Page 83 - 1960-08
P. 83
í*i {j n o \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Cu freierişuS terminal
m ulsocialismului isufii/m/rssMfffi Cu cîteva zile în urmă, colec Teodor Grainic şi Nicoiae Ian-
tiv iş tii din Ostrov, raionul H a cu.
® Exigenţă la acordarea calităţii ţeg, au term inat treierişul pă-
ioaselor de pe cele 33 hectare. Cu cele două tractoare de
de membru al partidului. la S.M.T. Orăştie, s-a reuşit ca
P rinlr-o bună organizare a pînă acum, din cele 190 hectare
(pag. 2-a). muncii, a fost posibil ca în pe prevăzute să se are, să fie a-
• Lărgirea bazei materiale a în- rioada cît a durat treierişul, irac- rate 80 ha. Pentru terminarea
torul de ia batoză să lucreze şi a ră tu rilor de vară, colectiviştii
văţămîntului — sarcină de mare în tim pul nopţii la arături. A st din Bobîlna vor mai prim i în
fel, au fost arate pe tim p de cursul acestei săptămîni încă
răspundere. (pag. 3-a). noa-pte 23 ha. două tractoare de la S.M.T.
e Cuvîntarea lui Fidel Gastro. P. FĂRCAŞIU ¦jâr
corespondent
• Declaraţia Ministerului de Ex Şi la G.A.C. din Vinerea s-a
* term inat treierişul păioaselor.
terne al U.R.S.S. cu privire la si C olectiviştii de aici au treierat
Colectiviştii din satul Bobîl- întreaga cantitate de grîu şi o-
Aîmi XII Nr. 1763 Vineri 26 augnst 1960 tuaţia din Vietnamul de sud. na, raionul Orăştie, au term inat văz.
treierişul g riu lu i de pe cele 180
4 pagini 20 bani (pag. 4-a). hectare şi a ovăzului de pe 5 In campania de recoltare a
păioaselor se evidenţiază b rig a
succese in întrecerea socialistă
ha. La lucrările de recoltarea da condusă de iov. Ioan Bota,
înainte de termen 735 tone combustibil convenţional cerealelor păioase s-au eviden împreună cu colectiviştii Simion
ţia t mai ales colectiviştii din e- Bobolea, Ioan Hondoia şi Tra-
In cinstea zilei de 23 August, economisit chipele conduse de tovarăşii ian Sime’dru a Ilenei.
colectivul secţiei de construcţii
E6 &:
de pe lin g ă I. M . Barza, şi-a luat Golectivwl depoului G.F.R. Si- Pe lîngă realizările ’din pro UL TIMII SNOPI
inimoase angajamente. Datorită ducţie, m uncitorii depoului Si-
a vin tu lu i cu care s-a muncit, a- meria, care a fost evidenţiat pe meria au colectat şi o mare can Zi de august... Soarele era la taţi spre cintar, sub privirile briga- s
ceste angajamente au fost în titate de fier vechi. In loc de 40
deplinite înainte de termen. Ast ţară pentru succesele obţinute tone cît era angajamentul, ei scăpătat. La aria colectiviştilor din dierulul Şi delegatului. ^
fel, a fost terminată cu 10 zile în producţie pe semestrul I a. c., au colectat şi trim is combinatu
mai devreme construcţia con şi în cinstea zilei de 23 August, lui siderurgic hunedorean, 90 Pianul de Sus, raionul Sebeş, ul — Gata tovarăşe! se auzi vocea /
ductei de apă potabilă la minele a reuşit să-şi îndeplinească an tone de fier vechi.
Musariu, Valea M o rii şi Brădi- gajamentele luate. Astfel, pla timii snopi recoltaţi de pe cele 140 baiozarului. <,
şor, lucrare ce contribuie la1î m nul de producţie a fost depăşit I. S A U E R
bunătăţirea co nd iţiilor de mun pînă acum cu 9 la sută, în loc corespondent de hectare cu grîu, treceau prin Cind batozarul se apropie de
că in subteran. La această ac de 3 la sută cît era angajamen
ţiune s-au evidenţiat comuniştii tul, iar productivitatea muncii Inovaţii preţioase mina colectiviştilor şi a batozarulul tractor să-i încetinească viteza, iată
Lazăr M artin, Ion Fărău, Ion a crescut cu 15 la sută. O fru
Roşea şi utemistul Gheorghe moasă realizare s-a o bţin u t şi Hotărîrea ou p rivire la rid i Ioan Sinea. Zile de muncă inten că apare la arie preşedintele colec
Marcu. în domeniul economiilor. Numai carea nive lului tehniG al produc
în primele 18 zile ale lu n ii au ţiei a avut un la rg răsunet în să, ziie de întrecere inire colecti tivei, tov. Simion Drăgan, împreu
Un alt angajament îndeplinit gust, la acest depou s-au eco rîndul m uncitorilor de la U.M.
