Page 77 - 1960-08
P. 77
761 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
5X7.7 ca s o
plină înflorire
La început, avuţia obşteas ie-muncă, ia r în acest an, ei Economii iele obţinute pe trim estrul II a.c. planului de 7,60 la sută. Şi cen
peste angajament A reieşit astfel că planul a fost tru l de reparaţii din oraşul vechi
că a colectivei „în fră ţire a “ din au fost mereu în frunte la în- depăşit ou 5 la sută, realizîn- şi-a depăşit angajamentul luat
La Atelierele centrale Gura- du-se economii în valoare de cu 512 lei. (N. Donovici).
Leşnic, în care intraseră 27 săm înţări şi la întreţinerea barza, m uncitorii şi-au luat an 93.000 lei.
gajam entul ca în cinstea zilei Fruntaş pe raion
fa m ilii, cuprindea doar cîte- cu ltu rilo r. N ici acum Ia mun de 23 August să facă economii Numai lu cră torii de la maga
la preţul de cost în valoare de zinul alim entara nr. 4, au avut Zilele trecute a avut loc Ia
va pluguri şi grape, trei vaci, cile de vară colectiviştii din 835.000 lei, productivitatea m un o depăşire a planului de 30 la Hunedoara, o şedinţă în care s-a
cii pe cap de om să crească cu sută şi economii în valoare de analizat munca desfăşurată de
şase boi pentru muncă şi şa Leşnic nu s-au lăsat mai pre 702 lei faţă de plan şi să dea 7.000 lei, câştigând astfel dra salariaţii u n ită ţilo r poştale din
producţie peste plan în valoare pelul de unitate fruntaşă. cadrul raionului.
se care. Astăzi, după cinci jos. Ei au fost printre cei din- de 1.951.000 lei.
Gestionarul magazinului, tov. Din referatul prezentat de tov.
ani, gospodăria colectivă es tîi din raionul IIta care au Pînă în prezent, au fost re a li Nicolae Lazăr, a m ulţum it pen Valentina Habiner, a reieşit că
zate economii la preţul de cost tru cinstea ce le-a fost acordată planul de venituri pe semestrul 1
te bogată, înfloritoare. Co- strîns şi treierat recolta de de peste 931.000 lei, productivi şi s-a angajat în numele colec şi luna iulie, a fost îndeplinii,
tatea muncii a crescut cu 810 tiv u lu i să păstreze drapelul cu acumulîndu-se peste plan 234.000
lectivitşii deţin ca proprieta cereale păioase şi tot printre lei şi a fost dată producţie pes cinste. (Cornel Cornea). Iei faţă de cei 100.000 lei pla
n ific a ţi a fi realizaţi pînă Ia
te obştească 23 vaci de lap prim ii care au executat ară te plan în valoare de 1.830.000 Şi-au depăşit sfîrşitul anului.
lei. (M ircea Golcea). an%aja m e n tu l
te, 22 capete tineret bovin, 64 tu rile adinei de vară pe în La obţinerea acestor frumoa
A primit drapelul M em brii cooperativei „D rum se rezultate, au contribuit în
boi pentru muncă, 13 cai, 200 treaga suprafaţă planificată. de unitate fruntaşă nou“ , secţia cizmărie, d in Hune mod deosebit lucrătorii o ficiu lui
doara, s-au angajat la începutul P.T.T.R. Ghelar, căruia i s-a
oi, 20 capete porcine din care Cei mai harnici dintre co In Deva, a avut loc o consfă decernat cu această ocazie dra
tu ire de producţie cu lucrătorii anului să realizeze însemnate pelul de unitate fruntaşă pe ra
15 scroafe, un camion, zeci lectivişti s-au dovedit a fi de la magazinele O.G.L. A lim en economii. Respectîndu-şi angaja ion.
