîmbi... IRIMIE STRAUŢ la Urian Olivia—Strei
_ Trebuie să scoatem rămî- nă umărul la treabă, el tot n-a coperiş... După asta au trebuit Săcel —¦ Hunedoara).
*rea în urmă, să întîmpinăm După povestea cu Sîvu, deşi
cedat din încăpăţînare. Şi doar să se încoarde nu glumă, mai
ua eliberării aşa cum se cuvi- fusese în acea zi de după-amia­
o — spusese atunci secretarul el Sîvu şi şeful brigăzii erau bine de im ceas, pentru a recu­
ză în şut, se hotărise să intre
e partid. Dacă ar da fiecare prieteni. Cum să-l mai înţe­ pera răminerea în urmă...
rigadă doar cîte două vagonete şi în schimbul de noapte; asta
îi cărbune în plus, pe schimb, leagă ?!
i zilele care ne-au mai rămas

e-am. îndeplini planul şi-am