Page 85 - 1960-08

N r 17&3
Lărgire® bazei materiale
a învafămîniufyi — sarcină
dfe mar© răspundere
Statul no'stru democrat popu­
lar manifestă o grijă deosebită
pentru dezvoltarea învăţămîn-
ţului de toate gradele. Pe baza
hotărîrilor Congresului alIII-lea
al P.M.R., invăţămîntul elemen­
tar de 7 ani va fi generalizat
pină în anul 1962—1963 şi se va
începe trecerea treptată Ia în­
văţământul general de 3 ani,
durata învăţământului de cultu­
ră generală ajungind astfel la
2 ani.
Baza materială a învăţămîn-
tului se va lărgi — aşa cum
pievăd Directivele celui de-al
Îiil-lea Congres al partidului —
prin acordarea de investiţii din
fondurile statului, de peste două mod deosebit pe lîngă şoolile
ori mai mari deeît în perioada
1954—1959.
Şi în regiunea noastră se dez­
voltă în ritm rapid învăţămân­
tul de toate gradele. Numai în
şcolile de cultură generală vor
intra în acest an peste 66.000
elevi la cursul de zi, adică cu
6.000 elevi mai mulţi faţă de
anul trecut şi cu peste 1.000
mai mulţi la invăţămîntul mediu
fără frecvenţă. Se dezvoltă de
asemenea învăţămîntul seral de
cultură generală care va cu­
prinde în acest an peste 3.300
muncitori elevi.
Corespunzător cu aceasta, vor fi raional Hunedoara nu s-a sesi­
date în folosinţă în acest an pes­ zat de faptul că lucrările la
te 150 săli de clasă noi, din care şcoala de la Simeria Veche au
mare parte pipă la 15 septem­
brie, construite din fond central
şi prin contribuţia cetăţenească.
De asemenea, şcolile regiunii
noastre primesc an de an sute
de mii de lei pentru înzestrarea
cu mobilier, material didactic
etc. Simt asigurate învăţământu­
lui condiţii materiale din ce în
ce mai bune, ceea ce contribuie
la o pregătire mult mai temei­
nică a viitoarelor cadre de
muncitori şi intelectuali, cores­
punzător cu cerinţele construc­
ţiei socialiste în patria noastră.
In oralul Hunedoara, prin
preocuparea organelor de partid
şi de stat, a fost terminată
construcţia noului local de şcoa­
lă cu 16 săli de clasă, o sală de
gimnastică, atelierele şi labora­
toarele necesare. Pe lîngă aces­
tea, în prezent se lucrează la
curăţirea şi pregătirea unui
local cu 8 săli de clasă. Prin
măsurile luate pentru lărgirea
şi îmbunătăţirea bazei m ate­
riale a învăţământului, ca şi
prin măsurile de curăţire, a-
menajare şi reparaţii, înzestra­
rea cu mobilier şi material di­
dactic a şcolilor, a atelierelor
şi laboratoarelor, în oraşul Hu­
nedoara deschiderea noului an
şcolar va avea loc în condiţii
mult mai bune faţă de anul
trecut.
Este pozitivă de asemenea
preocuparea intensă a organelor
de partid şi a sfaturilor popu­
lare din raioanele Ilia, Alba,
Brad, precum şi din oraşul Deva,
unde se fac eforturi însemnate
) Biografia colectivustului
ţ> Ion Vercezan, se îmbogă-
) ţeşte de la o zi la alta cu
< noi fapte, care sînt notate cu
\ grijă intr-un carneţel intim.
ţ De fapt, cele mai importante
S lucruri din viaţa lui le-a avut
( de notat numai de la o vre-
% me încoace, de cină a ăeve-
) nit colectivist. Viaţa lui şi a
familiei sale se contopeşte
) acum cu viaţa gospodăriei
< colective.
) Dar Ion Vercezan nu uită
trecutul. Firul amintirilor lui elevi la şcoala elementară,
e lung. In clipele de răgaz se cu sîrguinţă pentru a răs­
mai gîndeşte incă la anii
copilăriei, cind argăţea pe la
Bogătanii din Vinţul de Jos,
apoi la anii de pribegie pe-
\ trecuţi prin comunele înve-
'¦ cinate in căutare de lucru.