de atelaje şi unelte agricole, Constantin Stei, Aurel Crişan, tara, unde s-au analizat rezulta- mentul luat, centrul de repara Din cadrul acestui oficiu s-au
e vid e n ţia t: * oficianta Elisabeta
şi-au construit g ra jd u ri, sai Sebastian Toma, A ugustul ţii încălţăminte din O.M., con Blaga, factorii poştali Saveta
vane, pătule, magazii pentru Petrescu, Andron Nojogan, dus de utemistul Kelemberger Pîclişan, M aria Sulian, Dum itru
Preda şi a lţii. (Pavel B laga).
cereale, silozuri etc. An de an, Nicofae Petrescu ş'i m u lţi al Iosiî, şi-a depăşit angajamentul
colectiviştii au strîns recolte ţii. Şi hărnicia le este răsplă cu 1.244 lei avînd o depăşire a
cu m ult mai mari decît ţăra tită din plin. Aurel Crişan,
nii întovărăşiţi sau cu gospo ele pildă, a p rim it în anii tre
dării individuale. In anul 1958, cuţi pentru zilele-muncă efec
bunăoară, ei au obţinut în tuate circa 4.000 kg. grîu, . In cinstea zilei de 23 August, colectivul întreprinderii m i
niere Ghelar, a dat peste plan 16.500 tone viinereu şi a eco
medie la hectar peste 2.000 3.000 kg. porumb, 1.600 kg. ) nomisit materiale şi materii prime in valoare de peste 1.000.000
Iei. IU FOTO: Creţu Ion. şef raion mină, Vaida Francisc,
kg. grîu, aproape 3.000 kg. orz, peste 2.700 lei, ia r Au- brigadier fruntaş şi Tamaş ion, şef de schimb, discutind despre
măsurile tehnico-organizatorice necesare pentru susţinerea ga
porumb boabe, aproape 4.000 gustin Petrescu a dus acasă,
leriei.
kg. orz etc. La fiecare din a- rod al muncii lu i, peste 4.000
cesle culturi, ţăran ii munci kg. grîu, 3.000 kg. porumb,
tori cu gospodării individua 1.500 kg. orz, aproape 3.000
le au obţinut recolte cu 300- !ci, mari cantităţi de sfeclă
500 kg. mai puţin la ha. de furajeră, fin, ţuică, zahăr şi Cugirul — în anii puterii populare
cît colectiviştii. Să nu mai alte produse. M u lţi colecti
vorbim de recoltele ce s-au vişti, din ve niturile realizate -icsaa -
obţinut în anul 1959 : de pe în gospodărie şi-au construit DUMITRU BiRSAN jeşe şi două cămine de zi. In
preşedintele Comitetului executiv al ceea ce priveşte lucrările gospo
unele tarlale, 3.600 kg. grîu case noi, şi-au cumpărat mo in arm puteru populare, Cu- dăreşti, pe prim ul plan se situea m PROGRAMUL DE
g iru l a renăscut, s-a trezit la Sfatului popular comunal — Cugir ză terminarea şcolii de 4 ani din
la ha., de pe altele 2.800 kg., bilă, aparate de radio, b ici viaţă, transiormmdu-se intr-un satul Căleni, lucrare ce se exe
im portant centru industrial, in iii aceşti ani, au fost construite cută prin. contribuţia voluntară a
peste 3.500 kg. porumb boa clete, ba unii chiar şi moto in Cugir diferite magazine, o cetăţenilor, extinderea conductei
uzina din localitate pulsează cantină unde z iln ic pot servi ma de apă potabilă pe încă 1.000
be la ha., 4.500 kg. orz ciclete. adevărata viaţă a Cugiruiui. sa 1.800 de m uncitori, o p o lic lin i m. 1., amenajarea unui parc pe
că, un spital cu 150 paturi, un strada Leniri şi a unei pieţe, as-
ş.a.m.d. Asemenea producţii, Sînt apoi numeroşi colecti- ( P rin hărnicia şi priceperea oa club-cineaia cu aproape 1.500 taltarea trotuarelor din comună 24 AUGUST 1060
m enilor de aici, pe porţile a- locuri, ia r în prezent se lucrează pe o porţiune de circa 2 km. etc.
