Page 86 - 1960-08
P. 86
Pag. 4 Nr. 17Ö3
gggggi
julîimal© şHm • u i t Irrtele slirâ • jultim ete sJüiâ ¦ Programul biologic
ai navei cosmice
MOSGOVA 25 (Agerpres). — TASS lungată de suprasarcină, inponderabi- „ -K .
transm ite: Intr-un articol publicat de litatea etc.) ; cercetarea eficienţei şi
ziarul „Pravda“ din 25 august, acad. particularităţilor funcţionării sistemelor
Norair Sisakian expune programul bio de asigurare a activităţii vitale (siste
logic al navei cosmice. mele de regenerare, de reglare termi
Lansarea navei cosmice cu nume că, de alimentare cu hrană şi apă etc-)
roase aparate şi organisme vii, a su in timpul zborului; studierea eficienţei
bliniat savantul sovietic, constituie o şi siguranţei funcţionării sistemelor de
etapă strălucită în pregătirea viitoru coborîre şi aterizare a cabinei navei
Declaraţ*ia Ministerului de Externe A 42-a aniversare Spioni americani lui zbor al omului în Gosmos. satelit cu conteinerele pentru fiinţele
al U.R.S.S. cu privire Ia situaţia Experienţa efectuată nu numai că vii.
g independenţei Afganistanului aresfafi în R.D.G.
permite să se stabilească mai bine ac Acad. Sisakian a subliniat că zbo
din Vietnamul de sud KABUL 25 (Agerpres). — La de separat pacea de securita BERLIN 25 (Agerpres). — La Bedin ţiunea biologică a diferiţilor factori ca rul omului în spaţiul cosmic necesită
23 august Afganistanul a sărbă a fost dat publicităţii un comunicat în re intervin în timpul zborului ci şi să o pregătire foarte amănunţită şi multi
M O SC O V A 25 (Agerpres) — m uniţii, şi trim it în a cea stă ţară torit a 42-a aniversare a inde tea generală. Popoarele lumii care se arată că Ministerul securităţii se determine eventuala lor influenţă laterală şi nu poate fi dictat de con
TASS transmite : un număr tot mai mare de m ili pendenţei. Festivităţile au în sînt răspunzătoare pentru viaţa de stat al R.D.G. dispune de documen asupra generaţiilor viitoare. siderente de reclamă sau de alte cons:
tari am ericani. ceput cu o paradă militară la te ale unor organe americane de derente asemănătoare. Programul cer
M inisterul Afacerilor Externe care au asistat miniştrii, func întregii omeniri şi pentru pa spionaj din R.F.G. şi din Berlinul oc Acad. Sisakian enumeră principalele cetărilor biologice include rezolvarea în
al U .R .S.S. declară că sporirea în această notă guvernul ţionari superiori ai instituţiilor cea trainică, a spuă regele, şi în cidental care dovedesc activitatea lor sarcini ale experienţei biologice efectua tregului complex de probleme legate
efectivului m ilitar am erican şi a U .R .S.S. îşi exprimă părerea că prezent eforturile lor trebuie de spionaj şi subminare împotriva direct de asigurarea capacităţii norma
arm am en telor în V ietn am u l de ar fi n e c e s a r ca cei doi p reş e guvernamentale, generali şi o- R.D.G. şi altor ţări socialiste. te de nava cosmică: studierea parti le de muncă, activităţii vitale şi de
sud nu poate să nu atragă după dinţi să adreseze guvernului fiţeri ai armatei afgane, membri îndreptate spre stabilirea unui plinei securităţi a zborului omului în
sine agravarea continuă a si S.U .A . un m esaj în care să-i climat de încredere, spre inter In baza acestor documente orga cularităţilor activităţii vitale a diferi Univers.
tuaţiei din Inuochina, ceară să înceteze sporirea elec ai corpului diplomatic. zicerea armei nucleare, spre nele securităţii de stat ale R.D.G. au
arestat în ultimul timp 147 de agenţi telor organisme în condiţiile zborului
Regele Muhammed Zahir Şah realizarea dezarmării generale, ai spionajului american.
a rostit o cuvîntare în care a spre lupta pentru respectarea cosmic; studierea acţiunii biologice a
principalilor factori ai zborului cosmic
principiilor O.N.U.