In toamna anului 1945, Ion
Vercezan, a fost primit in
partid. Anii au trecut pe ne-
l simţite, fiecare cu bucuriile
^ şi necazurile lui. Ion Verce-
/ zan s-a stabilit între timp
^ cu domiciliul la Pianul de
' Jos. Aici s-a şi căsătorit.
Inaugurarea gospodăriei a-
gricole colective din localita­ place să privească in viitor.
te (mai 1954), a însemnat şi
pentru Ion Vercezan o mare
cotitură in viaţă. Ce-i drept,
la început, gospodăria nu era
aşa de puternică. Dar printre
cei care au pus umărul la
prosperitatea ei se numără
şi familia lui Ion Vercezan.
De la un an la altul, această
familie a realizat tot mai
multe zile-muncă. Ca urmare
şi veniturile au fost mult
mai mari. Abia acum, in ur­
ma muncii in comun, ion
Vercezan a putut să-şi con-
struiască o casă de toată
frumuseţea. Construcţia casei
inaugurată zilele trecute, l-a. Toate sînt lucruri cu putinţă
pentru a asigura condiţii optime
de şcolarizare în noul an şcolar.
In raionul Ilia se lucrează
intens pentru term inarea şi
darea în folosinţă în acest an
a unui număr de 28 săli de
clasă faţă de 7 cîte erau pla­
nificate. Mare parte din sălile
de clasă aflate în construcţie
în raionul Ilia printre care şcoa­
la de la Hoşcani cu şase săli de
clasă, cea de la Visca cu trei
săli de clasă, Fizeş cu o sală de
clasă, Micăneşti, Topliţa, Stri-
goanea şi altele, vor fi date în
folosinţă pină în 15 septembrie.
Paralel, se acordă atenţie cuve­
nită amenajării de internate în
de 7 ani la care frecventează
elevi din localităţi îndepărtate,
aşa cum sînt cele de la Almaş
Selişte, Visca, Cirjiţi şi altele.
De asemenea, conducerile şco­
lilor se preocupă ca internatele
şcolare să fie aprovizionate din
timp ou legume şi zarzavaturi,
lemne etc. ţ
Există însă conduceri de şcoli
şi secţii de învăţămînt care nu
au dat importanţa cuvenită
piegătirii şcolilor, asigurării ce­
lor mai bune condiţii materiale,
pentru noul an şcolar. Aşa de
exemplu, secţia de învăţămînt
şi cultură a Sfatului popular
stagnat o perioadă din pricina
lipsei de material. Există în
unele raioane săli de clasă,
laboratoare, internate, aflate în
construcţie, care din cauza în­
cetinelii cu care se lucrează, nu
vor putea fi date în folosinţă la
începerea anului şcolar. La a-
ceasta contribuie şi faptul că
executarea proiectelor, devize­
lor etc. se tărăgănează de mul­
tă vreme. Aşa este cazul cu
laboratorul de la Şcoala medie
nr. 1 din Deva, Şcoala de 7 ani
din Uricani etc. In multe locuri
n-a fost folosită din plin pe­
rioada lunilor de vară pentru
impulsionarea lucrărilor de
construcţii, de reparaţii sau
chiar de curăţenie a localurilor
de şcoală. Fără a simţi răspun­
derea cuvenită, unele conduceri
de şcoli au închis pur şi simplu
şcoala şi au plecat în concediu
fără a lua măsuri măcar de a
programa cadrele didactice ca­
re să rămînă în şcoală în pe­
rioada de vară şi să continue
activitatea educativă în rîndul
copiilor şi părinţilor, sau să ia
măsuri pentru a pregăti şcoala
în vederea deschiderii noului
an şcolar. Aşa e cazul la şcolile
de 7 ani din Petrila, Dărăneşti,
Vuleam din raionul Petroşani,
Şcoala medie din Simeria şi
altele.
costat aproape 20.000 lei.
Viaţa familiei îi este destul
de îmbelşugată. Cei doi copii,
sînt bine îmbrăcaţi şi învaţă
plăti strădaniile părinţilor.
Cel mai mic, Nicolae, vrea
să se facă inginer zootehnist.
Tatăl l-a încredinţat că visul
lui e pe deplin realizabil. Dar
uitasem să amintim că şi el,
tatăl, este acum zootehnist.