este şi terminarea unui dorm i nom isit 735 tone de combustibil Gugir, a făcut să crească n u viştii brigăzii fruntaşe condusă de nă cu tov. Staicu.
tor comun la Griscior, cu o ca convenţional. Gele mai m ari e- mărul inovaţiilor şi inovatori
pacitate de 100 paturi. La a- conomii au fost realizate de b ri lor uzinei. Numai în ajunul zi brigadierul Ioan Cindroi, zile in — Bravo tovarăşi, cinste vouă/
ceastă lucrare, la care s-a eco găzile de pe locomotivele lei de 23 August, la cabinetul
nom isit material lemnos în va 230.236, 230.103, 50.124 şi tehnic au fost prezentate 25 pro care nu şi-au precupeţit nici un Mă bucur că am terminat cu cite-
loare de peste 3.000 lei, s-au e- 50.119 conduse de mecanicii puneri de in o vaţii şi ra ţio n a li
videnţiat în mod deosebit tova Ioan Barbu, Ioan Podeanu, zări. Gu acestea num ărul propu efort pentru terminarea cit mai va zile înainte de 23 August. Cu
răşii Lazăr Calamor, Toma Oar- Francisc Susan, Alex. Popa, Pe n erilo r înregistrate de la înce
gă şi Ion Baboni. tru Stanici şi Petru Jula, care putul anului şi pînă acum a grabnică a treierişului. toate că timpul din urmă nu ne-a
au redus consumul specific cu crescut la peste 250.
T. P L E ŞA peste 20 la sută. Era ziua lor favorizat, aţi fost l
corespondent In ultim ele luni au fost ex
La ordinea zilei : perimentate şi puse în aplicare Adeseori, membrii echipei de oţeluri condusă de Constantin mult aşteptată. Pe ’ ta înălţime...
Şi-au îndeplinit 99 de inovaţii.. Ele aduc uzinei Enache, din secţia O.S.M. nr. 2 a C. S. Hunedoara, îşi petrec
pregătirea campaniei economii de peste 1.800.000 lei. timpul liber împreună. mfeţele lor se citea //i^ / n / i l A i C2/^ L Departe se au
angajamentul Inovatorii de U.M . Gugir con
de toamnă tribuie astfel din plin la reali IN CLIŞEU: Membrii echipei lui Constantin Enache ieşind bucuria cea ma- m m p o m t m j L u i zea zgomotul trac
La oţelăria electrică, a C. S. zarea celor 4.500.000 lei econo de la un spectacol cinematografic. re care răsare toarelor. Neobo
Hunedoara S-a muncit anul a- In cursul zilei de ieri a avut m ii cît este angajamentul a-
cesta cu mult elan. întrecerea loc in sala căminului cultural ntnal. în momentul cind siţii tractorişti ai
socialistă pentru traducerea în din IIia, o şedinţă organizată
viaţă a angajamentului ce şi de Comitetul executiv al Sfatu Multe din inovaţiile aplicate omul îşi vede o dorinţă împlini gospodăriei, Dumitru Nicola şi
l-au luat In cinstea celui de-al lui popular raional. La şedin sînt axate pe creşterea produc
ITI-lea Congres al partidului a ţă au participat preşedinţii sfa tiv ită ţii muncii, pe seama căreia tă. De jos, de la batoză, se auzi o Gheorghe Mogoş, erau in întrece
luat un deosebit avlnt în preaj turilor populare comunale, teh uzina a produs peste planul ce voce. Era comunistul Adam Penar, re. Au promis preşedintelui că pină
ma zilei de 23 August. Drept nicienii agronomi şi zooteh- lo r 7 luni, 2.094 maşini de cu
urmare, de la începutul anului nişti, preşedinţii gospodăriilor a- sut. N o í m a g a z in e de desf,acere a m ăr furiior care n-a lipsit nici un ceas de la in ziua cind se va termina treie
şi pină. ieri au fost elaborate gricole colective din raion, bri
peste plan mai mult de 5.000 gadierii gospodăriilor agricole TIRAN DUM ITRU arie: ratul şi ei vor termina arăturile de
tone oţel special. Cu aceasta, colective, iar ca invitaţi, secre corespondent
angajamentul anual a fost În tarii comitetelor comunale de — Prinde-l Gheorghe, că-i ulti vară de pe cele 115 hectare.
deplinit şi depăşit. partid.