ba Ia unele cu lturi chiar mai vişti care şi-au trim is copiii V ccslor uzine au ieşit întot intens la terminarea unui nou Programul 1: 7,40 Gopiii ciută Re Programul I I : 10,30 Muzică din ope
local pentru şcoală medie. Toate acestea sînt lucrări care publica ; 8,00 Solişti şi orchestre de rete romîneşti şi sovietice; 11,10 „Sus
bune, s-au obţinut sau se vor să urmeze şcoli medii şi su- ş deauna maşini de înalta preci în v iito r vor schimba şi măi m ult muzică populară romîncască din dife steagul luptei pentru pace» — pro
zie. Colectivul de la U.M.C. s-a Succese importante am obţinut aspectul Cugiruiui, localitate re rite regiuni ale ţâ rii; 9,00 Revista pre gram de cîntece; 13,15 Muzică popu
obţine şi anul acesta. perioare. Oare ciţi tineri din i specializat acum în fabricarea in u ltim ii ani şi pe linia bunei nu. m...ită ,prin ¦h•ărnicia metalur- sei străine; 10,30 Imagini din viaţa lară romînească şî a minorităţilor na
m aşinilor de cusut. Cine nu a gospodăriri a localităţii noastre, de azi a Patriei (emisiune literară); ţionale; 14,15 Gonccrt de estradă; 15,30
Fiecare nou succes al gos-„ acest sat au putut înainte vre- ş auzit de pildă de istoricul celor Astfel, datorita muncii neobosue ____ 11.10 Muzică populară romînească; . De toate, pentru to ţi; 16,30 Vorbeşte
trei surori — maşini de cusut — a cetăţenilor s-au amenajat de 12,00 Gîntare Romîniei socialiste; 12,15 Moscova !; 17,40 Mihail Sadoveanu ci
podăriei colective a avut o me să urmeze şcoli înalte ? „Super-Casnica“ , „Ileana“ şt curînd două parcuri, spaţii verzi Din cîntecelc şi dansurile popoarelor; teşte din opera sa şi din poeziile lui
„Rodica“ care. sînt o creaţie a in cartierul nou pe o suprafaţă 13.10 Concert de prînz; 14,00 Pro Mihail Eminescu; 18,30 Gârneţ de re
puternică înrîurire asupra ţă Puteau îi num ăraţi pe degete acestui harnic colectiv ? Prin de 2 ha., s-au plantat 500 pomi gram de muzică populară romînească porter ; 19,30 Emisiune literară ; 20,05
excepţionalele lor ca lită ţi tehnice ornam entali pe strada Lenin, au pentru oamenii muncii aflaţi Ia odih Muzică uşoară de compozitori din ţări
ra n ilo r m uncitori dinafara ei, le unei singure mâini. Astăzi, şi practice, au devenit cunoscute fost plantate cu puieţi de salcâm nă; 15,00 In slujba P atriei; 16,00 Mari prietene; 21,00 Seară literară dedica
chiar şi peste hotare. 12 ha. de teren degradat etc. cîntăreţi de operă ; 17,00 Emisiune pen tă colectivului uzinelor „23 August“
contribuind la atragerea lor num ărul lor e mare şi creşte, Numai la această ultim ă lucrare, tru s a te ; 17,50 Gîntecul săptăm înii: din Capitală; 21,20 Romanţe, cîntece
M e ta lu rg iştii cugireni nu se s-au efectuat peste 10.000 ore „Te slăvim zi de August" de Ion Ale-
pe drum ul m uncii în comun. creşte mereu. mulţumesc însă cu atit. Acum ei muncă voluntară, în valoare de xandrescu, versuri de Nicolae N asla; şi jocuri; 22,00 Muzică de dans; 23,10
se străduiesc să pună la punct 21.000 lei. Au mai fost executate 19,05 Maeştrii artei sovietice; 20,00
Astăzi, în colectiva din Leş- Iată pe scurt drumul par alte maşini şi mai moderne, ne de asemenea terasamente de dru- Concert simfonic.