Din simplu colectivist, el a
fost de curînd numit briga­
dier zootehnist la ferma gos­
podăriei. Despre noua lui
funcţie vorbeşte cu multă
mînărie în suflet. Munca este
destul de grea. Cu toate
acestea, îi Place să vadă
tot timpul că cele 51 vaci ale
gospodăriei sînt bine îngriji­
te. Şi gceastă muncă ii aduce
o mare satisfacţie.
Numai în acest an, Ion
Vercezan a realizat pină in
prezent 250 zile-muncă, de
pe urma cărora va lua desi­
gur venituri frumoase, care-i
vor face viaţa şi mai îmbel­
şugată.
Dar lucrurile nu se opresc
aici. Lui Ion Vercezan îi
In primul rind, vrea să-şi
mai cumpere ceva mobilă, un
aparat de radio şi alte luc­
ruri trebuincioase. Mai vrea
de asemenea ca mezinul fa ­
miliei, Nicolae să-şi realizeze
visul ăe a deveni inginer zoo­
tehnist. Şi bine înţeles do­
reşte ca gospodăria colectivă
să devină tot mai puternică.
pentru realizarea cărora ion
Vercezan munceşte ca un
adevărat comunist.
I. MANEA globale a fost realizat în pro­ mat de trei ori la probă, dar de­ preocuparea principală. Ia r con­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 8
Pregătiri pentru deschiderea Se lărgeşte reţeaua
anului de învăţămînt comerţului cooperatist
In satele Balşa, Beriu, Dîncul luntară să execute lu cră ri în vă-
politic U. T. M . M are, Orăştioara de Sus, Rin- loare de peste 200 m ii lei, ;ar
ghet şi Aurel Vlaicu, cu ocazia restul pînă la 409 m ii lei să fie'
a du n ărilo r generale pentru dări alocaţi din fondurile' cooperative-'
La Vulcan de pildă, odată cu In munca de creştere a ma­ tem p a tria “ , cercul de studiere de seamă şi alege'rea organelor lor. Propunerile făcute au şi în­
tu rită ţii politice a uţemiştilor, a a S tatutului U.T.M . şi altele. de conducere ale cooperativelor ceput să prindă viaţă. In
încheierea anului şcolar s-a în­ dezvoltării sim ţului lor de răs­ de consum pe' anul 1960, coopera­ satul Ringhet s-a term inat
pundere faţă de îndeplinirea In vederea deschiderii anului to rii au discutat şi problema construcţia noului magazin
cheiat şi orice activitate educa­ sarcinilor, precum şi pentru cu­ de învăţăm înt p o litic U.T.M . în n o ilo r construcţii. Astfel s-a ho- in valoare de 63 m ii lei,
cele mai bune condiţiuni, orga­ tă rît ca în satele am intite să se ia r cei din satul Balşa au ridicat
tivă a şcolii şi nu s-a luat nici un noaşterea trecutului de luptă al n iza ţiile U.T.M . au p rim it un a- construiască noi localuri pentru la roşu noul magazin universal.
p a rtid u lu i şi a re a liză rilo r re­ ju tor preţios din partea o rgani­ •desfacerea produselor de la rg Valoarea m agazinului este de
fel de măsuri pentru deschide­ g im u lu i nostru de democraţie z a ţiilo r de p a rtid din secţiile şi consum populaţiei. 94 m ii lei. Şi în celelalte sate s-au
populară, un rol de frunte îl are sectoarele com binatului. Ele au term inat pînă în prezent tu rn a ­
rea noului an şcolar. Conducerea învăţăm întul politic U. T. M. recomandat propagandişti pe cei Valoarea noilor construcţii pro­ rea fu n d a ţiilo r la noile localuri.
mai buni membri şi candidaţi puse se' ridică la 409 m ii lei. Din
şcolii, secţia de învăţămînt şi In Combinatul siderurgic din de partid. P rin aceasta, se vă această sumă, cetăţenii s-au RUSU VASILE
Hunedoara, învăţăm întul politic asigura un conţinut ideologic angajat ca prin contribuţie vo­ corespondent
cultură raională şi regională, U.T.M. pe anul şcolar 1959— corespunzător le cţiilo r şi semi-
1960 s-a desfăşurat în condiţi- n a riilo r.
cunoşteau că aici se înfiinţează uni bune. P ropagandiştii s-au
străduit să ridice conţinutul Pentru pregătirea deschiderii
o şcoală medie de zi şi că se
lărgeşte învăţămîntul seral cu ideologic al le cţiilo r şi să atra­ noului an şcolar, au m uncit
încă patru clase (V—VIII).