Greşterea continuă a volum u stră a introdus noi forme de co mul I... — Ce facem Dumitre — întrebă
In aceeaşi perioadă colectivul Cu acest prilej s-a analizat lui desfacerii de m ărfuri prin u- merţ. Astfel au fost amenajate
oţelărie! electrice a realizat e- felul cum s-au desfăşurat lu nităţile comerţului cooperatist, un magazin alim entar cu auto- Un băiat înăltuţ, de vreo 18 ani, spre amiază tractoristul Mogoş, cind
conomii la preţul de cost în crările din campania agricolă ca urmare a dezvoltării produc deservire în oraşul Orăştie şi
valoare de 1.127.000 lei. de vară, s-a prelucrat planul ţiei bunurilor de larg consum trei magazine de textile cu pre- se aplecă puţin să prindă snopul. primi vestea că treieratul e gata
de măsuri privind pregătirea şi şi rid ic ă rii puterii de cumpărare selecţie în oraşele Flaţeg, O- In clipa aceea, colectivista Maria peste citeva ore.
Cele mai bune rezultate au organizarea muncii în campa a populaţiei, necesită o îmbună răştie şi Sebeş. Barta, una dintre femeile fruntaşe
fost înregistrate de topitorii din nia de toamnă şi s-au prelu- tăţire a a c tiv ită ţii de desfacere in muncă la colectivă, prinse ma — Dacă timpul se menţine, sint
echipele conduse de Nicos Tro- orat „Recomandările Ministe a m ărfurilor, corespunzătoare Aceste u n ită ţi vor contribui şinal o furcă în miini şi o înfipse sigur că ne va felicita preşedinte
cas, loan Matei şi Vasile Şolcan. rului Agriculturii cu privire la la o deservire a oamenilor mun le I Vom ara pină diseară cu 5
cultura griului de toamnă pen cu exigenţele din ce în ce mai cii în condiţiuni mai bune şi în-
klt/lajje penfru mineri tru anul agricol 1960-1961“. tr-un mod mai civilizat. in snop zicind: ha. mai mult — ii răspunse Nico
m ari ale maseior de consuma
In cursul zilei de ieri, la de In cadrul şedinţei s-au fă RAMIRO PO NDICH I — Lasă-l. Vreau să dau eu ul la Dumitru.
pozitul central „Varniţa“ din cut, de asemenea, recomandări tori din regiunea Hunedoara. corespondent
Petroşani au sosit de la diferi cu privire la recoltarea sfeclei timul snop. Vreau să fiu mindrâ Aşa a şi fost.
te uzine uin ţară utilaje pentru de zahăr, stabilindu-se ca în Pentru a veni în sp rijinu l
minele din Valea Jiului. Bună toate gospodăriile agricole co ca bărbatul meu, care a dat primul Seara, cind preşedintele ii felicită
oară, de la „Eleetroputere“ Cra lective această lucrare să în consumatorilor, dîndu-le posi
iova, au sosit patru transfor ceapă la data de 10 septembrie snop in ziua de 1 august... călduros pe colectiviştii fruntaşi in
matoare de 10 K. V. A. şi 10 şl să se termine în cel mult 10 bilitatea alegerii nestingherite şi
transformatoare de 15 K. V. A., zile. Colectiviştii se sirinseră in ju munca desfăşurată la seceratul şi
de la uzinele „Steagul roşu“ din rul maşinei, care aproape că nu se treieratul griului, au fost felicitaţi
Oraşul Stalin, 6 bucăţi macara expozifie vedea din şirele de paie. Priveau si traciorişiii.
le a cite două tone, de la uzi
nele „Grigore Preoteasa“ din Pe strada dr. Petru Groza din spre sacii cu griu ce erau transpor- V1R0IL BARBU
Bucureşti un redresor pentru în Deva, în faţa Şbolii medii „De-
cărcarea acumulatorilor loco cebal“, a fost organizată o ex Jxyv/N ¦
motivelor de mină, iar de la poziţie care cuprinde imagini
uzinele „Vasile Roaitâ“ din de la Expoziţia realizărilor e- comode a m ă rfu rilo r dorite cît
Bucureşti, patru pompe centri conomiei naţionale a U.R.S.S.