cesare industriei noastre sociali m iiiî; drum uri de acces între sa
uic sînt cuprinse şi muncesc curs în aceşti ani de gospo ste.' Ei cinstesc marea sărbătoare tele . aparţinătoare, s-au reparat
prin realizarea a câteva sute de poduri şi podeţe, s-au desfundat
laolaltă toate cele 172 fam i dăria colectivă din Leşnic. m ii de Ici economii la preţul^de şanţuri etc. Amintesc de aseme
cost şi prin darea.,jn exploatare nea faptul că în această perioadă
lii din sat. Este un drum plin de roade. a unor noi suprafeţe de producţie. s-a extins ilum inatul pe străzile
Panourile de onoare au devenit nou înfiinţa te pe o distanţă de
f La întărirea şi dezvoltarea Şi leşnicanii nu se vo r culca prea mici pentru num ărul mare 3.200 m.1., lucrare din care a re / iSBHE’& â îlT M
de fruntaşi în producţie. Romu- zultat o economie de 43.000
/ gospodăriei colective din Leş pe la u rii succeselor obţinute lus Corpade, loan Ghibu, Yiorel 1ei. O altă lucrare importantă
V la d im ir sînt numai cîţiva din o constituie şi extinderea con
nic, o contribuţie însemnată piuă acum. Cel de-al ÎII-le a aceştia, iar şirul succeselor lor ductei de apă polabilă pe stră
în muncă continuă. zile periferice ale comunei pe o
au adus-o în prim ul rînd co Congres al partidu lu i este distanţă de aproxim ativ 4 km. 24 AUGUST 1960
In anii regim ului democrat- Iri total, la realizarea acestor
m uniştii care s-au străduit ca pentru ei un puternic îndemn obiective prin muncă voluntară, DEVA : O zi de odihnă; Me
popular, uzina din Cugir a cu s-a obţinut o economic la buge lodii de pe Neva ; HUNEDOA
prin muncă şi comportare să de a depune eforturi şi mai RA : Ultimul viraj; PETRO Teatru la microfon: „La şaptesprezece BULETINE DE ŞTIRI : R,C0; 7,00:
noscut o mare dezvoltare. Para tul sfatului popular de peste ŞANI : Paul Robeson; Intrigă a n i!“ ; 21,00 Muzică dc d an s; 22,30 13,00; 19,C0; 22,00 ; 23,52 (programul
fie exemple demne de urmat sporite pentru a contribui în lel cu aceasta, s-a schimbat şi "00.000 lei. şi iubire ; SEBEŞ : Ea te iubeşte; Cîntece de dragoste şi jocuri populare I ) , 14,00; 20,000 ; 23,00 (programul
aspectul gospodăresc al locali ALBA IU LIA: Stele de m a i; romîneşti. II) .
