Page 78 - 1960-08
P. 78
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1781
2KWSS38OTWKS&S3®
Relatările „Pravdei" despre vWmg\B şjtin l • jul±irru?Jje sjtlrâ • jjtâhriele ş i i r i -x d tim elB ş t i r i
aterizarea navei cosmice sovietice
MOSCOVA 22 (Agerpres). ceste date sînt de o importan recepţionate. Este foarte im
TASS anunţă: In numărul său ţă practică excepţională pentru portant faptul că fiecare cadru
din 22 august ziarul „Pravăa“ viitoarele zboruri ale navelor filmat este sincronizat foarte
publică relo.tări despre ateriza cosmice şi înapoierea lor pe precis cu informaţiile transmi
rea navei cosmice sovietice. A- Pâmînt. se de sistemul telemetrie, in Scrisoarea adresată Lucrările Congresului
terizarea navei, scrie ziarul, a felul acesta, studiind peliculele, de A. A® d r o m îk o
avut loc pe o păşune înconju Colhoznicii sosiţi în grabă la oamenii de ştiinţă vor putea Partic!u!fii Socialist
rată de ogoare. Primii martori faţa locului au examinat cu confrunta ceea ce a văzut ca lui H ag H am m arskfoeld
ai acestui eveniment istoric au interes nava. Unii dintre ei au mera de televiziune şi ceea ce
fost colhoznicii care lucrau în observat pe conteiner o însem au înregistrat aparatele. M O SC O V A 22 (A gerpres). exp licativă, în care sîn t citate în Popul ar din C uba
apropiere. nare prin care se cerea să se TASS anunţă ; La 20 au gust A n con tin u are date cu p rivire la
transmită informaţii la adresa in momentul lansării, scrie drei Gromîko, m inistrul A faceri zborurile avionului m ilitar am e — Salutul frăţesc al P.M.R,. adresat
Un corespondent al ziarului indicată cu privire la locul de Feodorov, ciivii priveau cu în lor Externe al U .R .S.S. a adre rican de tipul „Lockhead U -2“ Congresului de tov. Bujor Almăşan -
a aflat următoarele la Acade aterizare. Dar nu a fost nece cordare şi nedumerire spre sat secretarului general al Or Ia 1 m a i şi zb o ru l de la 1 iu lie
mia de Ştiinţe a U.R.S.S.: Cînd sar să se trimită o telegramă. fundul cabinei. In primele se ganizaţiei Naţiunilor Unite, D ag d easupra M ării B aren t în apro-, HAVANA 22 (Agerpres-. in şedinţa tldului Muncitoresc Romîn a făcut o
nava-satelit se afla deja la m i La scurtă vreme după aterizare cunde de zbor ei şi-au pierdut H am m arskjoeid, o scrisoare în pierea peninsulei l<ola a bom din 20 august, în numele Partidului scurtă trecere în revistă a drumului
că altitudine, prin catapultare a apărut un avion de observa calmul, au început să se zvîr- care a cerut în num ele guvernu bardierului m ilitar al S.U .A . de Muncitoresc Romin, Congresul Parti străbătut de poporul romîn pe calea
ţie. Din avion au debarcat spe colească. Pe măsura acceleră lui U .R .S .S . să in clu d ă pe ordi tipul „R .B .-47“, care a pătruns dului Socialist Popular din Cuba a fost construirii socialismului şi a dezvoltării
de pe navă s-a desprins con cialiştii care trebuiau să deschi rii ¦mişcării navei, forţa cres- n e a d e z i a c e le i d&-a 15-a s e în spaţiul aerian al Uniunii S o salutat de tovarăşul Bujor Almăşan, economiei naţionale.