fugale a 30 KW, 4 pompe de în a in t ă r i r a p i d e , l a p r e f d e e ® s tşi pentru sourtarea cu cel puţin
tip B.D.I. şi alte utilaje. Expoziţia, organizată în cursul
zilei de ieri de către Consiliul jumătate a tim p u lu i necesar
regional A.R.L.U.S., este vizita oh
tă de către numeroşi oameni ai
muncii din localitate. cumpărării m ărfurilor, coopera cît m al redai®
ţia de consum din regiunea noa
Die munca tineretului P e ia începutul lunii au gu st, ing. VASILE FLOREA A cestea, vor perm ite şl extin
la T eliuc şi G helar a avut loc directorul I. M. Ghelar derea perforajului um ed la toate
ConSribufia sirea metalului, tinerii Reducînd un schimb de experienţă organi locurile de m uncă.
zat de Direcţia m ine, fier, m an- uri, şi cercetării diferitelor zo n e
^tinerilor inovatori din Combinatul siderur consumurile g a n şi n em etalifere din cadrul geologice cu m ineralizaţie neo- In ved erea reducerii tim p u lu i
specifice de Direcţiei generale siderurgice a tnogenă, în cel m a i scu rt tim p. de aerisire a fronturilor de lu
gic Hunedoara desfăşoa M inisterului Industriei Grele, cru după puşcare, vom instala
materiale unde au participat toţi con d ucă D e aceea, la I. M . G helar, s e ventilatoare electrice cu o ca
Tinerii inovatori din ră o activitate susţi torii întreprinderilor subordona m e s t r u l 11 a l a n u l u i 1 9 6 0 a f o s t pacitate mare, ceea ce va duce
C. S. Hunedoara îşi a- te. Cu această ocazie, au fost declarat semestru! deschiderilor totodată şl la îm bunătăţirea
duc o importantă con- nută şi permanentă pen an alizate sarcinile ce stau în fa şi pregătirilor de noi rezerve de condiţiilor de m uncă.
ţa întreprinderilor noastre în a- m inereuri.
, tribuţie prin inovaţiile tru economisirea unor In realizarea de cit' nii viitori. Cu deosebită tărie a De asem enea, ne-am orientat
lor la perfecţionarea teh cantităţi sporite de me mai multe economii in i fost pusă problem a măririi ca C onştienţi fiind de faptul că spre aplicarea unor schem e cît
producţie îşi aduc o con- { pacităţilor de producţie în anii m ecanizarea procesului de pro mai raţionale de transport. P en
nicii. a producţiei şi la tal. tribuţie însemnată şi ti 1960— 1965 la m inereuri de fier. ducţie este un factor de seam ă tru a ceasta, vor fi scu rtate tra
realizarea de însemnate Prin activitatea depu nerii de pe şantierele de ( R ezolvarea ei cu succes, con sti în m ărirea productivităţii m u n seele şi se vor tn ecan iza m a n e
economii. De la începu construcţii ale I.C.S.H., tuie pentru noi o sarcină de se a cii şi în reducera preţului de vrele vagoneteior la ram pele pu
tul anului şi pină acum, să in această direcţie, mă, izvorîtă din hotărîrile Con cost, noi am trecut ia o analiză ţurilor.