pentru toţi ce ilalţi colectivişti. măsură- şî mai mare ia con tăţii. Locul cocioabelor de altă In anii care vin, 'localitatea Isteţul Saşco; SIMERIA : Furtu
dată l-au luat acum blocurile mo noastră îşi va schimba şi mai na ; ORAŞTIE Reîntoarcerea ;
Anul trecut, spre exemplu, solidarea şi dezvoltarea gos derne ; chiar lingă uzină s-a con m ult înfăţişarea. Astfel, se vor
stru it un mare cartier. Prima mai construi circa 800 de aparta Născuţi in furtună; HAŢEG:
nici unul din membrii şi can podăriei lor colective, la con cărămidă la temelia acestui mente pentru fa m iliş ti precum şi Despre prietenul m eu; BRAD:
cartier s-a pus în anul 1948. De cămine pentru cazarea a 700 de Despre prietenul meu ; LONEA :
didaţii de partid nu a efec tinua ei înflorire. atunci, rînd, pe rînd. au fost con tineri. De asemenea, vor mai fi Vasile Surilcov ; TEIUŞ : Evghe-
struite noi obiective social-c-ullu- construite noi magazine, un lo ni Oneg h in ; ZLATNA: De par
tuat mai puţin de 130-150 zi- V. PÎTAN rale. Pînă în prezent, în întregul cal de şcoală profesională, două tea cealaltă ; ILIA : 105% alibi:
cartier, s-au dat în folosinţa me- APOLDUL DE SUS : Pe ţărmuri
îV o i învăfa cu şi m ai m ultă sîrguinfă ta lu rg iş tilo r aproape 400 de a-
partamente iar pentru tineri s-au îndepărtate.
Am 20 de ani şi sînt strungar la tovarăşii mei de şcoală, am fost re construit 5 cămine moderne cu Cofviiím! H u n ed oara —
atelierele I. M. Săcărîmb Gertej. Şi partizaţi în schimbul de dimineaţă, o capacitate de 1.200 locuri. Toi -o— M in erii! B e v a S-l (O-O)
la noi în întreprindere, ca pretutindeni pentru ca seara să putem merge la
în ţară, introducerea tehnicii noi pre cursuri. m u r h : metegsclqsIg
cara şi metodele avansate de lucru
stau în centrul atenţiei muncitorilor. Peste tot este evidentă grija parti PENTRU 24 ORE Duminică după-amiază pe stadionul Tătaru, Radu Tudor şi Dănciulescu, iar
dului pentru asigurarea condiţiilor de nou din Hunedoara, echipa Corvinul Ia Minerul intră Belea, Olaru şi Şuş-
Congresul al III-lea al P.M.R. a viaţă şi muncă din ce în ce mai bune Vremea uşor nestabilă cu cerul din categoria A a întilnit, într-un meci lariuc. In această parte, ambele forma
pus în faţa tineretului sarcina de a-şi pentru muncitori, introducerea tehni amical de fotbal, formaţia Minerul ţii organizează acţiuni bine închegate.
ridica în continuu calificarea profesio cii noi şi a automatizării în principa u.oros ziua. iar noaptea mai mult se Deva. La fluierul arbitrului, cele două In min. 50, Anton face o cursă pe ex
nală, să-şi însuşească tehnica nouă, lele ramuri ale industriei ne va face echipe intră pe teren în următoarea tremă, pasează la Dănciulescu, acesta
să-şi îmbogăţească cunoştinţele ştiinţi viaţa şi mai fericită. Noi, tinerii, să nin. Loca! vor cădea ploi slabe. Tem formaţie: Gorvinul Hunedoara : Nîcu- la Constantinescu care marchează prin-
fice şi- de cultură generală, pentru a luptăm continuu pentm ridicarea nive lescu I — Niculescu II, Popescu, Iz- tr-un şut fulgerător, din apropiere.
deveni constructori pricepuţi ai econo lului de cunoştinţe generale, ştiinţifice peratura in creştere uşoară, ziua va ji ghireanti — Pop, Molnar — Anton, După marcarea acestui gol, jocul de
miei şi culturii socialiste. Eu mă voi şi tehnice. Noi vom fi cei ce vom ini Constantinescu, Cutcanu, Zapis, Zanca. vine mai dinamic. Cei care înscriu
strădui să muncesc şi să învăţ în aşa mii tehnica avansată de mîine, al nos cuprinsă intre 23 şi 23 grade, iar noap Minerul Deva : Ştefan — Adam, Stă- sînt tot jucătorii de la Corvinul. Radu
fel ca să mă ridic la înălţimea aces tru este viitorul. Personal voi învă nilă, Gheorghlu — Petică, Sima —• Tudor primeşte o pasă de la Dănciu
tor sarcini. ţa cu şi mai multă sîrguinţă pentru tea intre 9 şi 15 grade. Vint slab din Nistor, Grigorescu, Magheţ, Dclios, En- lescu şi printre doi jucători şutează
a răspunde în acest tel condiţiilor de derly. sec şi înscrie. 8 min. mai tîrzîu se
Anul trecut am absolvit clasa a viaţă minunate ce ni le-a făurit parti sectorul nord-vest şi vest. înscrie cel dc-al 3-lea gol.