tainerul cu animalele pe carele dă porţile navei sosite din Cos cîndă de gravitaţie îi apăsa siuni ordinare a Adunării Ge vietice la 22 km. nord de capul membru al G.C. al P.M.R., care a
adăpostea. Aceasta s-a făcut mos. Cei prezenţi au văzut cum treptat de fund. Rezemindu-se nerale a O.N.U., problema „cu Sviatoi N o s şi se îndrepta în di transmis delegaţilor la Congres şi prin In continuarea cuvîntării sale, dele
pentru ca să fie asigurată pe clin treapta deschisă au sărit pe labe Strelka încerca să. re privire la prim ejdia la adresa p ă recţia oraşului A rhanghelsk, vio- ei clasei muncitoare şi eroicului popor gatul romîn a subliniat importanţa deo
deplin aterizarea călătorilor cos afară Bélica şi Strelka. Clinii lă- ziste, arunca priviri îngrijora cii generale pe care o prezintă ac lînd frontiera de stat a U .R .S.S. cuban salutul frăţesc al Partidului sebită a luptei pe care o desfăşoară
mici patrupezi: Doar ateriza trau veseli şi se gudurau pe Un te intr-o parte şi alta. Apoi ţiunile agresive ale S.U .A . îm Muncitoresc Romîn şi al tuturor oame cu o nouă vigoare popoarele din A-
rea unei nave cosmice se efec gă oameni. După o oră, la animalele au înţepenit. Nava potriva Uniunii Sovietice“. Violarea frontierei sovietice de nilor muncii din R.P. Romînă. merica Latină împotriva imperialismu
tua pentru prima oară. întrea locul de aterizare a sosit un e- s-a plasat pe orbită. După ma către bom bardierul am erican la lui american, pentru independenţă na
ga navă-satelit a aterizat de licopter de pe bordul căruia a Scrisoarea este însoţită de o 1 iulie, se sp un e în nota exp li ţîonală, pentru dezvoltarea de sine stă
asemenea intactă, ca şi contai coborit un medic care a con rile suprasarcini a intervenit notă explicativă. cativă, a confirmat faptul că gu
nerul cu animalele de experien trolat starea animalelor. S-a vernul S.U.A. continuă să m ear
constatat că ele nu aveau nici starea de imponderabilitate. CU- In nota exp licativă se arată
ţă. măcar o zgîrietură sau o vină-
taie, fiind în perfectă stare de nii „au rămas suspendaţi“ in
Corespondentul a aflat apoi
că în cursul zborului clinii Bel- sănătate. In noaptea spre 21 au cabină. Labele şi capetele lor
Tea şi Strelka, adăpostiţi în ca
bina specială, se puteau vedea gust cosmonauţii patrupezi au erau coborîte şi, la prima vede
tot timpul unul pe celălalt de fost transportaţi la 'Moscova. re, animalele păreau inerte.
oarece erau despărţiţi printr-un După ce s-au deprins cu starea
de imponderabilitate, ele au
perete reticular transparent. Pe. „Pravăa“ arată că pentru început să se hrănească. Dispo p r in tr e a lt e l e c ă g u v e r n u l S t a g ă p e a c e e a ş i c a l e p r im e j d i o a s ă . „Oamenii muncii din ţara noastră tătoare şi multilaterală a economiei
Ungă. ei la bordul navei-satelit prima oară in istorie, din Cos zitivul de alimentare s-a des telor U nite aie Americii, neţl- Situajia este agravată de fap — se spune în cuvîntarea delegatului ţărilor lor, pentru o viaţă mai bună.
