Page 80 - 1960-08
P. 80
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1702
KBommzme»wuomggygpascggs
Demonstraţia oamenilor Serbare
muncii din oraşul Deva cîm penească
a Hunedoara
(U rm are din pag. l-a) n icilo r m ineri u tila je de bună poartă cu mîndrie panoul fru n In după amiaza zilei de 23 August,
la poalele dealului Chizid din oraşul
In sunet de trompete şi de calitate. taşilor în producţie şi grafice Hunedoara, a avut loc o frumoasă
tobe, apar pionierii — tinerele Din graficul uzinei electrice din care reiese că la secţia tîm serbare cîmpenească.
vlăstare ale patriei noastre. Din plărie, producţia anului 1960 a
m ijlo cul lor, se desprinde un Gurabarza, rezultă că m uncito crescut cu 1.005 la sută faţă de Brigăzile artistice de agitaţie din
grup de copii care oferă celor a- r ii de aici, au electrificat în anii anul 1955, că planul producţiei G. S. Hunedoara, I.C.S.H., formaţiile
fla ţi la tribună buchete de flo ri. regim ului de democraţie popu întreprinderii a crescut în 1960 artistice ale cooperativei „Drum nou“
lară 20 de sate din raionul Brad. cu 104 la sută faţă de anul 1955 şi taraful căminului cultural al Casei
Din depărtare se aud maşini ele. Din rîndul lor, desprindem orăşeneşti de cultură, au prezentat în
în plin lucru. De tribună se a- O deosebită impresie produce pe tîm p larul fruntaş Szitas Ge- faţa siderurgiştilor şi constructorilor un
propie h arnicii m ineri din. ora coloana dem onstranţilor de la za, pe muncitoarea Codreanu bogat şi variat program artiştii-, con
întreprinderea regională de e- turi pentru faza pe oraş a concursului
lectricitate Deva. In rîn d u rile lor cultural-artistic al tineretului.
şul Deva. In fruntea coloanei se remarcă fru n ta şii în produc Huh Elena de la fabrica de nas La acest concurs au participat brigă
este p urta t cu m îndrie drapelul ţie D um itru Lascu, electrician tu ri, m aşinistul Koszta Arcadie, zile artistice de agitaţie de la secţiile
de unitate fruntaşă pe ramură. de înaltă tensiune, Vasilc M în- de la secţia de poligrafie şi pe construcţii metalice, laborator, distile
zat, m aistru în sectorul de auto zincografa Balazsfi Ana. ria de gudroane, laminorul de 800
Tablourile m a rilor dascăli, ale m atizări, Grigore Gadar, meca mm., iar de la l.C.S.H. şl-au dat
conducătorilor partidului şi gu nic auto şi a lţii. Graficul pur S ala ria ţii S fatului popular al
vernului nostru, sînt purtate ta t de ei face o comparaţie în oraşului Deva poartă cu mîn- concursul brigăzile din secţiile meca-
pe braţele acelora care scor tre producţia de energie e lectri dric în faţa coloanei lor drape nic-şef şi electrotehnic.
monind în adîncuri pământul, că realizată de această în tre p rin lu l de sfat popular fruntaş pe
dau patriei preţiosul metal atît dere în anul 1950 şi cea realiza regiune în întrecerea patriotică Programele prezentate de aceste for
de necesar industriei noastre so tă în anul 1960. pentru buna gospodărire a ora
cialiste. şului. maţii artistice au fost închinate zilei
de 23 August şi au cuprins aspecte
din munca entuziastă a harnicilor si-
O masă compactă de mineri, P urtînd în faţa coloanei dra In rînduri nesfîrşife trec apoi Cu puternice a- . derurgişti şi constructori hunedoreni
echipaţi în haine de protecţie, pelul de unitate fruntaşă pe ra coloanele oamenilor muncii de pentru sporirea producţiei de metal.
