Page 82 - 1960-08
P. 82
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. m '?
Tradiţionala paradă militară şi marea Sărbătorirea zile i de 23 A ugust
demonstrare a oamenilor muncii peste hotare
d i n Capitală cu ocazia celei de-a MOSCOVA 24. Corespondentul tografelor sînt prezentate film e din R.P.D. Coreeană salută în frăţesc poporului romîn cu
Agerpres tramonite : Presa so le romîneşti „Nufărul roşu", articolele şi editorialele lor ziua prilejul glorioasei sale sărbători
16-a aniversări a eliberării Romîniei vietică din 23 August publică „Citadela sfărîmată", „Alarmă de 23 August, sărbătoarea naţio şi îl felicită din toată inima pen
numeroase materiale consacrate în munţi" şi altele. tru succesele obţinute în con
de sub Jugul fascist celei de-a 16-a aniversări a e- nală a poporului romîn. Ziare strucţia socialismului".
? ?? liberării Romîniei de sub jugul BRATISLAVA 24 (Agerpres). le „Nodon Sinmun" şi „Mineiju.
Ceteka anunţă: La Bratislava Ciosoii“ publică pagini speciale PARIS 24. Corespondentul A-
Cuvîntarea tovarăşului general de armată fascist. a avut loc o seară festivă orga gerpres transm ite: Cu prilejul
Leontin Sălăjan Sub titlul „Romlnia pe dru nizată cu prilejul celei de-a 16-a cuprinzină articole, reportaje, zilei de 23 August, sărbătoarea
aniversări a eliberării Romî fotografii infăţişînd marile rea naţională a poporului romîn.
CUrmare din pag. l-a). putere creatoare a poporului publica Populară Rornînă, m ili- mul desăvîrşirii construcţiei so niei. Frantişek Deneş, membru ministrul Republicii Popula" '
muncitor, eliberat de exploatare, tînd cu toate forţele pentru apă al Comitetului Central al Par lizări ale poporului romîn în in
război anti-sovietic şi alătura conştient că este sin g uru l stâ- rarea consecventă a păcii, îşi cialiste'1, ziarul „Pravăa" publi tidului Comunist Slovac, m em dustrie, agricultură, ştiinţă şi Romîne în Franţa, O. Nicui
rea ei coaliţiei antiţasciste în pîn ai b ogăţiilor ţă rii şi că m un menţine mereu trează vigilenţa că un amplu articol semnat de brii al Prezidiului Consiliului cultură". Sub titlul „Marea săr
frunte cu Uniunea Sovietică. ceşte pentru înflorirea patriei faţă de u n e ltirile agresive ale tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Naţional al Slovaciei a vorbit a oferit o recepţie in saloane
sale, pentru bunăstarea şi fe ric i im perialiştilor. membru al Biroului Politic, despre succesele obţinute de bătoare a poporului romîn".
La chemarea P a rtid u lu i Co rea sa. secretar al C.C. al PiM.R. Arti- poporul romîn de la eliberarea le legaţiei romîne din Paris.
munist Romîn, armata romînă, Armata noastră populară, fău colul este însoţit de o fotogra „Minciju Cioson" publică un
care clocotea de ură îm potriva Sub conducerea încercată a rită şi educată de partid, stă ne fie a noului cartier de locuinţe ţării de sub jugul fascist. articol semnat de tovarăşul Ion I.a recepţie au participat re
clicii fasciste şi a ocupanţilor partidului s-au obţinut m ari vic c lin tit de strajă independenţei şi Au fost prezentate apoi fil Gheorghe Maurer, preşedintele
hitlerişti, a întors armele împo torii pe calea in d u stria liză rii so suveranităţii patriei noastre, cu din Bucureşti, Floreasca. prezentanţi ai Ministerului Afa
triva duşm anului cotropitor şi, cialiste a ţării, a transform ării ceririlor revoluţionare ale oame In ziarul „Izvestia" a apărut mele romîneşti „Valurile Dună Prezidiului Marii Adunări Na
împreună cu forţele patriotice socialiste a a g ricu ltu rii, a în-făp- n ilo r m uncii. împreună cu arma rii" şi „Homo Sapiens ţionale a R.P. Romîne. cerilor Externe al Franţei şi ai
populare, a lu p ta t cu elan pentru tu irii revoluţiei culturale. An de tele celorlalte state participante articolul tovarăşului Alexandru
victoria insurecţiei din August an a crescut nivelul de tra i ma Ia T ratatul de la Varşovia, F or Bîrlăăeanu, vicepreşedinte al VARŞOVIA 24. PAP anunţă: „Poporul coreean — scrie în Ministerului pentru Problemele
1944. terial şi cultural al celor ce m un ţele Armate ale Republicii Popu Consiliului de 'Miniştri, intitu Ziarele poloneze consacră marţi editorialul său ziarul „Nodon
cesc. A devenit tot mai puterni lare Romîne îşi îndeplinesc no lat „Umăr la umăr". editoriale şi articole sărbătorii Economice.