se aflau şobolani şi şoareci, albi, mos au fost transmise nu nu chis automat. Belka şi Strelka nînd seam a de principiile şi te tul că S.U .A . continuă să folo romîn — urmăresc cu un sentiment de „Cauza dreaptă a poporului cuban
precum şt muşte, seminţe ale mai indicaţiile aparatelor, ci şi şi-au luat primul dejun cosmic. lurile O rganizaţiei N aţiunilor U- se a sc ă pentru p rovocările lor profundă simpatie activitatea neobosită care-şi apără cu bărbăţie interesele, sale
anumitor plante, ciuperci. Tot o imagine directă a modului Apoi, in cursul zborului, clinii prim ejdioase fată de Uniunea a Partidului Socialist Popular din Cu naţionale, a devenit stindardul tuturor
aici se găseau alge pe care cum s-au comportat în zbor dădeau din nou semne de ne nite, continuă să ducă o politică Sovietică bazele militare pe care ba, pusă în slujba consolidării inde forjelor democratice şi progresiste din
botaniştii le numesc „Chlorella“ „cosmonauţii“ Bélica şi Strellca. linişte, dar treptat se potoleau, de pătrundere a avioanelor m i le-au creat pe teritoriile altor America Latină«.
şi planta „Tradescantia“. Ziarul a publicat cîteva foto litare am ericane în spaţiul ae ţări — aliate ale S.U .A . pendenţei naţionale, apărării şi dez
grafii in care, cu ajutorul unei -k rian al Uniunii Sovietice. voltării cuceririlor revoluţionare ale „Poporul romîn — se spune în în
La cea de-a 18-a revoluţie a instalaţii de televiziune, au fost 1MOSCOVA 22 (Agerpres). — Guvernul Uniunii Sovietice, se poporului, împotriva atentatelor impe
navei-satelit, de pe Fâmînt s-a reprezentate animalele patrupe TASS anunţă: La 21 august ou Violările frontierelor de stat sp u n e în nota exp licativă, îşi e x rialismului american. Poporului romîn cheierea cuvîntării — este alături de
dat comanda de coborîre. Toate de în cursul zborului lor în fost aduşi cu avionul la Mosco şi violarea suveranităţii unui primă speranţa că Adunarea G e îi este apropiată cauza dreaptă a po popoarele care faptă pentru eliberarea
mecanismele automate extrem Cosmos. In „Pravăa“ a apărut va cîinii Strellca şi Belka, pre alt stat — membru al O .N .U ., nerală a O .N .U . va exam ina cu porului cuban şi îl asigură de între
de complexe, care făceau par un comentariu de P. Feodorov cum şi celelalte animale şi plan în cazul de Iată U niunea S o v ie toată seriozitatea situaţia care naţională, pentru democraţie şi pro
te din sistemul de asigurare a în legătură cu transmiterea ima te cu care s-a făcut remarca tică, de către avioane militare s-a creat şi va lua m ă su r ile ce gul său sprijin". gres. El a salutat cu bucurie victoria
aterizării in condiţii de securi bila experienţă medico-biologică americane, constituie acte direc se impun. In cuvîntarea sa reprezentantul Par- revoluţiei din Cuba şi sprijină cu căl
te de agresiune, se spune în nota
dură lupta eroică a poporului cuban
in frunte cu guvernul său naţional îm
tate, au funcţionat ireproşabil. ginilor ele televiziune din Cos de pe bordul celei de-a doua na Şedinfa specială potriva uneltirilor imperialismului a-
Chiar de la începerea coborl- mos. ve cosmice satelit sovietice. merican.
rii, cu ajutorul unui aparataj a Consiliului de Securitate
special se transmiteau pe Pă- Feodorov comunică că obser Starea animalelor şi plantelor Republica Populară Romînă este gata
mînt datele referitoare la func vaţiile cu ajutorul televiziunii au care s-au înapoiat pe Pămint NEW YORK 22 (Agerpres). tu lu i care a ameninţat suverani conform itate cu rezoluţiile Con să stabilească cele mai strînse legă
ţionarea instalaţiei de frlnare, a fost efectuate de la lansarea din acest zbor este bună. La — La 21 august ia 12,40 (ora tatea Congoului. Gizenga a de siliului de Securitate. turi în domeniul politic, economic şi
sistemului de ghidaj pe porţiu navei-satelit în mod practic pi Moscova clinilor li s-a făcut New. Y o rk u lu i) a început şedin clarat de asemenea că deşi se cultural cu Republica Guba.