VlII-a a şcolii medii — secţia fără dul nostru drag. - Lovitura de începere o au jucătorii
frecvenţă. Organizaţia de partid şi con PENTRU URMĂTOARELE de la Corvinul, care iniţiază citeva In ultimele 15 minute de joc, Gor
ducerea întreprinderii mi-au dat tot ADRIAN M IHUŢ] atacuri periculoase la poarta Mineru vinul şutează la poartă din orice po
sprijinul pentru a putea • să învăţ în 3 ZILE lui, rămase însă fără rezultat. In min. ziţie, dar nu reuşeşte să ridice scorul.
condiţii optime. Astfel, atît eu .cît şi strungar la Atelierele 10 de joc, Constantinescu primeşte o In min. 80, Nistor face o cursă pe
I- M. Săcărîmb Ccrtej Vremea schimbătoare cu temperatura pasă dc la Cuteanu, ţîşneşte printre extremă, pasează lui Belea care şu-
doi apărători, şuteazâ puternic, dar
staţionară. Ştefan, portarul Minerului reţine- Gor tează puternic şi înscrie.
vinul atacă insistent forţînd apărarea
-O — Minerului să se apere supranumeric. Am reţinut în acest meci cele două
Prin muncă Repriza l-a sc termină cu un scor bare executate de Zapis şi una de
voluntară a lb : 0-0. In' cea de-a doua parte a
întîlnirii în ambele Formaţii se fac Zanca precum şi şutul Iui Pop, pe care,
Brigadierii din Fărcădin' / 1/—1r-*r—’/—' ¦»i—ir~^i—i/— • O rganizaţia U.T.M. din sa modificări. La Corvinul intră Nebela,
portarul echipei Minerul l-a apărat
1 tul Găuricea, raionul Haţeg, a spectaculos.
Intr-una din seri, pe la în 1 m obilizat toţi tin e rii la colecta V. FANICA
ceputul lunii martie din acest
an, ia căminul cultural a avut plantat stîlpii pe care s-au au vrut ca contribuţia lor la primi nu încape îndoială, dar ] rea fie ru lui vechi pentru oţeiă-
loc o şedinţă. Utemiştii s-au întins firele electrice. Cei care dezvoltarea sectorului zooteh
declarat de acord cu regu nic al gospodăriei să fie mai prima dată au vrut să vadă ] rii.. Intr-o singură zi, tinerii din
lamentul prelucrat şi brigada aprind astăzi becurile la cămi mare. De aceea, la silozul care
de muncă patriotică a tinerilor nul cultural, la sediul gospo se construieşte zilele acestea, dacă pune suflet la muncă. această comună au colectat şi
colectivişti din Fărcădin a fost dăriei, la grajd ori la magazia lucrează, exclusiv brigada de
înfiinţată. Propunerea ca Minuţ muncă patriotică. In cele aproape 6 luni de predat cooperativei din Berthe
de alimente, ştiu că la elec
Răzvan să fie comandantul trificarea acestora au muncit Dacă aduci vorba despre zile. brigada de muncă patrio lot cantitatea de 540 kg. fier
brigăzii, a fost votată în una voluntar şi brigadierii. brigadierii săi, Minuţ Răzvan
nimitate. tică are lucrate mai bine de vechi.