asupra organismelor vii (starea înde
„ I n a c e s t e c o n d i ţ i i u n a p e l în t iv u l u i g r u p u lu i d e c o n s i l i e r i m i a ră tat între altele că datoria Bunăstarea şi securitatea Af
f a v o a r e a r e s p e c tă r ii a c o r d u r ilo r litari ai S .U .A . în V ie t n a m u l d e întregului popor afgan este ganistanului, a spus el, sînt le
de Ia G e n e v a a d resa t de cei doi sud şi să e x a m in e z e problem a menţinerea independenţei, cu gate de bunăstarea şi securita
evacuării lor din această ţară. cerită prin lupte crineene. tea lumii şi dezvoltarea lui este
p reşed in ţi ai C onferin ţei de la posibilă numai în condiţiile p ă
D upă cum rezultă din nota de Unul din mijloacele obţinerii cii şi prieteniei între popoare.
Geneva pentru lndochina răspuns primită de curînd, g u independenţei politice şi econo
vernul Marii Britanii se eschi mice depline, a subliniat rege Iată de ce, a spus regele, po
(U .R .R .S . şi M area Britanie) v ea z ă de la accep tarea p rop un e le, este întărirea economiei af litica Afganistanului este o po
rii g u v ern u lu i so v ie tic de a se gane şi în acest scop, a spus el, litică de neutralitate şi nepar-
g u v e r n u lu i S .U .A ., ar fi a v u t o întreprinde acţiuni c o m u n e în trebuie să dezvoltăm învăţă- ticipare la diferite grupări şi R. P. A l b a n i a
scopul îm piedicării unei noi în mi ntul şi ştiinţa. blocuri militare, o politică de
mare im portanţă pentru întări că lcă r i a a co r d u rilo r d e Ia G e coexistenţă cu toate popoarele. *• s- s- : A treia hidrocentrală de pe Angara Renaşterea văii Oerrlk
neva. In continuare Muhammed Za
rea păcii şi a securităţii în In- hir Şah a declarat că în epo va fi destinată dezvoltării ra Cu opt ani în urmă, zeci
ca armei nucleare este imposibil pide a industriilor cu un de hectare din valea Cerrik
dochina şi în A sia de sud-esR \ Pe marele rlu Angara din consum mare de energie, în in apropiere de Elbasan ză
Siberia, pe care funcţionea primul rind a industriei me ceau în paragină, năpădite de
Guvernul sovietic a adresat ză deja hidrocentrala de la talelor neferoase din Siberia.
încă la 30 mai o notă gu vern u Irlcutslc şi se construieşte hi
lui M arii Britanii în legătură cu drocentrala de la Bratsk, la
faptul că Statele Unite ale Ame-
rici'I, c o n t in u în d p o litic a lor de F orgele arm ate P a ie t Ea© opun 250 de km. mai la sud de S-a calculat că preţul de stufăriş. Nimic nu tulbura li
Bratsk, în regiunea de con cost al aluminiului obţinut niştea acestor locuri. Dar ia
transformare a Vietnamului de realstemlj;« u n ită ţilo r lui Mosavara fluenţă a riului llim din Tai cu ajutorul curentului noii
ga cu Angara, se va construi centrale pe baza rocilor de tă că în 1952 aici a sosit un
sud într-o bază m ilitaro-strate- o a treia hidrocentrală — de nefelin va fi de două ori mai grup de geodezişti, iar peste
gică a S.E .A .T .O ., transportă în la Ust-llim. In acest loc rlul ieftin decît costul mediu al
V ietn am u l de sud arm a m en t şi Angara are o lăţime de 800 aluminiului produs in Uniu puţin timp au venit şi primii
m., iar fundul şi malurile nea Sovietică. muncitori. Ei au început con
Săptămîna HANOI 25 (Agerpres). Postul de radio a com unicat van care înaintează din Laosul sînt formate dintr-o rocă du struirea uneia din cele mai
După cum transmite Agenţia că pe drumul spre Kasi popu inferior spre Takek (L aosul cen ră — ăiabaz. Totodată a fost stabilit tra mari obiective ale ţă rii: o
filmului romînesc V ietn am eză de Informaţii, refe- laţia a aplicat politica pămîntu- tral) s-a lovit de asem enea de seul liniei de înaltă tensiu rafinărie de petrol. La 7 no
rindu-se la o ştire a postului de lui pîrjolit şi a fugit în jun glă împotrivirea ostaşilor Patet Lao, Centrala de la Ust-llim va ne care va porni de la hi iembrie 1956 noua întreprin
la Phenian radio „Vocea Patet Lao“, corpul lăsînd m anifeste şi afişe care care au distrus cinci au tocam i avea aceeaşi putere ca aceea drocentrala Ust-llim.. Linia va
de arm ată de sub co m a n d a lui ch ea m ă trupele lui N o sa v a n să oane ale trupelor rebele. Locui de la Bratsk — 4,5 milioane avea o lungime de 220 km., dere a fost dată in exploa
PHENIAN 25 (Agerpreş). Fumi N osavan, care înainta spre se alăture poporului. O com pa torii din regiu ne au distrus n u kW. In clădirea hidrocentra va traversa taigaua, treclnd tare.