poartă pe umeri pikhamere şi mură, trec lu cră to rii de la O fi la întreprinderea cinem atografi plauze este în- i
perforatoare. Carul alegoric ce ciul P.T.T.R. şi Direcţia regiona că, C.R.R., O.R.A.D., I. G. O., Pe primul Ioc s-a clasat brigada
reprezintă munca în abataj, frea lă P.T.T.R. Deva. La fel ca şi I.R.T.A., Bampotoc, fabrica' de ANUL 1960 — ANUL tîmpinată coloana ? artistică de agitaţie de la distileria de
mătă de zgomotul produs de în anii trecuţi, cu p rile ju l de teracotă, justiţie, spitalul u n ifi ECONOMIILOR sportivilor din or ţ gudroane din G.S.H., care a prezentat
compresorul şi maşina nouă de m o n straţiilor ce au avut loc, şi cat, O.C.L. in d ustria l şi alim en un program bogat, fiind mult apreciat
încărcat, fabricate în ţara noas de data aceasta, sa la ria ţii tar, lucrători din învăţămînt, din raşul Deva. In y dc cei prezenţi Ia serbarea cîmpe
tră. Datorită mecanizării lucră P.T.T.R. s-au prezentat cu un sistemul financiar-bancar, din nească.
rilo r de înaintare, a fost posibil frumos car alegoric, ilustrînd re cooperaţia meşteşugărească, de fruntea lor defilează ste- *
ca la fro n tu l II al galeriei „D e zultatele m uncii lor şi succesele la U.R.C.C. şi de la celelalte în
cedai“ , să se realizeze în schim obţinute în cinstea zilei de treprinderi şi in s titu ţii din ora | gării. î
bul de onoare în cinstea zilei de 23 August. şul Deva.
23 August succese deosebite în r - » * •*-*-•»*«O.**»* HM*** « »» » ¦ » * » « * » « HM
înaintări. Printre faldurile dra Gu drapele, tablouri şi buche M inunate realizări au obţinut
pelelor desfăşurate, din co te de flo ri, demonstrează prin şi harnicii colectivişti din Deva ( Urmare din pag. l-a) cu acest prilej, prin graficele pe care Cu planul lunar îndeplinit
loana m inerilor deveni, desprin faţa tribunei salariaţii Sfatului şi Sintuhalm, care trec prin fa le poartă, rezultatele obţinute In mun
dem pe şefii de brigadă Ioan popular regional, apoi muncito ţa tribunei, cu carul alegoric tante. Astfel ei au reuşit să sporeas că. Iată, de exemplu, ce cuprinde gra Uniunea regională a cooperativelor — Hunedoara, „Solidaritatea" — Deva;
Atateş, Traian Ghioancă, Aurel rii, tehnicienii şi in g in e rii Trus că productivitatea muncii in exploată ficul purtat de delegaţia colectivului meşteşugăreşti Deva, raportează că pe „Jiul" — Petroşani etc.
Cornea, D um itru H ăncilă şi pe tului regional de construcţii. In simbolizînd recoltele bogate cu rile carbonifere la 1,010 tone cărbune Termocentralei Paroşeni — puternic data de 20 august, în cinstea celei de
a lţi fruntaşi. Pe piepturile lor rîndul harnicilor constructori, lese de pe întinsele ogoare co pe post. In prezent, productivitatea pilon al electrificării ţării: 921.000 lei a XVI-a aniversări a eliberării patriei In ramura piele-încălţăminte, au
strălucesc ordine şi medalii ce păşesc fra ţii Gheorghe şi A le lective. muncii la minele de cărbuni din Va economii pesie plan, 2.300 tone com noastre de sub jugul fascist, şi-a rea fost înregistrate în luna august eco
le-au fost acordate pentru me xandru Ghiţescu, mozaicari, t i lea Jiului este cu pesie 50 la sută bustibil convenţional economisit, lizat şi depăşit sarcinile de plan pe nomii în valoare de 55-704 lei. La ob
rite deosebite în muncă. nichigiul Dorel Malea, zidarul Grupele sanitare de Cruce ro mai mare decit în 1955. Harnicii mi 4.500.000 kWh. energie electrică econo luna august, la principalii indici, după ţinerea acestora şi-au adus contribuţia
neri din cel mai important bazin car mie la consumul intern. Trei cifre care cum urm ează: producţia globală — cooperativele „Moţul" din Brad, care
Ei dau În prezent bătălia pen Ştefan Semciue şi a lţi fruntaşi, şie, în coloane m ari, frumos a li bonifer al ţării au asigurat pe deplin vorbesc in mod concret despre munca 103,2 Ia sută, prestări de servicii ne a realizat o economie de 285 dm. p.