gresului al lll-lea al P.M .R. detailată a posibilităţilor exis
tinerii au conceput şi tinerii din combinat au lnlăturind risipa, gos-'. tente, în vederea aplicării pe P reocu p ările n o a stre vor fi
aplicat un număr de 62 reuşit să economisească, podărind cu grijă ma-' Pentru realizarea unei capa scară cît m ai largă a metodelor îndreptate în viitor sp re intro
terialele şi reducind tot ‘ cităţi de producţie mereu cres- noi de lucru. ducerea şi experim en tarea celor
de inovaţii, cu mare e- de la incepui ui anului mai muli consumurile \ cînde este absolut necesar să se m a i b u n e m e t o d e ş1 s c h e m e d e
ficaniiale economică. specifice, tinerii con- < treacă de urgenţă, pe baza unui T rebuie să m ai a d a u g că la periorare şi p u şcare a fronturi
şi pină acum, însemna structori de la i.C.S.H. studiu am ănunţit, la cercetarea, schim bul de experienţă amintit, lor de lucru, după specificul fie
In urma aplicării lor, te cantităţi de metal, deschid erea şi p regătirea de noi s-a ajun s la concluzia că preţul cărei galerii în parte, spre ali
valoarea economiilor an- Valoarea metalului eco- au realizat prin coniri-\ cîmpuri miniere, de zone m ine de cost al lucrărilor de cereceta- m entarea fronturilor de lucru
lecalculate pe care le ralizate. In acest scop, trebuie re este foarte ridicat. Totodată în m od raţional şi în tim p util
nomisit in această pe- but-ia ,or Pr°Prie- în pri- să se pună un deosebit accent s-a stabilit ca sarcină reducerea cu m aterialele necesare — co n
aduc aceste inovaţii se noad,a d,e către t.i.neri.i.s.i- mele 7 luni vaaleioaarneulud,ie, pe organizarea de înaintări ra cheltuielilor pe fiecare m .l. de diţii esen ţiale pentru sporirea
ridică la suma de economii in pide. N um ai eie dau posibilita galerie, cu cel puţin 200 lei, fa randam entelor la lucrările de
1794.503 lei. tea găsirii corpurilor de m inere- ţă de cifra planificată. A ceasta, deschidere şi pregătire. In afara
derurgişti se ridică la su- !30.835 lei. De aseme- va trebui să se realizeze prin celor am intite mai su s, vom lua
pe parcurs şi alte m ăsuri tehni-
' prin economisirea ma de 15.266.858 lei. Se nea, prin acţiunile de
metalului evidenţiază in această muncă voluntară intre-
Aplicind in viaţă ini- acţiune tinerii de ta Prinsf # lucrările
• .. cutate tinerii ionstruc-
^ au rea[izaf econorna
secţiile furnale, ofelăru,
j ţi.itiva privind economi-
sporirea productivităţii muncii co-organizatorice specifice fie
la lucrările de înaintare. cărui caz în parte.
de- ta d e m & ititm iia Pentru a traduce în v iaţă cu Colectivul de m uncitori, m ai
succes sarcinile ce revin între ştri, tehnicieni şl ingineri de la
O-ame fiiiăe m atte ii diet aeaiul^Detm prinderii noastre în direcţia sp o I. M . G h ela r, su b în d r u m a r e a
ririi c a p a c ită ţii d e p r o d u c ţie şi organizaţiei de partid, nu va
ea ţadlejuL zilei de 23 c d a ^ a it reducerii preţului de cost, ne precupeţi nici un efort pentru a
vom orienta în prim ul rînd spre face ca prevederile Directivelor
m ecanizarea principalelor lu celui de-al lll-lea C ongres al
crări. Bunăoară, vom introduce P.M .R . să prindă viaţă. Prin a-
m ecanizarea încărcării m ateria plicarea pe o scară cît m ai lar
lului excavat din fronturile de lu g ă a tehnicii noi şi a celor m ai
cru, cu ajutorul m aşinilor de în avansate metode de muncă, vom
cărcat electrice şi p n eum atice. ridica necontenit capacitatea de
Apoi, pentru sporirea vitezei de producţie a întreprinderii, vom
perforare, v.om introduce perfo da patriei m inereu tot mai m ult
ratoarele de tip CP.23, KTM-4 şi la un preţ d e cost cît tpai re
şi ce le m on tate pe cărucioare. dus.
¦------- = ^ HB
In şcoală s-a introdus lumină electrică
v-í.>*#mÁ Elevele şcolii 'sportive 'din Deva, 'executivă prin faţa tribu Din fondurile încasate de la tov. Roman M ihăilă, Amos
nei un frumos exerciţiu de gimnastică, cu cercul. serbări şi din contribuţia volun Oprean, A vram Demian şi N ico
In pas cadenţat trec prin faţa tribunei, ceferiştii din Sim eria şi Deva, aceia care zi şi tară a cetăţenilor, la şcoala ele iae Haneş, au muncit voluntar
noapte stau de veghe circulaţi ei trenurilor pe căile ferate. mentară din Hărţăgani, raionul la lucrările' de instalaţie, astfel
Brad, s-au procurat în cursul t r i că în cinstea zilei de 23 August,
mestrului I I I a. c. materialele ne lucrările au fost terminate, iar
cesare instalaţiei ilu m ina tului şcoala ilum inată electric a îm bră
electric. cat haină de sărbătoare.
Tov. Viorel Demian, directorul I. S T Á N G IU L E S G Ü
corespondent
şcolii elementare, împreună cu