In sat a fost construit un îţi va povesti cu multă căldu
... Au trecut de atunci aproa cămin cultural, dar rămăsese ră în glas despre Minuţ Jurco- 7.000 ore din care -aproape ® U tem iştii şi pionierii din
pe 6 luni. Faima brigăzii de văţ, care atunci cînd n-a putut
muncă patriotică a trecut neterminat. Cînd s-a pus pro veni cu briagda la muncă, a 3.000 sînt finanţate. Aşa se satul Sălaşul de Jos, Lunca Cer
dincolo de hotarul comunei blema continuării lucrărilor, trimis-o în locul lui pe ne
vastă-sa, Docica, pentru că explică cele 7.000 lei economii nii, Serei şi Pui au colectat
Berthelot. Colectiviştii din brigadierii au fost cei dinţii „vedeţi — zisese el — sîntem
Fărcădin, cînd hotărăsc în- care au răspuns chemării. Au înscrise in caietul brigăzii de -j 7.000 kg. fier vechi.
(_ ceperea unei acţiuni de infru- doar în întrecere cu cei din
l museţare a satului, ori pentru săpat prima dată groapa în Boiţa, Tuştea şU Berthelot Şi muncă patriotică a tinerilor -j ® T inerii şi tinerele de la Rapid Deva - Â.S.M. Cugir 1-1 (1-0)
dezvoltarea gospodăriei colec care s-a stins varul, au cărat nu vreau ca brigada noastră
tive, se gîndesc întotdeauna Şi apoi nisipul, iar in zilele de să se facă de ruşine“. Iţi va colectivişti din Fărcădin. j G.A.C. Sarmizegetusa, au p a rti
la brigada tinerilor. Nu odată duminică şi sărbători, cei 20 vorbi tot atît de convingător
loan. Cotan — preşedintele despre hărnicia utemiştilor * ^1 cipat în mod voluntar la con Ultimele meciuri susţinute de echipa luptat cu mai multă dîrzenie dar şi ei
gospodăriei. Aurel Mărtinescu de brigadieri, în frunte cu co Zilele trecute, intr-o şedinţă ) rapidistă, pe terenul de la poalele ce au înghesuit jocul pe centru, iar în
— secretarul sfatului popular mandantul lor,, mestecau şi luliu Dobreanu, Aurelia Pric. struirea de silozuri pentru noua tăţii, au fost, după cum arătam în cro Iaţa porţii n-au ştiut să se descurce.
comunal ori Yiorel Marcu — Leu Grozoni, Yiorel Jurca şi festivă ce a avut loc la cămi- 1 nicele noastre, deosebit de frumoase. In min. 30 Oprea, centrul atacant al
secretarul comitetului comunal cărau mortarul, asigurau a- despre fiecare din cei 20 de recollă de porumb. La săpatul Nu acelaşi lucru s-u întîmplat însă şi echipei din Deva, a înscris primul gol.