tru a aplica în producţie tehnica necesităţile ele cărbune cocsificabil şi avintată a acestui tinăr colectiv, unul industriale — 102,5 la sută, construcţii piele şi 14 kg. talpă şi „Progresul"
nouă, pentru a scoate din aba care în cinstea m arii sărbători niate, trec şj ele prin faţa trib u energetic superior, economiei naţionale. din iniţiatorii întrecerii socialiste în — 101,6 Ia sută, încasări în numerar Alba lulia, cu o economie de 2.832
taje minereu m ai m u lt şi de ca cinstea celui de-al Ill-lea Congres al — 102,5 la sută. dm. p. piele şi 93,750 kg. talpă.
lita te din ce în ce mai bună. şi-au realizat sarcinile de plan nei oficiale. Din rîn du l lor re Oamenii muncii din Valea Jiului, in P.M.R.
frunte cu minerii, au pus in cadrul La realizarea şi depăşirea sarcinilor Fruntaşi în realizarea de economii
¦ „N oroc bun !“ — este salutul în proporţie de 115— 144 la sută. marcăm grupa sanitară de Cruce întrecerii un accent din ce în ce mai Un alt grafic şi un drapel, le poar de plan se evidenţiază în mod deose sînt cooperatorii Nicolae Stoica şi Ghi-
pe care şi-l dau m inerii la in mare pe lupta pentru economii, reu tă delegaţia constructorilor de pe şan bit cooperativele „Progresul“ — Alba zela Alexe de la cooperativa „Moţul"
trarea, o ri la ieşirea din şut. A- Gu feţele zîmbitoare, scăldate roşie fruntaşă pe regiune a uzi şind ca la demonstraţia de la 23 Au tierul din Lupeni, şantier fruntaş pe lulia, „Unirea" — Sebeş, „Drum nou" — Brad, Traian Aluntea nu şi Gheorghe
cest salut l-au înscris şi pe ca gust să raporteze partidului că au T.R.C.H. Constructorii din Valea Jiu Magda de la cooperativa „Progresul"
ru l alegoric, m inerii de la B ar de soarele acestei minunate zile nei „V ic to ria “ din Călan şi pe realizat in 7 luni aproape 10.000.000 lui au dat anul acesta in folosinţă — lulia.
za, car ce reprezintă două guri lei economii peste plan. 467 apartamente pentru mineri şi au
de g alerii în care se lucrează a- îmbunătăţit mult activitatea economi TRAIAN MOISE
plioîndu-se p erfo ra ju l umed. Toate aceste realizări au făcut ca că. In anii puterii populare, ei au corespondent
demonstraţia oamenilor muncii din înălţat in Valea Jiului 10 cartiere noi
» M uncitorii şantierului de con de august, trec prin faţa trib u - ‘ m icii sanitari ai şcolii elemen Valea Jiului să fie o manifestare a de blocuri şi numeroase cartiere cu
entuziasmului şi a hotăririi de a lupta case in şir, cu peste 6.000 apartamen
strucţii şi montaj din Criscior nei lucrătorii direcţiei de siste tare din Ighiu, oare în acest an cit şi mai multă perseverenţă în fie te. Şi aceste cifre vorbesc. Vorbesc des
care uzină, mină, sau şantier, la fie pre una din laturile cele mai impor
demonstrează prin faţa tribunei matizare, arhitectură şi proiec au adus în comuna lor drapelul care loc de muncă, pentru traducerea tante ale grijii permanente pe care
in viaţă a măreţelor sarcini puse in partidul şi guvernul o poartă ridică
cu un m inunat car alegoric pe tări. Ei raportează că au de de post sanitar şcolar fruntaş faţa poporului nostru de Directivele rii nivelului de trai al celor ce mun
Congresului al Ill-lea al partidului. cesc, pentru asigurarea celor mai bune
platform a căruia este instalată o pus eforturi sporite pentru a pu pe ţară. condiţii de locuit.
...După gărzile muncitoreşti înarma
pompă de mină de mare capa ne la îndemîna constructorilor In ritm ul unui marş cadenţat te, apărătoare de nădejde ale cuceri ...Demonstraţia oamenilor muncii din
rilor revoluţionare ale celor ce" mun Valea Jiului s-a încheiat.
citate, iar cei de la Atelierele numai proiecte de cea mai bună frec apoi prin faţa tribunei co cesc, trece delegaţia minerilor din
Vulcan. Minerii, tehnicienii şi ingine Petroşaniul, oraşul de la poalele Pa-
centrale Griscior, prezintă prin calitate. loanele sp ortivilo r, în care sînt rii de la această mină, pe care capi ringului, cunoaşte in continuare ani
taliştii au inchis-o in timpul crizei e- maţia caracteristică marilor sărbători.