— Cu prilejul celei de-a 16-a Kasi (provincia Vien-Tian), a nie a şi trecut de partea po m eroase poduri şi au baricadat lei vor fi instalate cele mai peste rîuri, bălţi şi mlaştini
aniversări a eliberării Romî- fost oprit în cîteva rînduri de porului. d ru m u rile. puternice maşini energetice şi în raionul Bratsk va fi In prezent, aici se pro
niei a avut loc la cinemato forţele armate Patet Lao. din lume — de cîte 500-600 conectată la sistemul energe duc carburanţi, bitum şi alte
graful „Te Donm“ din Phe O altă su b u n itate a lui N osa- Potrivit declaraţiilor unor sol mii kW fiecare. Energia pro tic al Siberiei. (Agerpres).
nian, deschiderea festivă a dusă de noua hidrocentrală articole. In acest an uzina va
săptăminii filmului romînesc. Guvernul italian no se opune daţi ai lui N o sa v a n , care au tre da cu 35,5 la sută mai mul
Au fost de faţă reprezentanţi înarmării atomice a Germaniei cut de partea forţelor Patet Lao, R. P. U n g a r ă te produse decît în 1957.
ai conducerii Ministerului In- unităţile lui N o sa v a n au fost
văţămîntului şi Culturii, ai Prospectarea unor Rafinăria de petrol din
Ministerului Afacerilor Ex Cerrik se măreşte neconte
terne, Comitetului pentru re importante zăcăminte
laţiile culturale cu străinăta nit. In prezent se construiesc
tea, oameni de cultură, m em de bauxită aici cîteva secţii noi. (Ager
bri ai corpului diplomatic şi pres).
un numeros public. Specialiştii întreprinderii
occidentale nevoite să se retragă şi au su pentru prospectarea zăcă r . d . G e r m a n ă : 0 maşină automată de caisul
A luat cuvîntul Cian Ce mintelor de bauxită din Bu
Han, directorul adjunct al ROMA 25 (Agerpres). — Du seara zilei de 22 august Segni ferit pierderi. dapesta efectuează o serie de Un colectiv de inovatori de prezintă o mare valoare pen
Departamentului cinemato pă cum anunţă agenţia Ansa, a adus acest lucru la cunoş Postul de radio a com unicat, importante cercetări în co
grafiei din Ministerul Invă- la 22 şi 23 august la Roma au tinţa iul Heaţh. Ziarul arată că muna Halimba, unde sînt si la întreprinderea construc tru economia naţională.
ţămîntului şi Culturii al avut loc tratative între Heath. hotărirea guvernului italian de de asem enea, că subunitatea din tuate cele mai mari zăcă toare de maşini electronice In colaborare cu o între
R.P.D. Coreene. Vorbitorul a lordul sigiliului privat al a nu se opune înarmării atomi V anlien a trupelor lui N o sa v a n minte de bauxită din R.P. de calcul din Karl-Marx-
subliniat că relaţiile de prie Angliei, şi conducători ai gu ce a armatei vest-germane şi-a părăsit p ostul şl s-a a lă Ungară. Cu ajutorul puterni Stadt a realizat o maşină de prindere industrială mal ma
tenie care leagă cele două vernului italian — Fanfanl, „este dictată de încă unul din turat partizanilor care luptă îm celor instalaţii de foraj pri re a fost alcătuit un pro
popoare se întăresc neînce preşedintele Consiliului de Mi calculele meschine ale acestuia potriva trupelor rebele. N um e mite din Uniunea Sovietică, calcul cu comandă-program
tat spre binele şi prosperita niştri al Italiei, şi Segni, care din anul 1948 sînt pre roşi ofiţeri şi sold aţi ai b a ta li geologii iau probe de teren. pentru dispozitive de fişe per gram pentru calcularea sa
tea ambelor ţări. Poporul co ministrul Afacerilor Externe. zentate drept linie politică". o a n e l o r 1 şi 3, p r e c u m Şi s o l d a ţ i In ultimul timp ei au ela lariului brut, care a şi fost