de partid din Berthelot, au provizionarea cu apă. ajutau membri ai brigăzii. Şi dacă. nul cultural din Berthelot, la duminică după-amiază cînd Rapid a în- Egalarea are loc în min. 81. Extre
l stat de vorbă cu Minuţ Răzvan lencuitorilor să termine lucrul. privind tinerii ce lucrează fără gropilor pentru silozuri s-au evi tîlnit, într-un meci amical, echipa
despre acţiunile ce urmează a să ţină seama de ploaie sau care luau parte membrii, tutu A.S.M. Cugir. In acest meci, rapidiştii ma dreaptă, Bîrnaci, aflat într-o pd-
se întreprinde şi la care erau In timpul cînd se prăşea de soare, te izbeşte hărnicia denţiat tinerele Eva şi Viorica au dezamăgit publicul spectator. Jocul
solicitaţi să-şi aducă contribu unei fetişcane brunete, care e ror comitetelor comunale incîlcit, pasele date la adversar, greşe ziţie clară de ofsaid primeşte mingea
ţia brigadierii. Aşa se face că porumbul, colectiviştii din Făr- numai suflet şi o găseşti în lile tehnice ca şi ineficacitatea atacan
cei 20 de membri ai brigăzii eăăin erau prinşi şi cu alte totdeauna acolo unde e treaba U.T.M. din raionul Haţeg, bri Rădoni. ţilor, au abundat. şi înscrie din apropiere. Rezultatul de
treburi — cu construcţiile mai cea mai grea de făcut, coman
au lucrat voluntar la căratul ales. Era cît pe aci să rămlnă gada de muncă pariotică a P. FEL1C1AN Oaspeţii au jucat ceva mai bine, au egalitate reflectă just raportul de forţe
şi împrăştiatul a peste 40 m.c. dantul brigăzii are săzîmbeas- corespondent dc- pe teren.
citeva hectare de porumb ne că şi te informează că Iustina utemiştilor din Fărcădin a pri
balast in curtea gospodăriei, prăşite. Brigadierii au hotârît Răzvan — despre ea este vor V. A.
că tot în mod voluntar au ba ¦— îşi dă „examenul“ de mit „diploma de onoare“ a
l acoperit cu ţiglă saivanul şi atunci ca in timpul lor liber brigadieră. A fost primită de
L. remiza pentru uneltele agrico- să prăşească voluntar o supra Comitetului regional U.T.M.
curînd in U.T.M. şi a cerut să
faţă de 2,20 ha. porumb, în Hunedoara. Nu se terminase
afara porumbului săpat de ei facă şi ea parte din brigada
in contul zilelor muncă, ca încă ropotul de aplauze cu
membri ai gospodăriei. Şi ho- care fusese salutat evemmen-
tărirea lor a devenit fapt îm
îul şi ele au izbucnit din nou
plinit.
Gospodăria colectivă are cu şi mai multă pu tere; Minuţ
amenajat un siloz. La con Răzvan primea şi el o „diplo- ) „Cupa eliberării“ la popice
strucţia lui au lucrat cu în mă de onoare“ pentru price- ]
perea de care a dat dovadă 1 Din iniţiativa U.G.F.S. din raionul plin şi 25 izolat, s-au obţinut următoa
Hunedoara, a fost organizată dumini rele rezultate: locul 1 Grigore Cîrstea
in munca de comandant al 1 că, la Simeria „Gupa eliberării“ ta (Gălan) 196 lemne; locul ţţ loan Câ-
popice. La co'ncurs !au participat echi ruceru (Gălan) 190 lemne; locul III
brigăzii. A vrut să ia cuvintul, 1 pele de popice din Simeria, Teline şi losif Bocănici (Gălan) 188 lemne.
(Bălan. După o întrecere viu disputată,
dar emoţionat cum era, n-a 1 primul loc a fost ocupat de echipa După închiderea concursului, echi
Victoria Gălan, locul II dc echipa din pa din Gălan a primit cupa oferită de
putut să spună pînă la urmă 7 Simeria iar locul III de cca din Teliuc. U.G.F.S. din raionul Hunedoara.
decît: J I n 1lansarea loviturilor de 25 bile GONST. CHIRIAC
corespondent
— „Vom face treabă şi mai -j
frumoasă. Brigadierii noştri -j
sînt oameni de nădejde“. ]
ţ le, că au săpat gropile şi au sufleţire şi brigadierii. Dar ei de muncă patriotică. Că o vor PETRE FĂRCAS1U 2
l I— I , I . I V—/<— I V— f '— I V—/I—/\—J '—J I— I <__/c J y __I y__ I y__ / ___ t y__ l y __/t__I ___ t ___ I --- t \-- 1\-- 1 \-- < y__ U — 1 1-- 1 \-- 1 v-