carul alegoric activitatea inten Coloana vrednicilor m uncitori încadraţi atleţi, baschetbalişti, conornice din 1929-1933 ca „nerenlabi- In Piaţa Victoriei, in noul cartier de
lă", au astăzi cinstea de. a deschide
să din ateliere, pentru a da har de la întreprinderea de industrie ginm aşti, voleibalişti şi fotba demonstraţia oamenilor muncii din Va
lea Jiului. Delegaţia lor poartă două
locală ,,l M a i“ Deva, atrage a- lişti. trofee cişligale in întrecerea cu ceilalţi
mineri din Valea Jiului: Drapelul de
tenţia prin complexitatea dife Ş irului' de dem onstranţi îi
mină fruntaşă pe bizin şi Casca de
ritelor a ctivităţi reprezentate de urmează coloana m em brilor
aur a tehnicianului, acordată secloru-
carele alegorice (produse de A.V.S.A.P. Aeromodelişti, para-
tîmplărie, panificaţie, nasturi, şutişti, planor işti, radiofonişti,
poligrafie etc.). Demonstranţii membri ai cercurilor automoto
şi nautice, au arătat că tineretul
se pregăteşte pentru a deveni a- lui II de la această mină. Coleciivul blocuri Ghiorghi Dimitrov, in parcuri, Printre numeroasele care al egorice prezente la dem onstraţia
minei Vulcan, unde lucrează brigăzi au loc întrecerile cullural-sporiive ale
LA O R Ă Ş T IE părător de nădejde al cuceririlor harnice, cum silit cele conduse de tineretului, faza raională. oamenilor muncii din oraşul Deva, este şt acela al salariaţilor
Traian Păcurar, Ştefan Ganlz, loan P.T.T.R. din reşedinţa regiunii noastre.
Oraşul Orăştie, curat, cu ca citori şi colectivişti fruntaşi. revoluţionare şi ale măreţelor Gagi/i, Gheorghe Bogdan, Constantin
sele proaspăt văruite şi geajmu- Mitingul a fost des'chis de to’v. Zaharia, Traian lovi şi multe adele,
rile inundate de flori multicolo Ilie Dan preşedintele Comitetu în fă p tu iri deschise poporului no au obţinut in întrecerea socialistă in
re, eu multe lozinci, tablouri şi lui executiv al Sfatului popular cinstea zilei de 23 August realizări va
drapele, a întîmpinat cu multă raional, care a dat cuvîntul tov. stru de August 23. loroase. Acest colectiv a reuşit să a-
căldură a 16-a aniversare a eli Alexandru Şuluţiu, prim-secretar lingă o productivitate de o tonă căr
berării patriei. al Comitetului raional de partid zk bune pe post, cu aproape 100 kg. mai cetateam e ta lu lu i
Orăştie. Vorbitorul a arătat jnaiţe fţfcit sarcina de plan, să dea
încă de dimineaţă, oamenii succesele obţinute de poporul Sărbătorirea zilei de 23 A u cărlwie de calitate, să reducă simţi-
muncii din oraş şi raion, îm nostru în cei 16 ani de la elibe Jor cpţisiţrpul specific de lemn de mi-
brăcaţi în haină de sărbătoare, rare, marile transformări din gust de către oamenii muncii din i_iă, materiaf.4coşebit x de preţios pen
purtînd tablourile eonducători- raionul Orăştie şi sarcinile ce tru economia naţională.
lor partidului şi guvernului nos stau în faţa oamenilor muncii oraşul Deva. a arătat entuzias (U rm are din pag. l-a) natorii secţiilor bluming 1.000 şi 650 tive industriale. Printre cei care au
tru, lozinci, pancarte ou realiză din raion, pentru traducerea în ' - i*. * . mm. contribuit la înălţarea lor şi acum trec
rile lc-r, s-au îndreptat spre viaţă a Hotărîrilor Congresului mul înflăcărat, căldura cu care cile şi tot ceea ce au cucerit în aceşti prin faţa tribunei, mîndri de rezulta
arena sportivă „Dacia“ unde a al ill-lea al partidului. Prin faţa tribunei trec alte coloa ani prin munca lor. Gu realizări frumoase s-au prezentat tele obţinute, se află şi instalatorul loan
avut loc mitingul. La tribuna oamenii muncii şi-au manifestat ne. Sii^delegaţii sau coloane compac- la demonstraţie şi laminatorii de la Simon, lăcătuşul Gheorghe Gligor şi
oficială, frumos împodobită, au După miting, coloanele de te ale minerilor din Uricani, Lonea, In urma gărzilor muncitoreşti îşi laminorul de 800 mm. De Ia începutul mulţi alţi fruntaşi în producţie.