reean, a declarat vorbitorul, După încheierea tratativelor a ai m iliţiei controlate d e rebeli borat o hartă geologică a forate. Aceasta este prima m a
nu va uita niciodată spriji fost dat publicităţii un comu Guvernul italian, arată ziarul, refuză să se supună ordinelor „nucleului“ acestor zăcămin şină electronică automată de experime7itat cu succes. De
nul material primit din par nicat comun în care se arată este de părere că este absolut date de N osavan de a ataca for te. S-au descoperit acolo, la calcul elaborată în R.D. Ger
tea poporului romln. A luat că „miniştrii au examinat si inutil să ridice obiecţiuni prin ţele Patet Lao. o adineîme de 200 metri, f i mană pentru diferite ramuri pildă, s-a constatat, că tim
apoi cuvîntul Liviu Adam, în tuaţia internaţională şi proble cipiale împotriva a ceea ce se loane de bauxită a căror pul necesar pentru calcula
sărcinat cu afaceri ad-inte- mele care stau în faţa Occiden va întîmpla in mod inevitabil, M ulţi dintre ei au trecut de grosime depăşeşte pe alocuri ale economiei. Automatul adu
rim al R.P. Romlne la Phe tului“. Guvernele italian şi en partea poporului. zece metri. ce o contribuţie substanţială la rea unui salariu brut cu pa
nian, care a mulţumit orga şi că ar fi mai bine să profite tru înmulţiri şi o adunare,
nizatorilor Săptăminii film u glez, se spune in comunicat, a- Exploatarea acestui nucleu mărirea vitezei de lucru şi
lui romînesc. de situaţia creată pentru a ob va începe in anul 1961, pri este de o jumătate de secun
tribuie o deosebită importanţă mul an al celui de-al doilea dă. (Agerpres).
După festivitate a fost ţine ceva şi pentru sine. cincinal (Agerpres).
prezentat filmul „Valurile r . p. B u ig a r m : un mare parc
Dunării“ care s-a bucurat de
un deosebit succes. In apropiere de satul Vo- în regiunile pitoreşti ale
ăen, regiunea Razgrad, în-
In oraşul Nampho a fost de tr-una din cele mai mari şi munţilor Rila, Rodopi, Pirin,
asemenea organizată o Săp-
tâmtnă a filmului romînesc. mai frumoase păduri din Stara-Planina şi Stranăja. Se
nord-estul Bulgariei s-a în
alianţei militare occidentale. ceput amenajarea unui mare desfăşoară lucrările de ame
parc dendrologic pe o supra
faţă de peste 100 ha. Aici najare a diferite colţuri de
vor fi adunate şi cultivate
Ziarul „Paese“ aruncă o oa pădure, a unui mare lac cu
peste 2.000 de esenţe fores
recare lumină asupra rezulta Senatul american împotriva asistentei tiere, printre care esenţe ra un torent artificial, a unor
telor acestor tratative. Ziarul medicale pentru batrîni re ca Sequoia gigantea, Cryp- poteci şi alei frumoase, pieţe
scrie că guvernai italian nu are tomeria japonica, paltin ar
gintiu şi altele. şi alte construcţii pentru o-
Anul acesta se vor sădi pes dihna şi distracţia oameni
te 12.000 de puieţi din 130 de
intenţia să se opună aderării NEW YORK 25 (Agerpres). pronunţat pentru adoptarea a- lor muncii. Totodată în îm
esenţe forestiere, care cresc
Germaniei lui Adenauer la „Clu TASS anunţă : Actualei sesiuni cestor proiecte de legi, strădu- prejurimile satului Voden se
bul Atomic“ dar preferă să a- a Congresului Statelor Unite indu-se în acest fel să atragă
dopte o atitudine de especta- i-au fost prezentate cîteva pro voturile alegătorilor în apropia construiesc case de odihnă,
tivă. iecte de lege cu privire la asi tele alegeri parlamentare.