nea de coborîre, se înregistrau uă la începutul aterizării ei, în baie, li s-a înregistrat electro ţa specială a C onsiliului de Se cretarul general al O.N.U. a a- 2. Guvernul central trebuie să
parametri in timp ce nava stră tot intervalul în care nava s-a cardiograma şi pulsul, li s-a curitate convocată la cererea se vut sarcina să traducă în viaţă fie inform at în perm anenţă a su Vă asigurăm de solidaritatea noastră
batea păturile dense ale atmos aflat în raza de acţiune a sta măsurat tensiunea arterială. A- cretarului generai ai O.N.U. rezoluţia C onsiliului de Securi pra activităţii O .N .U . în C ongo frăţească şi vă urăm succes in lupta
ferei. După cum a aflat cores ţiilor de recepţie. Concomitent naliza datelor obţinute dovedeş pentru a discuta situaţia din tate, inclusiv trim iterea trupelor pentru ca să coincidă punctele voastră nobilă pusă în slujba idealu
pondentul „Pravdei“, toate a- s-a procedat la înregistrarea te că starea clinilor precum şi a Congo. O.N.U, în provincia Katanga, de vedere. rilor poporului cuban“.
cinematografică a imaginilor celorlalte animale este normală. totuşi el nu a inform at guvernul
In şedinţa © onsiliului de Se 3. T rupele c o n g o le z e trebuie ÎVWWVv«A^AA 'V\A.VW'\/VW',
... «¦»;.«.•«Ş b\*f ? " să înfăptuiască supravegherea
\ O. C. L. <
< p roduse ind u striale ;>
curitate prim ul a luat cuvîntul central al Congoului despre e- p o l i ţ ie n e a s c ă la a e r o p o r tu r ile şi < m t e r r a i o n a l a D e v a J
secretarul general al O.N.U., venimentele din Katanga şi a- porturile maritime. Cu sediul central în stra- <
Dag Hammarskjoeid. ceste evenimente au devenit cu da dr. Petru G roza nr. 24, ''
noscute abia după ce marioneta 4. F orţele arm ate ale O .N .U . telefon nr. 324 ; 325.
Declaraţia sa a fost consacra Chombe a convocat o conferinţă trebuie să dezarm eze imediat \
tă aproape în întregime ju s tifi toate trupele belgiene aflate sub Are în m a g a zin ele sale
cării activităţii comandamentului de presă la Elisabethviile. „Rezo conducerea marionetei Chombe. mărfuri cu preţuri reduse ; $
torţelor armate ale O.N.U. pe te lu ţiile prost interpretate, a spus <!
rito riu l Congoului. Totodată el el, n-ar fi co ntribu it la eliberarea 5. Trebuie să fie înfăptuită e-
a criticat acţiunile guvernului Congoului ci dim potrivă puteau vacuarea totală şi necondiţionată 8 M otociclete „Javva“ de
ccngolez întreprinse chipurile duce la o nouă acaparare a ţă a trupelor belgiene de la bazele 125, 175, 250 şi 350 cm .c.,
îm potriva personalului O.N.U. a- rii“ . K itona şi K am ina. In această or „P anon ia“ de 250 cm.c.,
fla-t în Congo. P o triv it spuselor dine de idei G izen ga a m en ţio „M Z“-uri de 250 cm.c.,
secretarului general, scopul o fi Gizenga a propus constituirea nat că a trimite belgieni pentru „S im son “ 250 cm.c.
ciilor acordate Republicii Congo unui grup format din reprezen instruirea miliţiei guvernului
*U- .;riV»Vx.-c . de O rganizaţia N a ţiu n ilo r Unite tanţi ai ţă rilo r neutre din Asia marionetă — înseam nă a acţio • încălţăm inte cu talpă
este de a apăra pacea interna şi A frica care să aibă cartierul na îm potriva rezoluţiilor Consi- de cauciuc, microporos pen
¦MR •MM , MMM ţională şi securitatea. In tru cît general in Congo. Acest grup, liuiui de Securitate. tru fem ei şi bărbaţi.