Insurecţia armată a constituit că alianţa muncitorească-ţără-> bila misiune de apărare a secu naţionale a poporului romîn, Sinmun" — trimite salutul său
o cotitură istorică în viaţa pa nească. S-a cimentat şi mai m ult rită ţii şi in te g rită ţii ţă rilo r socia Toate, celelalte ziare din Mos
porului nostru ; ea a marcat în unitatea şi prietenia frăţească liste şi a cauzei păcii. cova publică articole semnate cea de-a 16-a aniversare a e- Ecouri Sa lansarea şi întoarcerea
ceputul revoluţiei populare, care dintre poporul romîn şi m inorită de ziarişti romîni, precum- şi de liberârii ţării de sub jugul hit-
a dus la instaurarea regim ului ţile naţionale, s-a în tă rit co nti Sărbătorind cea de-a 16-a ani ziarişti sovietici care ne-au vi lerist. Ziarul „Trybuna Luău" pe Pămînt a celei de-a doua
democrat-popular, la făurirea o- nuu statul nostru democrat- versare a eliberării de sub ju g ul publică un articol în care su
rîn d u irii socialiste. popular. fascist, oamenii muncii, strîns zitat ţara. bliniază importanţa succeselor nave cosmice sovietice
uniţi în ju ru l P artidului M unci Nicolae Guină, ambasadorul. obţinute de poporul romîn sub
A lă tu ri de eroica Armată so în su fle ţit de măreţele perspec toresc Romîn şi a Com itetului conducerea Partidului Munci WASHINGTON 24 (Agerpres). rii socialiste. Socialismul a permis
vietică eliberatoare, ostaşii şi o- tive ce i se deschid, poporul său Central, în frunte cu tova R.P. Romîne în Uniunea Sovie toresc Romîn în construirea so TASS anunţă : Gomentînd lansarea şi U.R.S.S. nu numai să ajungă din
fiţe rii rom îni au luptat vitejeşte nostru a trecut la desăvîrşirea răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej tică, a vorbit la postul de te cialismului şi scoate în eviden aterizarea cu succes a navei cosmice mă cele mai dezvoltate ţări sub rapo
pentru eliberarea patriei noastre construcţiei socialiste. In înfăp îşi consacră întreaga lor putere leviziune Moscova despre rea ţă numeroasele iniţiative de sovietice, ziarul „Washington Post and industrial şi să învingă rămînerea în
şi au continuat cu acelaşi elan tuirea acestei opere, noi ne bu de muncă, energia creatoare, in i lizările oamenilor muncii din pace ale guvernului romîn. Herald" scrie printre altele, înir-un e- urmă seculară, ci, şi mai mult decît
lupta dincolo de hotarele ţă rii, curăm de puternicul sp rijin pe ţia tiva şi talentul pentru înde ditorial : „Aceasta dovedeşte că Uniu atît, să creeze condiţiile optime pentru
pînă la victoria'1 finală asupra care ni-1 acordă Uniunea Sovie plinirea prevederilor planului de R.P. Romînă. „Intărindu-şi prestigiul pe nea Sovietică deţine ca şi înainte în- cercetări şi progresul ştiinţific.