gurarea a jutorului medical ce vile, tabere de pionieri şi în
Bonnul a şi fost informat tăţenilor în vîrstă. Aceste pro Dar chiar şi aceste proiecte
despre această atitudine, iar în de lege, lim itate, i-au înspăi- curînd acest loc va deveni o
staţiune climaterică de prim
rang. (Agerpres). J[
iecte de lege aveau un caracter m întat pe le g iu ito rii americani. Scurte ştiri ® Scurte Scurte ştiri
Propunerile guvernului congolez vădit propagandistic, întrucît La 23 august senatul S.U.A. BONN 25 (Agerpres). — TASS WASHINGTON 25 (Agerpres). Brandt, adept zelos al războiului rece,
ele prevedeau măsuri foarte l i le-a respins, lăsînd astfel m ili
la apropiata conferinţă m itate şi ciuntite. A ctua lii can oane de americani în vîrstă şi transm ite: După cum anunţă agenţia United să candideze din partea P.S.D.G. pen
de la Leopoldville didaţi ai celor două partide po lip siţi de mijloace, fără orice La 24 august la Bonn a avut loc Press International, la 24 august Se tru funcţia de cancelar în alegerile
litice pentru funcţia de preşe perspectivă de îmbunătăţire a natul american a aprobat un proiect pentru Bundestagul vest-german care
o conferinţă de presă a şefului Depar de lege care prevede încetarea ajuto vor avea loc anul viitor.
tamentului presei şi informaţiilor de
LEOPOLDVILLE 25 (Agerpres). - rierelor coloniale şi de limbă şi orga dinte — Nixon şi Kennedy, s-au situaţiei lor. pe lingă guvernul R.F.G., Eckhardt. rului acordat de Statele Unite „ori BANGKOK 25 (Agerpres).
După cum a comunicat Ministerul A- nizarea schimbului cultural, încheierea Ziariştii l-au asaltat literalmente cu cărei ţări care vinde arme sau acordă După cum transmite agenţia France
E E rrr » ? : întrebări referitoare la atitudinea gu ajutor economic Gubei“ . Presse, ia 24 august guvernul Tai-
vernului faţă de memorandumul' sta landei a dezminţit ştirea postului de
facerilor Externe al Republicii Congo, unor acorduri comerciale între ţările Ciiviiitm lui ride! Castro tului major al Bundeswehrului în care BONN 25 (Agerpres).
guvernul Gongoului a propus ca la africane; atitudinea Africii faţă de se cere înarmarea Bundeswehrului cu La şedinţa comună a organelor con radio Vientiane că Tailanda „sprijină
apropiata conferinţă de la Leopoldville piaţa comună ; colaborarea în domeniul arma atomică. Răspunzînd la aceste ducătoare ale P.S.D.G. care a avut loc
a ţărilor independente din Africa, să militar : posibilitatea creării la Leopold întrebări. Eckhardt a declarat că me la Bonn s-a hotărît ca la apropiatul trupele Partidului contrarevoluţionar
morandumul corespunde întrutotul con congres al P.S.D.G. să se propună ca din Laos şi le-a ajutat să treacă în
se desfăşoare discuţia preliminară a- ville, din fonduri ale tuturor ţărilor HAVANA 25 (Agerpres). — cările de a dezbina popoarele cepţiei militaro-politice a guvernului primarul Berlinului occidental. Willi Laos prin Tailanda“.
supra următoarelor probleme: solidari Africii, a unui puternic centru de ra TASS transm ite: In palatul oa din America Latină. R.F.G. şi hotărîriior adoptate de acesta
tatea tuturor ţărilor africane în lupta diodifuziune ; posibilitatea creării la precum şi de Bundestag,
comună pentru cauza blocului african ; Leopoldville a unui centru de cercetări menilor muncii din Havana a Vom fi şi de acum înainte
politica de neutralitate şi de apărare ştiinţifice. prieteni cu Uniunea Sovietică In timpul conferinţei de pre'sâ Eck-
a independenţei eficiente; lichidarea ba avut loc o adunare festivă con şi Republica Populară Chineză, hnrdt a subliniat de cîteva ori că me
sacrată unirii organizaţiilor re deoarece aceste ţări au demon morandumul şi alegerea momentului
i: publicării sale sînt aprobate pe deplin .Omul sovietic va f i primul care
voluţionare de femei din Cu de guvernul R.F.G. şi de cancelarul va lua loc pe bordul navei cosmicea
ba în federaţia unică a femei Adenauer personal.
lor cubane. strat în fapte că ne sînt prie BEIRUT 25 (Agerpres)'.