•• íummm&ííí^-íám însă greutăţile pe care le întîm- a spus Gizenga, ar colabora
pină Republica n-au, după pă strîns cu trupele O.N.U. şi i-ar 6. C on siliu l de S ecu ritate tre ° Stilouri, ceasuri de m i
rerea lui, un caracter de natură reveni sarcina îndeplinirii în buie să creeze un grup care să nă, de buzunar şi deştep
să ameninţe, pacea internaţiona tocmai a rezoluţiei Consiliului colaboreze strîns cu trupele tătoare.
lă, ele nu constituie „obiectul de Securitate. O .N .U . şi să îndeplinească rezo
preocupării noastre“ . * Pikupuri, răcitoare, as
Şeful delegaţiei congoleze a luţiile Consiliului de Securitate. piratoare, articole foto,
Apoi a luat cuvîntul Antoine expus poziţia guvernului Gon- articole de parfum erte şi
Gizenga, vicepreşedinte al gu goului în legătură cu rolul G izenga a subliniat în înche galanterie.
vernului, şeful delegaţiei Repu O .N .U .: iere că acest punct de vedere co
b licii Congo. El a declarat că respunde întrutotul rezoluţiilor Vizitaţi m agazinele n oas
1. A c t i v i t a t e a O . N . U . în C o n C onsiliului de Securitate şi este tre din D eva, C ugir şi A l
în spiritul dreptăţii. ba lulia care vă stau la
dispoziţie cu un bogat sor
tim ent de mărfuri.
'Motonava sovietică cu zbaturi subacvatice ,!Meteor“ care va face curse pe Volga şi C onsiliul de Securitate a co n tri g o t r e b u ie î n f ă p t u i t ă în c o l a b o
pe lacurile de acumulare. buit la preîntîmpinarea complo rare cu g u v e r n u l c e n t r a l şi în
'»V VW V W W W W W W *A V v'W «fW W W 'V vW W V V V W »l'ÎW /W W '/'/V V V lO ZV W vV W V 'W V W W vW rV W W W N ANUNŢ
Printre evenimentele care reţin aten IiIegăkiisuBvniBteleiiliaos Unite, urinate mecanic de ceilalţi Intre 1-15 septem brie se v a ţine !a C entrul şcolar horticol
ţia opiniei publice mondiale se află în membri ai blocului S.E.A.T.O., s-au d in -G eoagiu , exam enu l de adm itere pentru şcoala tehnică de
ultima vreme şi cele cu privire la lor de Ia Geneva, în 1954, în Laos a ţară o cruntă teroare împotriva forţelor ne marionetă, aservite politicii cercu grăbit să declare că „nu recunosc“ m aiştri horticultori şi şcoala p rofesională horticolă.
situaţia din Laoş, unde după cum se fost restabilită pacea, s-a recunoscut Patet Lao şi a reprezentanţilor parti rilor conducătoare americane. Nemulţu noua conducere laoţiană. Mai mult
ştie, în noaptea de 8-9 august, a avut independenţa, suveranitatea, unitatea şi dului patriotic Neo Lao Haksat, Su- mirea cresciudă a maselor largi popu chiar, participanţii la blocul agresiv Pentru şcoala tehnică de m aiştri horticultori, se pot înscrie
loc o lovitură de stat, puterea fiind integritatea ţării. Trupele franceze au fami-vong, conducătorul partidului fiind lare făceau ca poziţiile guvernelor ma S-E.A.T.O. au declarat că pregătesc o a b so lv e n ţii ş c o lilo r p r o fe sio n a le a g rico le , cu o p r a ctic ă in pro
preluată de către un comitet revoluţio fost obligate să se retragă, forţele pa arestat. Peste noapte, întregul terito rionetă să fie tot mai şubrede. intervenţie armată în Laos. ducţie de 2 ani, cu stagiu l m ilitar satisfăcut şi să nu depă
nar, condus de căpitanul Kong Le. triotice Paiet Lao s-au regrupat în riu al ţării a fost împînzit cu „specia şească vîrsta de 35 ani.