fascismului german. tică, de roadele colaborării şi 6 ani, măreţ program de luptă plan internaţional — scrie zia tîietatea în explorarea Cosmosului. Nu
întrajutorării frăţeşti dintre ţara pentru continua înflorire a scum MOSCOVA 24 (Agerpres). — rul — Romînia populară aduce încape îndoială că nava este destul „înapoierea navei cosmice lansate de
P rin sîngele vărsat în comun noastră şi celelalte ţă ri ale la pei noastre patrii. La Moscova, Leningrad, Kiev şi un aport însemnat la lupta la de mare pentru ca oamenii să poată oamenii de ştiinţă sovietici, a declarat
pe fro n tu l a n tih itle rist de către gărului socialist. in alte oraşe ale Uniunii So gărului socialist pentru consoli zbura pe bordul ei. Cele două contei- Pierre Cot, reprezentant de seamă al
ostaşii sovietici şi romîni a fost — Trăiască 23 August, ziua vietice au avut loc adunări şi darea păcii mondiale. Iniţiative nere pe care le-au lansat Statele Uni vieţii publice franceze, este un eveni
pecetluită pe veci fră ţia de arme Prietenia şi alianţa indestruc eliberării patriei noastre de sub reuniuni festive consacrate ce le guvernului romîn tinzînd te sînt mult mai mici. In aceste îm ment tot atît de însemnat ca şi lan
romîno-sovietică, expresie a tib ilă cu Uniunea Sovietică şi jugul fascist I lei de-a 16-a aniversări a eli spre îmbunătăţirea relaţiilor in prejurări U.R.S.S. este pe deplin pre sarea primului satelit... întrecerea care
prieteniei şi alianţei de nezdrun cu popoarele celorlalte ţă ri so berării Romîniei de sub jugul ternaţionale şi spre instaura gătită pentru a trimite primul om în a pornit pe tărîm ştiinţific între oa
cinat d in tre poporul romîn şi cialiste, întărirea continuă a u- — Trăiască puternicul lagăr rea unor relaţii de colaborare Cosmos“. menii de ştiinţă sovietici şi cei ame
poporul sovietic. n ită ţii şi coeziunii la g ăru lu i so socialist — bastionul de neclin fascist. intre popoarele din Balcani, au ricani, a subliniat Pierre Cot consti
cialist. — stau la temelia' p o li tit al păcii şi socialismului. în La adunarea festivă din Kiev găsit un larg ecou în întreaga Pe fundalul recunoaşterii generale a tuie una din victoriile coexistenţei paş
Poporul nostru poartă o vie ticii externe a partidului şi gu frunte cu Uniunea' Sovietică 1 Europă. Aceste propuneri, ră- pei formanţei remarcabile a oamenilor nice. Acest lucru dovedeşte că co
recunoştinţă marelui popor so vernului nostru. au participat fruntaşi ai vieţii mîn în plină actualitate". de ştiinţă sovietici pare cel puţin stra existenţa paşnică poate fi binefăcătoa
vietic şi glorioasei sale armate — Trăiască P artidu l Aăuneito- publice din capitala ucrainei. nie încercarea mior oficialităţi de la re şi rodnică. Este bine cînd învinge
care ne-au acordat un ajutor in Poporul romîn îşi aduce con fesc Romîn, conducătorul încer Poetul Nikolai Upenilc şi Vasili „Dezvoltarea multilaterală a Washington de a minimaliza realiză cei mai bun".