Totuşi, faţă de această situaţie,
nu s-au luat măsuri concrete,
din timp, pentru lărgirea bazei
de şcolarizare. Acest luoru s-a
făcut doar în ultima vreme.
Pînă la începerea noului an gă un număr tot mai mare de bine organizaţiile U.T.M. de la
şcolar a mai rămas puţin timp. tineri la discutarea şi însuşirea lam inorul de 650 mm., O.S.M. SIM PO ZIO N
Comitetele executive ale sfaturi­ sarcinilor ce le revin din docu­ 1, fabrica de aglomerare şi a l­
lor populare, secţiile de învăţă­ mentele de partid. La seminari- tele care au luat din tim p mă­ Comitetul comunal al femeilor peraţiei, Avram Ana ţărancă
mînt şi cultură raionale şi regio­ ile de sîîrşit de an s-a consta­ surile necesare desfăşurării în din comuna Băiţa, raionul Brad, muncitoare întovărăşită, Şerban
nală, trebuie să analizeze stadiul ta t că utem iştii şi neutemiştii bune condiţiuni a învăţămîntu- a organizat zilele trecute un sim­ Eleonora, felceră şi altele.
de pregătire al fiecărei şcoli pen­ care au frecventat cursurile de lui politic. pozion cu tema „Ce a adus re­
tru noul an şi să ia măsurile învăţăm înt p olitic U. T. M. au gim ul de democraţie populară fe­ După simpozion a urm at un
corespunzătoare. Vor trebui dat răspunsuri bune, dovedind Nu acelaşi lucru se poate spu­ meilor din ţara noastră“ . program a rtis tic dat de brigada
luate măsuri de impulsionare a că şi-au însuşit temele predate. ne însă despre org an iza ţiile a rtistică de agitaţie a căm m ului
construcţiilor şcolare în aşa fel U.T.M. de la secţia mecanică,
ca să se asigure darea în folo­ Pentru ca anul de învăţăm înt pază şj pompieri, turnătoria de In cadrul sim pozionului au cultural din Băiţa, cu te'ma „S a­
sinţă a acestora încă de la în­ p olitic U.T.M . 1960— 1961 să se fontă, care abia acum au înce­ vorbit tovarăşele : Nicula Florica, tul nostru de astăzi“ .
ceputul anului şcolar. desfăşoare în cele mai bune con- put activitatea de recrutare a t i ­ deputată în Sfatul popular Băiţa,
d iţiuni, comitetul U. T. M. din n erilor la învăţăm întul politic Chiorejy Stela, din partea coo­ ANA EPUREANU
Conducerile şcolilor şi secţiile C. S. Hunedoara, a luat din U.T.M. corespondentă
de învăţămînt, trebuie să iniţie­
ze în perioada aceasta acţiuni tim p unele măsuri menite să Pînă la deschiderea anului de mQGMMUL m
de muncă patriotică cu elevii ducă la îm bunătăţirea muncii de învăţăm înt. în m ajoritatea o r­
şi părinţii acestora la lucrările educaţie comunistă a tineretu­ g anizaţiilor U.T.M. din C.S.H. 27 AUGUST 1960
de construcţii, curăţenie şi a- lui prin învăţăm întul politic. se duce o activitate rodnică. La
menajare a şcolii, internatelor, co lţu rile roşii ale secţiilor se or­ PROGRAMUL 1 : 6,30 Muzică uşoa­ „La plimbare pe-nserat“, program de
atelierelor, laboratoarelor, tre­ Astfel, pînă în prezent, au fost ganizează discuţii despre lupta ră ; 7,30 Sfatul medicului: Primul a- muzică uşoară; 19,05 Pe teme inter­
recrutaţi toţi propagandiştii, iar eroică a tin e rilo r utecişti, se ţin jutor în fracturi; 8,00 Din presa de naţionale; 20,10 Gintă Alexandru Gro-
zind şi cultivînd în acelaşi timp o parte dintre ei au fost trim iş i recenzii despre diferite romane astăzi; 9,00 Muzică uşoară interpre­ z u ţă ; 21,15 Muzică de dans; 23,30
la cursurile de pregătire. De a- prevăzute în regulam entul con­ tată la diferite instrumente; 10,30 Trio iu la minor de Maurice Ravel.