După cum anunţă agenţia Reuter,
Declaraţia guvernului congolez La această adunare primul tene, în timp ce imperialismul conferinţa miniştrilor Afacerilor Ex PARIS 25 (Agerpres). acesta, va fi, fără îndoială un
ministru Fidel Castro a rostit american întreprinde măsuri a- terne ai ţărilor membre ale Ligii arabe Intr-un amplu articol in titu om sovietic“ .
a adoptat o rezoluţie care cere ca lat : „O m ul va pătrunde în cu
LEO PO LD V ILLE 25 (A cuite prin trupe con goleze, în- o amplă cuvîntare. El a subli gresive împotriva noastră. Po toate ţările arabe să asigure posibi rînd în Gosmos“ , influentul ziar Ziarul atrage atenţia asupra
gerpres). trucit num ai ele pot a sig u ra e- niat că crearea organizaţiei u- porul nostru este şi va fi întot litatea recrutării de voluntari pentru burghez „G om bat“ scrie cu ad „trăiniciei extraordinare a ma
v a c u a r e a s o ld a ţ ilo r b e lg ie n i clin niee a femeilor cubane consti deauna un popor liber, un prie armata algeriană de eliberare. m iraţie despre remarcabila v ic terialelor“ din care a fost con
După cum transm ite agenţia acea stă reg iu n e“ . In d ecla ra ţie tuie încă o victorie a poporu ten al popoarelor libere. El va In rezoluţia adoptată la conferinţa torie ştiinţifică a poporului so struită nava cosmică.
A ssociated Press în seara zilei se subliniază că soldaţii irlan lui, o nouă contribuţie impor tinde întotdeauna spre elibera miniştrilor Afacerilor Externe se pro vietic — lansarea şi înapoierea
de 24 august guvernul Republi pe Păm înt a navei cosmice. Dar „c lo -u l“ acestei excepţio
pune ca „în cadrul apropiatei sesiuni Gomparînd greutăţile sateliţi nale călătorii cosmice a fost,
cii C ongo a dat publicităţii o de d e z i c a r e fa c p a rte din t r u p e le tantă Ia întărirea forţelor sale. rea tuturor popoarelor. Vom lor sovietici şi americani, scrie după părerea ziarului, transm i
claraţie în care se arată că tru vinde produsele noastre acelora a O.N.U. să se obţină c a ' această or ziarul, înţelegem „c ît de avan
pele de paraşutişti belgieni a- O.N.U. fr a te r n iz e a z ă cu p a r a şu - După cum a subliniat Fidel care vor să ne dea în loc pro saţi sînt în acest domeniu spe terea de im agini prin televiziu
flate în R uanda-U rundi (terito dusele lor. Cuba nu mai. este ganizaţie să ia asupra ei înfăptuirea cia liştii sovietici“ . Foarte cu ne din Gosmos. „A ic i s-a făcut
riu ad m in istrat de B e lg ia şi a- tiştii b e lg ie n i . V o r b in d d e s p r e Castro, poporul cuban nu mai şi nu va mai fi niciodată o a- rînd, scrie ziarul, un om va lua sim ţită din nou precizia şi în
flat sub tutela O .N .U .) consti dezordinile in s p i r a t e şi s p r ij in i crede in propaganda mincinoa nexă a economiei S.U.A. Ea nu principiului autodeterminării Alge loc la bordul navei cosmice şi drăzneala pe care specialiştii so
tuie un pericol la frontiera ră te în d ife rite p r o v in c ii a le ţării să a imperialismului american, va vota niciodată în O.N.U. po riei“.
săriteană a Congoului. Guvernul de colonialiştii belgieni care nu trivit ordinelor altora. Ne vom vietici le-au demonstrat şi prin
congolez a declarat de asume in falsa democraţie a acestuia, situa pe poziţia care ne va fi fotografierea părţii invizibile a
nea că populaţia din G om (p ro vor să-şl recunoască înfrîngerea, dictată de demnitatea şi suve
vincia K ivu) cere ca „trupele ir guvernul Republicii Congo de- j ' n cuvintele lui făţarnice cu Lunei cu ajutorul staţiei auto
clară : „Colonialiştii belgieni nu | privire la dreptate, in aşa-nu- mate interplanetare“ .
jau renunţat la planul lor de mitul panamerieanism cu aju-
a subjuga din nou naţiunea | torn! căruia S.U.A. îşi maschea-
l a n d e z e a f la t e a c o l o s ă fie î n l o congoleză“. ; ză sistemul de represalii, încer ranitatea noastră.
Redacţia şi administraţia zia r u lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită tn numerar conlorm aprobării Direcţiunii Seneraie P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea P.ol!grafică „1 M a i“ — Deva.