ternaţionalist, frăţesc, pentru trib u ţia sa la lupta pentru men Preaăko, şeful unei brigăzi de relaţiilor polono-romîne — în rile ştiinţei sovietice. Astfel, contrar
scuturarea jugului fascist. ţinerea şi întărirea păcii în lume, cat al poporului, organizatorul muncă comunistă de la Uzina cheie ziarul — constituie ex faptelor evidente pentru întreaga lu -k
pentru rezolvarea pe cale paş constructoare de maşini-unelte, presia consolidării prieteniei în me, Keith Gleninn, directorul adminis
Vom purta veşnic în inim ile şi in spiratorul tutu ro r victo riilo r au rostit cuvîntări în care au tre cele două popoare ale noas traţiei naţionale pentru problemele a- BONN 24 (Agerpres). — Ziarul
noastre amintirea bravilor lup nică a tuturor problemelor in noastre I salutat pe oamenii muncii din tre, prietenie bazată pe tem e eronauticii şi cercetării spaţiului cos
lia durabilă a comunităţii de mic, a afirmat că „realizările cu ade „Frankfurter Allgemeine“ arată că U-
tători din rîndul form aţiunilor ternaţionale litigioase, pronun- — Trăiască Comitetul Central R.P. Romînă. ideologie şi de ţeluri". vărat ştiinţifice ale americanilor în niunea Sovietică este deja în stare să
domeniul sateliţilor întrec pe cele ale plaseze pe o orbită în jurul Pâmîn-
de luptă patriotice şi al u n ită ţi ţîndu-se cu h’otărîre pentru de al Partidului Muncitoresc Ro La Chişinău a avut loc o reu PHENIAN 24 (Agerpres). — ruşilor". tului un sputnic avînd un om Ia bord.
zarmarea generală şi totală. mîn 1 niune consacrată prieteniei ro- Agenţia centrală telegrafică co
lor noastre m ilitare, care şi-au mîno-sovietice. Participanţii la reeană anunţă: Toate ziarele Ziarul „Star“, care apare la Was „Faptul că Uniunea Sovietică deţine
Statul nostru promovează cu — Trăiască Guvernul Repu reuniune au adresat o telegra hington, arată însă că programul cer întîietatea în zborurile cosmice, scrie
vărsat sîngele pentru eliberarea blicii Populare Rom îne! mă de salut A.R.L.U.S.-ului. cetărilor din S-U.A. în domeniul sateli ziarul, este dovedii prin greutatea sa
consecvenţă principiile coexis ţilor nu este cîtuşi de puţin un pro telitului ei care întrece de 30 de ori
patriei, pentru zdrobirea Germa — Trăiască şi înflorească La Leningrad, Riga şi în al gram de cercetări ştiinţifice. Ziarul a- pe cea a celui american“. Totodată,
tenţei paşnice şi colaborării in scumpa noastră patrie — Repu te oraşe ale Uniunii Sovietice junge la concluzia că Uniunea Sovie ziarul scoate în evidenţă superiorita
niei hitleriste. blica Populară Rornînă I continuă festivalurile filmelor tică are toate şanseie de a cîştiga în tea U.R.S.S. în ceea ce priveşte siste
ternaţionale cu toate ţările, in romîneşti. Pe ecranele cinema- trecerea cu Statele Unite în ceea ce mul de ghidaj.
Ziua de 23 August a fost în- — Ura I priveşte trimiterea omului în Cosmos.
diferent de orînduirea lor so Gonuinicatnl agenţiei TIS ROATA 24 (Agerpres), — Ziarul
tîmpinată anul acesta de oame ¦k k „Gorriere della Sera« scoate în evi
cială. Pentru oamenii muncii din MOSCOVA 24 (Agerpres). — tr-unul din blocurile de emulsie denţă printre altele importanţa fap
nii muncii de la oraşe şi sate cu Fanfara m ilitară intonează Im Agenţia TASS comunică: direct la bordul navei. PARIS 24 (Agerpres). — Presa pa tului că orbita navei satelit a fost cva-
ţara noastră constituie un puter riziană continuă să publice ample ma sicirculară. Acest fapt dovedeşte odată
un puternic avînt generat de în- nul de stat al R.P. Romîne. Se După cum s-a mal anunţat, Inform aţiile ştiinţifice erau teriale, fotografii, scheme şi articole, mai mult marea precizie a sistemelor
nic izvor de încredere faptul că. la 21 august .1960, Ia Moscova memorate şi transmise pe Pă- consacrate înapoierii navei-satelit sovie de ghidaj realizate de specialiştii so
sufleţitorul program elaborat de trag 21 de salve de artilerie în au fost aduse vietăţile care pen mînt în urma unei comenzi. In tice din Cosmos. vietici. Ziarul consideră drept o altă
în epoca actuală, cînd raportul tru prima oară în istorie s-au form aţiile memorate se transm it
cel de-al IlI-le a Congres al P ar semn de salut pentru marea săr înapoiat dintr-un zbor în spaţiul pe Pămînt după fiecare revoluţie „încă vinerea trecută, scrie ziarul inovaţie interesantă aparatajul de te
de forţe pe arena internaţională cosmic. a navei în ju ru l P ăm întului, pre „TAurore", se putea pune la îndoială leviziune instalat pe bordul navei.