la elevi dragostea pentru şcoala semenea, au fost constituite co­ cursului „Iu b iţi cartea“ . De p il­ Gintă Lili Creangă; 12,00 Melodii Interpretează David Oisfrah la vioa­
în care vor învăţa, sentimentul m isii de recrutare a tin e rilo r la dă, tov. loan Dinu, lăcătuş la populare romîneşti executate la vioară; ră, Sviafoslav Knuseviţki la violoncel
noile cercuri şi cursuri. Pînă la lam inorul de 650 mm. a vo rb it 14,00 Din muzica uşoară a compozi­ şi Lev Oborin la pian.
de mîndrie că au contribuit la aceaslă dată, în combinat au tin e rilo r despre bogăţiile regiu­ torilor noştri; 15,10 Suita „Isprăvile
fost organizate peste 180 de nii noastre, iar tov. Iuliana lui Ivan“ de Haciaturian. Interpretează PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
înfrumuseţarea ei, grija pentru cursuri de învăţăm înt p olitic Meşter de la lam inorul blu Maria Fotino. înregistrare nouă; 15,50 populară românească; 15,25 Fragmente
păstrarea bunului obştesc. Prin U.T.M. m ing 1000 a făcut recenzia ro Actualitatea literară în revistele noas­ din opera „Italiana în Alger“ de Ros-
manului „Tinereţea lui M arx“ s in i; 16,15 Melodii populare romîneşti;
organizarea de colective de O problemă im portantă care a A lte organizaţii, cum sînt cele 18,05 Roza Vînturilor: „O fotografic
stat în centrul atenţiei com ite• de la aglomerator, furnale etc
muncă din rîndul cadrelor di­ tu lu i şi a o rg an iza ţiilo r U.T.M. au organizat discuţii despre fa
din C.S.H., a fost aceea a asi­ bricarea şi folosirea aglomera
dactice, cu sprijinul elevilor, gurării materialului bibliografic tului autofondant la furnale
necesar studiului. In acest scop,
trebuie întreprinse acţiuni de la propunerile făcute de către
amenajare a laboratoarelor, de
confecţionare, refacere şi com­
pletare a materialului didactic
cerut de programele şcolare.
Organele şi organizaţiile de
partid au datoria să urmărească tineri în adunările generale, s-a Toate acestea dovedesc preocu tre; 16,15 Vorbeşte Moscova I; 17,25 milenară“ — scenariu radiofonic după
felul cum se desfăşoară în pe­ reuşit, ca m ajoritatea cursanţilor parea tin e rilo r siderurgişti de Cîntăreţi celebri: Benjamino G igli; nuvela „Umbra dinosaurului“ de !.
rioada aceasta lucrările de îm­ recrutaţi la învăţăm înt să fie a- a-şi ridica necontenit nivelul oo- 17,45 Ştiinfa in slujba păcii; 18,25 Efremov; 19,30 Gârneţ de reporter;
bunătăţire şi lărgire a bazei bonaţi la aceste materiale. litic, ideologic şi profesional. 20,20 Noapte bună, copii: ,,Opaiţul lui
materiale a învăţământului, de In cadrul cu rsu rilo r şi cercu­ In tim pul scurt care a mai 27 AUGUST 1960 Ibrahim" de Corneliu Leu ; 21,05 Scri­
asigurare a celor mai optime rilo r sînt cuprinşi peste 3.500 rămas pînă la deschiderea nou­ sori din ţară; 21,30 Cîntece şi jocuri
condiţii pentru desfăşurarea tineri utemiştj. şi neutemişti care lui an şcolar al învăţăm întul ui DEVA: Veneţia, Luna şi t u ; populare romîneşti ; 23,15 Muzică de
pi ccesului instructiv-educativ au astfel posibilitatea să-şi rid i­ politic, o rg an iza ţiile U.T.M. din HUNEDOARA : Ultimul v ira j; dans.