Fiind vorba de o ţară unde de mai două provincii ale Laosului, iar guver lişti“ americani militari, a început con Şi iată că recent, ultimul dintre Reacţitinea din Laos, sprijinită de
mulţi ani domneşte o situaţie încorda nul regal al ţării s a angajat să a- struirea a numeroase baze militare acestea a fost răsturnat. Kong Le, forţele imperialiste, a pus deja la ca^ Pentru şcoala profesională horticolă, se pot înscrie absol
tă, unde există război civil, lovitura corde libertăţi democratice tuturor străine. Era evident că sini încălcate preşedintele „Comitetului revoluţionar" le un complot, împotriva noului gu venţii şcolilor elem entare de 7 ani care nu depăşesc vîrsta de
de stat interesează, in primul rînd, cetăţenilor, să nu Încheie nici o a- în mod flagrant în picioare prevede care a organizat lovitura de stat. a vern al Laosului. Se anunţă că sub 17 an i.
prin caracterul ei, prin orientarea po lianţă militară şi să nu permită crea rile acordurilor de la Geneva, a că declarat că revoluţia din Laos are comanda generalului rebel Funii No-
litică a noului guvern care a pre rea de baze militare străine pe teri ror clauză principală era neutralitatea drept scop stabilirea păcii şi lichi savan şi a foştilor miniştri din guver înscrierea la exam enul de adm itere se va face pînă la data
luat puterea. toriul ţării- S-a ajuns chiar ca, în ur Laosului. Pe lingă aceasta, guvernul darea conflictelor interne. După cum nul Somsanit, au început acţiuni con- de 1 septem brie 1960. Lămuriri suplim entare se pot primi zil
ma tratativelor dintre guvernul regal lui Sananikone urmărea să împingă a arătat Kong Le, „Comitetul revolu Irarevoluţionare în Laos. n ic Ia s e c r e t a r ia t u l ş c o lii, t e l e f o n 11, G e o a g iu .
Tocmai de aceea găsim utilă pen şi forţele patriotice revoluţionare, să ţara intr-un război civil, să creeze un ţionar“ este hotărit să pună capăt co
tru cititorii noştri o trecere în revistă fie format în anul 195G un guvern de pretext pentru un amestec făţiş al rupţiei şi regimului de exploatare care Dar aceste manevre ale reacţiunii CO O PERATIVA „DRUM NOU"
a evenimentelor cc au avut loc în coaliţie în frunte cu Suvanna Funima. puterilor occidentale în Laos şi, în a- se menţine pe spinarea poporului. sînt sortite eşecului. După cum in
I aos după izgonirea ocupanţilor ja Toate acestea deschideau în faţa Lao celaşi timp, să creeze un focar de în Laos-ul esie ferm hotărit să nu per formează posturile de radio şi agenţiile HUNEDOARA
ponezi şi proclamarea independenţei sului perspecliva unui drum nou, de cordare şi nelinişte Ia graniţele Laosu mită stabilirea de baze străine pe te de presă, numeroase unităţi ale arma
ţării, în anul 1945. pace. lui cu R.P. Chineză şi R.D. Vietnam, ritoriul său. Noul cabinet al Laosu tei regale laoţiene au refuzat să se sediul central str. Popa Şapcă 9.