tid ului Muncitoresc Romîn — e- bătoare naţională a poporului cum şi în preajma aterizării. naţionalitatea primului astronaut. As
s-a schimbat radical în favoa După cum s-a mai anunţat, la tăzi această problemă a fost clarifica „Realitatea întrece fantezia“, scrie
veniment de însemnătate deose nostru. Se aud puternice urale bordul celei de-a doua nave cos In afară de aceasta, în cursul tă : Primul om care va pleca de pe ziarul „Unita". „Nu am avut încă
rea socialism ului şi păcii, s-a mice satelit sovietice au fost tr i coborîrii, cu ajutorul unui sis Pămînt în spaţiul cosmic va fi un om so timpul să ne dăm seama deplin de
bită în viaţa partidului şi po ale ostaşilor. A urm at apoi' pa mişi c îin ii Strelka şi Belka. In tem autonom instalat Ia bord se vietic“. însemnătatea tehnică a aparatajului
creat posibilitatea preîntâmpină aiară de aceştia pentru studie înregistrau neîntrerupt variaţiile instalat la bord — transmiterea prin
porului nostru. rada m ilita ră şi demonstraţia rea efectului radiaţiei şi a con datelor fiziologice la animalele „Realizarea este cu atît mai excep televiziune a imaginii animalelor a-
rii unui nou război mondial. d iţiilo r zborului cosmic, la bor de experienţă. ţională, declară ziarul „Le Parisien Li dăposfite în cabină etc., cînd a fost
Congresul a făcut b ila n ţu l u- oamenilor muncii din Capitală. dul navei s-au a flat ş’i alte vie bere", cu cit ruşii au reuşit să recu transmisă ştirea că nava cosmică s-a
Partidul, guvernul, poporul tăţi — 40 şoareci, doi şobolani, B locurile de emulsie fotogra pereze nu numai cabina, ci şi nava înapoiat şi această ştire a împins pe
nei perioade de m ari realizări Marea demonstraţie de 23 Au insecte, precum şi plante, semin fică şi întregul aparataj pentru cosmică cu o greutate totală de 4.600 planul al doilea toate celelalte nou
nostru nu frec însă cu vederea ţe de graminee şi cîteva micro cercetări ştiinţifice au fost rea kg. Deosebirea este considerabilă în tăţi. A5aclar, s-a făcut un pas hotă-
în decursul căreia socialismul gust din Capitală a arătat încă organisme. duse pe pămînt la bordul navei. comparaţie cu cabina americană care rîtor pe calea spre cucerirea Cosmo
existenţa cercurilor imperialiste sului“.
a învins în patria noastră şi in odată cu putere hotârîrea oame In cabina navei satelit au e- Sistemul de televiziune insta cîntăreşte 136 kg.“
agresive, care continuă goana fectuat zborul 13 şoareci albi de lat la bordul navei satelit a fu r In comentariile sale, ziarul ,,1‘Hu-
tră într-o nouă etapă, etapa de nilor muncii de a îndeplini mă laborator şi Î5 şoareci negri, nizat multe in form a ţii valoroase
înarm ărilor, menţin şi dezvoltă precum şi doi şobolani albi. In înregistrate sub formă de filme, manité" subliniază că victoria străluci
săvârşirii construcţiei socialismu reţele sarcini trasate de Con conteinerul catapultat, în aiară înregistrarea im a g in ilo r era sin tă a ştiinţei sovietice este o nouă do
baze m ilitare, se dedau făţiş la de Belka şi Strelka, s-au aflat cronizată cu mare precizie cu vadă grăitoare a superiorităţii orîndui-
lui. gresul al III-,lea al P.M.R., de 0 şoareci albi şi 6 negri, insecte înregistrările in form a ţiilo r tele-
l'cte provocatoare împotriva ţă — dropoiile in 15 eprubete, metrice, ceea ce permite să se -------------------- ¦ 1 ..... — ......... . z i . r e a - - — --------------------- .