luat loc conducători ai organe manifestanţi s-au îndreptat spre ataşamentul faţă.de partid şi gu Petrila, Aninoasa, Lupeni, ale munci- fac apariţia cei mai tineri demonstranţi anului şi pină în prezent ei au laminat
lor locale de partid şi de stat, lorilor de la Termocentrala Paroşeni, ai Hunedoarei, — pionierii. In sunete Din coloana masivă a constructori
parcul „Filimon Sirbu“ unde au vern, hotărîrea lor fermă de a ale constructorilor, sondorilor, ceferiş de tobe şi trompete se apropie în pas mai mult de 17.300 tone oţel peste plan. lor fac parte şi constructorii de locuin
ai organizaţiilor obşteşti, con tilor. Fiecare colectiv ţine să raporteze vioi de tribună. Sînt mîndri de părinţii Coloana siderurşitilor hunedoreni este ţe. In această zi, mistriile se odih
avut loc petreceri populare şi obţine în v iilo r realizări şi mai lor siderurgişti şi constructori, care nesc iar mînuitorii lor au venit să ra
ducători de întreprinderi, mun- serbări in aer liber. le-au făurit o viaţă plină de bucurii. însoţită de frumoase şi expresive care porteze că şi-au îndeplinit angajament
de seamă pe calea în fă p tu iriiţo - alegorice. In mod deosebit atrage a- tul luat în cinstea măreţei sărbători,
Gu ctniec T. LAZARESCU De tribună se apropie apoi coloana tenţia carul alegoric, care reprezintă o dînd în folosinţă 120 apartamente, un
corespondent biectivelox,-marele trasate de cel masivă a bravilor siderurgişti hune machetă a marilor furnale construite local de şcoală cu 16 săli de clasă şi
si voie bună doreni. Doi tineri poartă pe braţe em h Hunedoara în anii puterii populare. o impunătoare clădire destinată activi
9 de-aj Ill-le a Congres'a.! .P arti blema combinatului însoţită de ma tăţii meşteşugarilor cooperatori.
cheta Ordinului Muncii clasa I-a de Coloana siderurgiştilor se încheie cu
In această după amiază de dului Muncitoresc. Rom!n.> PPrta- cernat pentru contribuţia deosebită a- grupul artiştilor amatori. Corul into Carele alegorice reprezentînd cupto
august, grădina de vară din nează un cîntec revoluţionar. Din rîn- rul de 400 tone, noile furnale, nesfîrşita
Aninoasa a fost neincăpâtoare. lea construirii socialism ului în dul dansatorilor se desprind doi tineri, coloană de maşini „Tatra" şi altele,
Cintecul se auzea pină departe, un băiat şi o fată, care înmînează bu
iar rtsul ţi voia bună au pus scumpa noastră patrie, Republi
stăpînire pe fninerii veniţi cu
familiile lor să petreacă sărbă ca Populară Romînă.
toarea eliberării.
-----¦¦¦ .urc—..---—-.-.:.. ..... 1 " ~
Grădina, îmbrăcată sărbăto
reşte, te îmbia să iei loc la o dusă de siderurgişti la dezvoltarea con chete de flori celor prezenţi în tribu sînt o mărturie vie a colaborării fră
masă. Mineri harnici ca Aurel
Cristea, Berey Dionisie, Nicolae tinuă a industriei noastre socialiste. na oficială. ţeşti între ţările lagărului socialist în
Petric şi mulţi alţi fruntaşi, şi-
au dat parcă întilnire aici. Tă Cei aproape 100 de stegari flutură în Coloana siderurgiştilor s-a terminat. frunte cu marea Uniune Sovietică.