pentru ridicarea calităţii învă­ ce n ive lu l p olitic şi ideologic. C.S.H. au datoria să ia toate
ţământului la nivelul cerinţelor In anul şcolar ce urmează a fi m ăsurile pregătitoare, pentru ca -o -
actuale. deschis, tin e rii vor studia în d i­ noul an şcolar să se desfăşoare
ferite forme cum ar fi curs se­ în bune condiţiuni. ' m m k M m m i m k i9
CORNEE STOICA ral anul I şi II, „Să ne cunoaş­
V. FANICA
Prin atelierele cooperativei PETROŞANI: Paul Robeson; PENTRU 24 ORE
Vinătorii mărilor sudice; SEBEŞ:
Vreme călduroasă cu cerul
Fata mexicană ; Alba Iulia : Ve­ variabil. Temperatura staţiona­
neţia, Luna şi tu; Fatima; SIME­ ră ; ziua între 26 şi 31 grade,
RIA: Jucătorul; ORĂŞTIE: Bala­
99 Viafă nouă“ din Orăştie da soldatiilui; Port des Lillas ; iar noaptea între 33 şi 18 grade.
HAŢEG: Enrico Carusso; BRAD: Vînt potrivit din sectorul vestic.
Haiducii din Rio Frio ; LONEA:
In oraşul Orăştie, ca de altfel ce priveşte buna deservire a ce­ Despre lucrătorul de la ate­ Nu aştepta luna m a i; TEIUŞ: PENTRU URMĂTOARELE j
în toate oraşele regiunii noas­ tăţenilor şi mai execută lucrări lierul de reparaţii radio, func­ Haiducii din Rio Frio; ZLATNA: 3 ZILE
tre, cooperaţia meşteşugărească de proastă calitate. ţio n a rii cooperativei au o păre­ Intîlnire cu viaţa ; ILIA : Enrico
a luat o mare dezvoltare. De re deosebită. Rsle un mare spe­ Carusso ; APOLDUL DE SUS : Vreme nestabilă favorabilă
pildă, cooperativa „V ia ţă nouă" D e fic ie n fe cia list — spun ei. Contele de Monte Cristo. p lo ilo r locale şi tem peratura in
uşoară scădere.
din Orăştie, dispune în prezent care trebuie lichidate Cu lucrătorul în cauză n-am
de 13 secţii cu activitate indus­ putut discuta deoarece era ple­
tria lă dintre care 6 secţii de Responsabilul croitoriei de cat la Deva, după material. Am
croitorie, cinci de cismărie (co­ categoria l-a pentru bărbaţi şi discutat în schimb cu .u n tova­
mandă şi reparaţii) una de femei din Orăştie, Ştefan Me- răş din Geoagiu Băi care ve­
blănărie şi una de reparaţii ra ­ drea, are o impresie cît se poa­ nise cu aparatul de radio pen­
dio. Tot această cooperativă te de bună despre calitatea lu ­ tru a fi reparat. II luase de la
mai are şi 12 secţii cu a c tiv i­ c ră rilo r executate în unitatea pe atelier numai cu o zi înainte,
tate neindustrială c a : frize rii, care o conduce. Aceeaşi im pre­ plătise 96 de lei, dar aparatul
coafură, tă ia t şi m ontat geamuri sie o are şi despre respectarea se încăpăţînase să nu fun cţio ­
şi înch iriat biciclete. O parte din termenului de execuţie. Atunci neze.
aceste secţii au fost înfiinţa te în
anul acesta, altele au o lungă cînd discuţi cu el, nu uită să La atelierul de reparat încă l­
spună că are oameni cu o în a l­ ţăminte (responsabil Simion Za-
şi bogată activitate. Ţinînd cont tă calificare, care lucrează ire ­ podeanu), am în tîln it un fapt
de cerinţele oamenilor muncii proşabil. Ascultîndu-1 ai im pre­ pe care responsabilul îl consi­
din oraş şi raion, conducerea sia că aici totul merge „ca pe deră ca ceva foarte normal.
cooperativei şi-a propus să des­ P rin tre cetăţenii veniţi cu încăl­
chidă noi secţii. roate“ . ţăm inte la reparat se afla şi o
Discutînd cu unii cetăţeni de­
Cetăţenii care vin la u nităţile serviţi la această unitate, s-au gospodină, cunoştinţă a şefului.