Cea de-a 16-a aniversare a z i a apăra cuceririle revoluţionare planta denumită „Travescantia“ compare observaţiile directe a-
rilo r socialiste şi a altor ţări iu in două eprubete, planta „C hlo- supra animalelor cu datele obiec Fronîul Nafiona! parlam enfar
lei de 23 August este un p rile j ale poporului muncitor şi mă rella“ în 8 ampule conţinînd un tive referitoare Ia v a ria ţiile func
bitoare de pace. De aceea, Re- mediu n u tritiv lichid, m icelii — ţiilo r lor fiziologice, care au fost din Brazilia a luat pozifie îm potriva
de trecere în revistă 'ă măreţelor reaţa cauză a păcii. actinomicete în 14 ampule, se transmise pe pămînt cu ajuto
minţe de porumb, de diferite va rul sistemului telemetrie. com plotului S.U .A, fafă de C uba
realizări care ilustrează uriaşa rietăţi de grîu, de mazăre, cea
pă şi „N ig e îla ". Calculele suplimentare referi
Recepţia de la Consiliul de Miniştri toare la elementele orbitei celei RIO DE JANEIRO 24 (Ager Frontul Naţional parlamentar se
In afară de aceasta în con- de-a doua nave-satelit sovietice pres). — Frontul Naţional par opune presiunilor economice şi
teiner s-au plasat mici lambouri au confirm at că zborul acesteia
de piele de om şi de iepure — a decurs tot tim pul pe o orbită lamentar din Brazilia a luat politice împotriva Cubei. Orice
în două ampule, celule cance extrem de apropiată de cea sta poziţie împotriva complotului măsuri vor fi hotărîte de către
roase de hal! în 6 ampule, m i bilită prin calcul.
Cuvîntui tovarăşului Chiva Stoica crobi : bacilul Coli „K K 12“ în S.U.A. care are drept scop a- OSA (Organizaţia Statelor A-
11 ampule, bacilul Coli „5 “ în După cum s-a mai anunţat, doptarea la conferinţa miniştri mericane) vor fi ilegale deoa
6 ampule, bacilul Coli de tip evidenţa precisă a d ife riţilo r fac lor de Externe ai statelor ame rece acestea vor constitui un
„Aeregenes“ în 4 ampule, o en- tori care influenţează asupra de ricane a unor măsuri interver. ¦ amestec în afacerile interne ale
(Urmare din pag. l-a) care oamenii muncii luptă pen între state cu sisteme sociale zimă de. fermentaţie butirică în plasării şi coborîrii unei nave ţioniste împotriva Cubei. O de altei ţări.
tru îndeplinirea şi depăşirea diferite, pentru realizarea de două ampule, staîilococi în două cosmice, prelucrarea continuă de
de Partidul Comunist Romîn au planului de dezvoltare a eco zarmării generale şi totale, pen ampule, acid desoxinucleic în 6 către maşina electronică de cal claraţie în acest sens a fost ci In încheiere, nota cere parti
înfăptuit insurecţia armată, nomiei, pentru înflorirea cultu tru dezvoltarea legăturilor eco ampule, bacteriofagu! „T 2“ în 3 cul a rezultatelor obţinute prin tată la 19 august în Camera De cipanţilor la conferinţa miniş
răsturnînd dictatura militaro- rii şi ştiinţei, constituie o do ampule şi bacteriofagul ,,13-21“ măsurarea elementelor orbitei ei putaţilor de deputatul Cutinho trilor de Externe ai statelor a-
faseistă. Armata rornînă a în vadă grăitoare a faptului că nomice şi culturale între toate in 3 ampule. şi evidenţa v a ria ţiilo r acesteia Cavalcanti.
tors armele împotriva Germa programul măreţ adoptat de ţările, pentru statornicirea u- au permis să se efectueze cu ma merieane să se opună măsuri
niei hitleriste luptînd cu eroism Congres a devenit cauza scum nei păci trainice în întreaga Pentru efectuarea cercetărilor re precizie aterizarea navei. In declaraţie se arată că lor îndreptate împotriva Cubei.