tar Ion acum e pensionar, dar
iot miner se consideră şi-l gă adierea viatului, drapele roşii şi tri In urma ei pe asfaltul din faţa tribu In pas vioi se apropie de tribună
seşti numai printre mineri. A colore. nei oficiale, a rămas un covor de coloana sportivilor. Sînt tinerii mînui-
venit şi-n această ăupă-amiază. flori. Spre el se îndreaptă acum har tori ai complicatelor agregate, fruntaşi
împreună cu tovarăşi ăe-ai lui La această mare sărbătoare a poporu nicii constructori de la l.C.S.H. Ei în producţie, care în timpul liber ştiu
să cinstească un pahar cu bere lui nostru, siderurgiştii hunedoreni au sînt aceia care au transformat Hune să se întreacă cu dîrzenie în marile
cu tinerii. de raportat succese de seamă. Cifrele doara într-o mare cetate a fontei şi competiţii sportive. Pentru ei s-au
Cu cintec şi voie bună. timpul înscrise pe graficele fiecărei secţii sînt oţelului, ridicînd numeroasele agregate construit în Hunedoara noi baze spor^
s-a scurs pe neobservate şi pc
cer au început să sclipească semnificative. Pe graficul purtat de ti siderurgice, sînt aceia care au con tive. Dintre acestea, merită a fi a-,
stelele. Pe platoul de dans, ti
nerii s-au adunai grupuri, gru nerii oţelari de la O.S.M. II sînt tre struit noul oraş muncitoresc, iar acum mintii stadionul sportiv cu o capaci
puri. Cină ei au început dansul
virstnlcii s-au dat mai la o Trec purtătorii cravatelor roşii — pionierii, florile patriei, viitorul ei luminos. cute 34.811 tone oţel peste plan şi peste înalţă noile schele ale viitoarelor con tate de 15.000 locuri.
parte. lâsină loc perechilor. 2.380.000 lei economii Ia preţul de cost, strucţii stabilite prin Directivele celui
..Perinlţa“ însă n-a. finul cont realizate in cinstea zilei de 23 August. de-al Ill-lea Congres al partidului. Cu vii aplauze sînt primiţi jucătorii
de virstă şi păr cărunt Hora Printre cei care raportează aceste suc echipei de fotbal „Corvinul“, proaspăt
s-a întins repede şi pină noaptea cese se află siderurgiştii fruntaşi Ale Pentru constructorii hunedoreni a- promovată în categoria A.
xandru Olaru, loan Drăghici şi alţii. ceastă zi are o dublă semnificaţie:
tirziu peste valea Antnoasei a aniversarea a 16 ani de Ia eliberarea Pentru cîteva momente, un zgomot
Marea întrecere pentru a da patriei patriei şi aniversarea a 10 ani de la asurzitor pune stăpînire pe întreaga
domnit cintecul şi voia bună. cit mai mult metal a fost cîştigată de înfiinţarea întreprinderii. piaţă. Se apropie grupul de motoci-
către furnaliştii secţiei l-a. De aceea, clişti care încheie marea demonstraţie
S, POP ei poartă drapelul roşu de secţie frun Realizările înfăptuite de constructori a oamenilor muncii din oraşul Hune
taşă pe combinat şi un gralic expresiv în aceşti ani se pot citi pe un grafic doara...
din care se poate vedea că în cinstea rotativ aşezat pe unul din carele ale
măreţei sărbători au dat peste preve ge rice. O nouă secţie de turnare, o In urma demonstranţilor, în faţa tri
derile planului 12.342 tone fontă de nouă oţelărie, două secţii de lami bunei, a apărut din nou covorul de
bună calitate. In coloană se află priin- noare, uzina cocso-chimică şi alte a- flori. Alături de miile de tone de fon
topitorii Ioan Bîldea, Renius Hriţcu, gregate industriale dotate cu cele tă, oţel şi laminate produse peste plan,
prim-încărcătorul Gheorghe Luţoi şi mai moderne utilaje, sînt rodul celor de numeroasele obiective industriale
10 ani de activitate ai întreprinderii de date în folosinţă înainte de termen, ele
alţi fruntaşi ai acestui harnic colectiv. construcţii siderurgice.. Mulţimea îi exprimă cele mai sincere sentimente
aplaudă pe constructori cu entuziasm de recunoştinţă şi încredere pe care
32.893 tone şi respectiv 11.891 tone pentru minunatele realizări cu care au oamenii muncii le nutresc faţă de
întîmpinat marea sărbătoare, pentru partid şi guvern, exprimă hotărîrea lor
otel laminat peste plan, sînt cifrele darea în folosinţă a cuptorului de 400 nestrămutată de a munci mai mult şi
tone cu 42 zile înainte de termen, pen
trecute pe panourile purtate de lami- tru darea în folosinţă a turnătoriei de mai bine, de a face ca Hunedoara lor,
lingotiere din Călan şi a altor obiec-
şl întreaga noastră patrie, să devină
toi mai înfloritoare.