care ar fi putut să genereze focarul u- lui, în frunte cu prinţul Suvanna supună ordinelor lui Nosavan, îşi ucid Execută pentru d e s e r v ire a r î o p u l a ţ i e i :
Nemulţumiţi de schimbarea raportu Din păcate, însă, toate prevederile nui conflict de mari proporţii. Fumma a declarat, de asemenea, că
lui de forţe după ce! de-al doilea enunţate mai sus n-au fost respec noul guvern va promova o politică comandanţii reacţionari şi trec de par % C onfecţii de croitorie, după comandă, pentru
război mondial, nemulţumiţi că pierd tate decît timp de un an de zile. Cercu Sub presiunea protestelor opiniei pu de neutralitate şi de bune relaţii cu femei, b ă rb a ţi şi c o p ii;
pieţe mari de desfacere în Asia de rile imperialiste, interesate în menţine blice mondiale, cercurile conducătoare toate ţările. In domeniul politicii in tea forţelor populare de rezistenţă. în
sud-est, colonialiştii francezi au în rea încordării în sud-estul Asiei, nu din Stafele Unite s-au văzut nevoite terne, noul guvern intenţionează să | | încălţăm inte comenzi şi re p a ra ţiu n i;
cercat cu disperare să-şi restabilească vedeau cu ochi buni stabilirea liniştii să-l schimbe pe Sananikone, dar cu un stabilească pacea în ţară cu ajutorul tregul popor laoţian este hotărit să-şi H Lucrări de spălătorie;
vechea dominaţie în această parte a în această parte a lumii. Ga urmare a politicii de pacificare naţională şi să 4$ R e p a r a ţ i i şi i n s t a l a ţ i i e l e c t r i c e ;
lumii. Patrioţii clin Laos, ca şi cei din uneltirilor puse la cale de aceste altul... ce-i semăna întrutotul: Tao facă să înceteze luptele interne, să apere cu dîrzenie cuceririle obţinute
Vietnam şi Gambodgia, s-au ridicat cu cercuri, guvernul de coaliţie a fost în ducă o politică de însănătoşire gene Zugrăveli şi v o p s ito rie ;
arma în mină pentru apărarea inde lăturat şi în locul lui a fost înscăunat Samsonit, venit la putere în urma u- rală şi de luptă împotriva corupţiei, să prin lovitura de stat din 9 august. Lucrări de a rtă fo to g ra fic ă ;
pendenţei, pentru apărarea cuceririlor un guvern reacţionar proamerican a- îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale Cauza dreaptă a poporului laoţian # Coafură, frizerie, manichiură, pedichiură.
revoluţionare, luptînd ani în şir îm vînd în frunte pe Fui Sananikone, plă nor alegeri frauduloase, urmaş demn minorităţilor naţionale.
potriva colonialiştilor francezi. Situa tit de către cercurile imperialiste ame nu va putea fi înfrînfă. Lupta patrio
ţia creată devenise atît de gravă şi ricane. Acest eveniment, a constituit al predecesorului său. Nici de această dată, însă, cercurile
ameninţătoare la adresa păcii în a- semnalul care a declanşat în întreaga imperialiste nu văd cu ochi buni nor ţilor din Laos pentru înlăturarea ex
ceastă parte a lumii, îneît, în anul Se înţelege lesne că poporul laoţian malizarea situaţiei din Laos. Statele ploatării imperialiste, pentru o viaţă
1954, a fost convocată la Geneva o
n-a avut nimic de cîşfigat de pe urma normală în ţară se bucură de sprijinul
conferinţă, privitoare la restabilirea
guvernării ţării de către nişte guver unanim al popoarelor iubitoare de
păcii în Indochina. Pe baza acorduri
pace, care urmăresc cu satisfacţie suc
cesele înregistrate de lupta poporului
laoţian pentru cauza sa nobilă şi
dreaptă.
C. M A C O V E I
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: )88j 189 j 75. Taxa plălilă in numerar cotii orar aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320„din 6, noiembrie 1949. tip a r u l: Întreprinderea P o lig ra fică „1 M ai" Deva,