alături de glorioasa arm ată so pă a poporului muncitor. lume. Aceasta este linia pe ca ştiinţifice ia bordul navei cos
vietică eliberatoare pentru a- mice a fost instalat următorul In cursul coborîrii şi după a- La Budapesta, pe muntele Libertăţii a fost construit cu
lungarea forţelor hitleriste de In lupta pentru desăvirşirea re o urmează şi o va urma şi a p a ra ta j: terizarea navei cosmice, precum ajutora.1 Uniunii Sovietice un reactor atomic.
pe întregul teritoriu al ţării construcţiei socialiste, ţara pe viitor cu consecvenţă în re şi a ccnteinerului catapultat din
noastre, iar apoi, dincolo , de noastră se bucură de ajutorul laţiile internaţionale Republica — Pentru cercetarea nuclee aceasta, radioemiţătoarele spe
hotarele Romîniei, pînă la vic- frăţesc, multilateral al Uniunii Populară Romînă. lor uşoare şi grele in radiaţia ciale instalate la bordul navei şi
torig finală asupra fascismu Sovietice, de avantajele colabo cosmică prim ară ; în conteiner au.em is semnalele
lui. rării şi întrajutorării cu cele Ridic paharul în sănătatea radio. Acest fapt a permis să se
lalte ţări socialiste. Fiecare nou oamenilor muncii din ţara noas — Pentru studierea radiaţiei repereze neîntrerupt poziţia na
Sub conducerea înţeleaptă şi succes pe oare-1 repurtăm în tră, care sub steagul marxism- x radiaţiei ultraviolete emise de vei şi a ccnteinerului, să-i ur
fermă a partidului, oamenii lupta pentru desăvîrşirea con leninismului, conduşi de partid, soare; mărească pînă Ia locul de ate
muncii au pus capăt pentru tot strucţiei socialiste, contribuie la făuresc o viaţă nouă şi socia rizare.
deauna regimului de exploata întărirea continuă a forţei de listă ; — Pentru înregistrarea nive
re şi asuprire, păşind pe ca neînvins a lagărului socialist, lu rilo r (dozelor) de radiaţie cos Starea tutu ro r „pasagerilor“
lea construirii socialismului ; de principala chezăşie a păcii şi — Pentru înflorirea continuă mică în conteinerul pentru vie navei este bună.
venit stăpîn pe soarta sa, po securităţii popoarelor. a scumpei noastre patrii, Re tăţi.
porul romîn îşi făureşte o via publica Populară Romînă ; Programul cercetărilor ştiin ţi
ţă fericită şi îmbelşugată. Convins că activa contribuţie Pe bordul navei au fost aşe fice şi a m ăsurătorilor a fost în
la apărarea păcii şi a muncii — Pentru unitatea de ne zate blocuri de emulsie fotogra deplinit. In momentul de faţă
Sărbătorim cea de-a 16-a a- creatoare a popoarelor consti zdruncinat a lagărului socia fică nucleară groasă în greuta datele culese sînt în curs de
niversare a eliberării patriei în tuie sarcina de căpetenie a tu list ; pentru prietenia frăţească te totală de circa 60 kg., ia r în- prelucrare şi studiere m u ltila
condiţiile unui puternic entu între poporul remin şi popoare terală.
ziasm şi avînt, prilejuit de cel turor statelor, Republica Popu le Uniunii Sovietice, popoarele
de-al lil-lea Congres al P.M.R.. tuturor ţărilor lagărului socia
.eveniment istoric în viaţa parti lară Rornînă, în strînsă unire list ;
dului şi a întregului nostru cu Uniunea Sovietică şi cele — In sănătatea oaspeţilor
noştri dragi, a tuturor priete
popor. lalte ţări ale lagărului socialist, nilor poporului romîn ;
Succesele obţinute în cinstea
militează pentru promovarea — Pentru pace şi colaborare
zilei de 23 August şi elanul cu intre popoare.
principiilor coexistenţei paşnice
Redacţia şi 'administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr, 9, Telefon: 183; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobăm Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949, _ T ip a ru l: luiicpriitdctea Rol igralică „1 M a i“ — .Deva.