cooperativei „V ia ţă nouă“ pot putut constata o serie de defi­
constata cu satisfacţie că aici cienţe grave. A ici multe lucrări Spre deosebire de ceilalţi, ea a
au fost aduse u tila je şi mobi­ sînt executate prost, unele din cerut să i se facă bonul, să i se
lier nou, ca pe zi ce trece co­ ele fiin d refuzate iar altele ţ i ­ cîntărească talpa, pentru că ea
operativa se dezvoltă tot mai nute vreme îndelungată în ate- va duce pantofii şi m aterialul
m u lt. !:er. O gospodină arăta că ba- direct la lucrător.
lonzaidul comandat de ea a stat
Analizînd rezultatele obţinute în atelier o vară întreagă, iar — E permisă treaba aceasta?
de colectivul cooperativei „V ia ­ cînd a fost gata, a constatat, cu am întrebat responsabilul.
ţă nouă“ din Orăştie, în tim pul părere de rău, că este mai mic.
care a trecut de la începutul a- Cum era şi firesc, unitatea în — Numai în anumite cazuri
nului şi pînă în prezent, se poa­ a răspuns tov. Zapodeanu. Dîn-
sa este vecină cu lucrătorul...
te constata că ele sînt îmbucu­ loc de balonzaid i-a dat gospo­ Asemenea practici trebuie să
rătoare. De exemplu, în prim ul dinei banii pentru costul lui. In ­ dispară pentru totdeauna din ) C O O P ER A T IV A „ D R U M N O U'
semestru al anului, planul pro­ ginerul Avram din Orăştie a dus u n ită ţile cooperativei meşteşugă­
ducţiei globale a fost îndepli­ la cusut o canadiană încă din reşti „V ia ţă nouă“ din Orăştie.
n it în proporţie de 112,90 la su­ luna iunie şi nu se ştie dacă a- Buna deservire a cetăţenilor tre­ HUNEDOARA
tă, ia r în luna iu lie la a c tivita ­ oum este gata, iar Alexandru buie să constituie pentru fiecare sediul central str. Popa Şapcă 9.
tea industrială planul producţiei Gheorghe, m uncitor, a fost che­ lucrător, pentru fiecare unitate,
porţie de 102,75 la sută. Tot în geaba. Un a lt cetăţean, spunea ducerea cooperativei, atunci cînd Execută pentru deservirea populaţiei
luna iulie, la activitatea cu ca­ că i s-a făcut o mînecă strîm- i se semnalează deficienţele, să <H C o n f e c ţ i i de c r o i t o r i e , d u p ă c o m a n d ă , p e n t r u
racter neindustrial, planul pro­ bă la pardesiu. nu mai caute diferite scuze, sau femei, b ă rb a ţi şi c o p ii;
ducţiei globale a fost îndeplinit să cocoloşească lipsurile, ci să
Atunci cînd i se aduce însă la
în proporţie de 111,32 la sută. cunoştinţă responsabilului cro i­ )a măsuri hotărîte îm potriva a- încălţăm inte comenzi şi re p a ra fîu n i;
toriei asemenea fapte, el devine
M a i trebuie spus că majoritatea recalcitrant, spunînd că cei ca­ celora care neglijează buna de­ H Lucrări de spălătorie;
unită ţilo r cooperativei „V ia ţă re arată asemenea deficienţe nu servire, să-i tragă în modul cel Reparaţii şi instalaţii electrice ;
nouă“ , se bucură de aprecierea mai serios la răspundere. N u­
cetăţenilor datorită lu cră rilo r de au dreptate, că sînt prea pre­ mai astfel, cooperativa „V ia ţă @ Zugrăveli şi v o p s ito rie ;
bună calitate executate. tenţioşi. Şi, din păcate, măsu­ nouă“ din Orăştie, lu cră torii de @ Lucrări de arfă fo to g ra fic ă ;
rile pe care ar trebui să le ia aici, îşi vor cîştiga stima şi în ­
Totuşi, o parte din u nităţi conducerea cooperativei, întîr- crederea cetăţenilor. \> Coafură, frizerie, manichiură, pedichiură.
mai au încă m ari deficienţe în zie.: V. A L B ti •vJ V 'vM